1,206 matches
-
și Discurs asupra Metodei, bărbat îi zic, o privește, femeile constată, decît să privească, ori au știut, lăsînd ochii în jos, Ruginoasa pospai de zăpadă, am coborît gătită, mimez impunerea unui discurs de palton, cizme, coafură, face parte din rut inversiunea de comportament a sexelor, mult prea grăitoare și astfel într-o actualitate extremă fața omenească, portretul în discurs, prezența în timp prezență în chip, și în chip minunat omul după chipul și asemănarea Domnului, vezi prea multe, simultaneitatea chipurilor și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
86 În fond, nu este vorba despre așa ceva. Aristotel este un "constructivist". Silogismul este o construcție, care nu se reduce, structural, la așezarea judecăților (premise și concluzie) în relații determinate de reguli stricte; dacă ar fi fost vorba despre o inversiune a sensului operațiilor de constituire silogistică, atunci demersul său nu ar avut șansa de a fi cel "corect". Așadar, chiar această direcție "pe dos" este căpătată de cunoașterea însăși; mai bine zis, pentru a respecta punctul de vedere al lui
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
tocmai funcționarea lor în sensul de a rosti ceva. E drept, judecata rostește, dar acest fapt nu este încă suficient de clar; deocamdată putem spune doar că judecata rostește numai dacă funcțiunile S și P rostesc; de aici, o anumită inversiune a pozițiilor fenomenologice, judecata căpătând o nuanță obiectuală, S și P căpătând-o pe cea operațională. Un asemenea fapt este însă cu totul firesc, fiindcă judecata nu poate constitui nimic decât prin "interpretarea" pozițiilor sale formale, iar pe de alta
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
la una bătrână, abia așteptând regenerarea iernii, pentru un nou ciclu. Să ne mirăm atunci că pomii Înfloresc acum, primăvara, timpul florilor, aproape exclusiv În alb? Coborând din recele domeniu ideatic, În călduțul și concretul substanțial, chimic, vom constata o inversiune; vorba unei vechi scrieri, Tabula smaragdina: ceea ce e sus este imaginea În oglindă a ceea ce e jos. Anume, albul florilor, care nu e de fapt alb ci gălbui, după cum omătul nu e alb ci albăstrui, e dat de pigmenții numiți
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
mai adesea spre cer, dar adăpându se, prin rădăcină din pământ, floarea cu ghilimele atârnă de un „lujer“, de un corp, privind spre pământ, dar adăpându-se, prin cap/creștet, din cer. O altă fațetă, În fond a aceleiași complementarități: inversiunea spațială, dar și esența diferită a adăpatului: substanță la plantă, respectiv duh la femeie. Femeia și floarea: o metaforă cu doi „F“, care abia așteaptă să fie speculată la sânge sau la sevă... ceea ce și Încerc. Dacă, „sărutând“ o floare
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
înclinată să cred privind în jurul meu și reflectând asupra atitudinii celor care suntem acum generația părinților. Desigur, generalizez. Există și excepții, însă ori nu ne batem capul cu ele și spunem că pur și simplu confirmă regula, ori le considerăm inversiuni de rol atribuit sau asumat cultural și social. Din acest punct de vedere și dacă ipotezele mele sunt adevărate, atunci nu s-a schimbat nimic esențial. Feminitatea este protectoare: soția își protejează soțul de eventuale ofense, are grijă să îl
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
de Chassagny trebuie precedată de o depistare corectă a tipului de tulburări ce configurează dislexia, prin probe privind organizarea structurilor grafice îorientarea stânga-dreapta), proba privind corespondența grafem-fonem îcitirea de texte cu dificultăți progresive), apreciendu-se frecvența și natura omisiunilor, substituirilor, adăugirilor, inversiunilor parafazice, precum și probe de dictare și copiere. Reeducarea dislexiei se bazează pe trei tehnici (47, 53) : 1. Tehnica privind orientarea, organizarea și structurarea spațială, 2. Tehnica bazate pe folosirea „seriilor' îsau asociațiilor), 3. Tehnica de autocorecție. Tehnicile terapeutice privind procesul
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
dinamic contextuală de analiză a textului și aplicarea ei în școală, BulIȘD - Constanța, 1, 1988, p. 11-20. [153] STAMP, HANS OTTO, Unele concepte privind accesibilitatea textelor didactice, LL, nr. l l, 1988, 111 115 [154] STAN, CAMELIA, Construcții adversative cu inversiune sintactică în limba română contemporană, SCL, 39, nr. 2, 1988, p. 151-155. [155] STANCA, FLORICA, Structura lecțiilor de citire cu conținut literar în ciclul primar, ProDid, 4, (1986-1988), 1988, 155-159 [M. Sadoveanu, Panciuc; Al. Vlahuță, Giurgiu - Călugărenii; B. Șt. Delavrancea
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
diferite metode și procedee, Cele mai des folosite sunt : explicația, conversația, exercițiul. În clasa I, unde ortografia nu poate fi explicată prin cunoașterea regulilor gramaticale, un rol important îl au fișele ortografice. Acestea se bazează pe copierea corectă, fără omisiuni, inversiuni sau adăugiri de litere sau silabe, bazânduse pe analiza fonetică a cuvintelor. În clasele I- II, elevii își însușesc următoarele semne de punctuație : punctul, semnul întrebării, semnul exclamării, virgula, linia de dialog, două puncte. Punctul (. ) este însușit de către elevi încă
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]
-
avea efecte oncogenice directe și indirecte asupra hepatocitelor, deși această ipoteză suscită încă numeroase dezbateri. Un efect direct este reprezentat de integrarea ADN viral în genomul hepatocitelor unde acționează ca agent mutagenic (mutageneză inserțională) producând anomalii cromozomiale (duplicații, deleții, translocații, inversiuni etc.), inactivări ale genelor supresoare tumorale și activări ale proto-oncogenelor ce duc la o instabilitate genomică. Integrarea genomului VHB în nucleul celulei gazdă este un proces aleator și multiplu, fiind reprezentat de o structură circulară de ADN notată cccADN care
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Luminița Leluțiu, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92126_a_92621]
-
Prezentare generală 1 2 Mulțumiri 3 II Variație și schimbare de topică în limba română. Cadru teoretic. Metodologie 7 1 Variație și schimbare de topică în limba română 7 1.1 Structura propoziției și deplasarea verbului 7 1.1.1 Inversiunea verbului ca manifestare a unei gramatici V2 reziduale 7 1.1.2 Dislocarea nucleului verbal și deplasarea joasă a verbului 13 1.2 Schimbări în topica internă a grupului nominal 16 1.2.1 Marcarea definitudinii 16 1.2.2
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
analitice 81 3.1.3.2 Natura auxiliarelor românești 82 3.1.3.3 Derivarea formelor analitice românești 84 3.2 Cliticele pronominale 90 3.3 Negația propozițională 95 3.4 Statutul lui să 104 3.5 Analiza formală a inversiunii 109 4 Concluzii. Rezumat 113 IV O analiză diacronică și comparată a deplasării verbului în limba română 117 1 Introducere, obiective și structură 117 2 Trăsături comune cu româna modernă și caracteristici tipologice constante 119 2.1 Auxiliarele, cliticele pronominale
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
relaxată 142 3.1.2 Asimetria propoziție principală / propoziție subordonată 145 3.1.3 Domeniul preverbal în gramatica V2 romanică. Propoziții V1 147 3.1.4 Deplasare la C în structurile analitice 150 3.1.4.1. Deplasarea V-la-C prin inversiune V-Aux 151 3.1.4.2. Ridicarea auxiliarului la C 152 3.1.5 Rezumat 154 3.2 Gramatica V2 a românei vechi 155 3.2.1 Inversiunea: prezentare generală 156 3.2.1.1 O perspectivă descriptivă asupra inversiunii
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
C în structurile analitice 150 3.1.4.1. Deplasarea V-la-C prin inversiune V-Aux 151 3.1.4.2. Ridicarea auxiliarului la C 152 3.1.5 Rezumat 154 3.2 Gramatica V2 a românei vechi 155 3.2.1 Inversiunea: prezentare generală 156 3.2.1.1 O perspectivă descriptivă asupra inversiunii 156 3.2.1.2 O perspectivă statistică asupra inversiunii după tipul de auxiliar 160 3.2.2 Inversiunea ca manifestare a unei gramatici V2 reziduale în româna
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
inversiune V-Aux 151 3.1.4.2. Ridicarea auxiliarului la C 152 3.1.5 Rezumat 154 3.2 Gramatica V2 a românei vechi 155 3.2.1 Inversiunea: prezentare generală 156 3.2.1.1 O perspectivă descriptivă asupra inversiunii 156 3.2.1.2 O perspectivă statistică asupra inversiunii după tipul de auxiliar 160 3.2.2 Inversiunea ca manifestare a unei gramatici V2 reziduale în româna veche 166 3.2.2.1 Deplasare la FINP 166 3.2
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
C 152 3.1.5 Rezumat 154 3.2 Gramatica V2 a românei vechi 155 3.2.1 Inversiunea: prezentare generală 156 3.2.1.1 O perspectivă descriptivă asupra inversiunii 156 3.2.1.2 O perspectivă statistică asupra inversiunii după tipul de auxiliar 160 3.2.2 Inversiunea ca manifestare a unei gramatici V2 reziduale în româna veche 166 3.2.2.1 Deplasare la FINP 166 3.2.2.1.1 V-la-FORCEP? 166 3.2.2.1.2
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Gramatica V2 a românei vechi 155 3.2.1 Inversiunea: prezentare generală 156 3.2.1.1 O perspectivă descriptivă asupra inversiunii 156 3.2.1.2 O perspectivă statistică asupra inversiunii după tipul de auxiliar 160 3.2.2 Inversiunea ca manifestare a unei gramatici V2 reziduale în româna veche 166 3.2.2.1 Deplasare la FINP 166 3.2.2.1.1 V-la-FORCEP? 166 3.2.2.1.2 V-la-FOCP? 167 3.2.2.1.3 V-la-FINP 172
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
româna veche 166 3.2.2.1 Deplasare la FINP 166 3.2.2.1.1 V-la-FORCEP? 166 3.2.2.1.2 V-la-FOCP? 167 3.2.2.1.3 V-la-FINP 172 3.2.2.1.4 Analiza formală a inversiunii și relația cu focalizarea 175 3.2.2.1.5 Concluzii 178 3.2.2.2 Asimetria propoziție principală / propoziție subordonată 179 3.2.2.2.1 Analiză calitativă 179 3.2.2.2.2 Analiză cantitativă 181 3.2
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
181 3.2.2.2.3 Concluzii 184 3.2.2.3 Domeniul preverbal (periferia stângă) în propozițiile V2 184 3.2.2.4 Natura reziduală a gramaticii V2. O perspectivă statistică 188 3.2.2.5 Alte valori ale inversiunii. Construcțiile V1 193 3.2.3 Concluzii. Rezumat 196 3.3 Dinspre latină înspre limbile romanice. De la latina dunăreană la româna veche 198 4Dislocarea nucleului verbal și deplasarea joasă a verbului 205 4.1 Dislocarea nucleului verbal: fenomen romanic 207
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
verbului în structura propoziției românești. În lucrarea de față, ne vom ocupa în mod explicit de aceste fenomene, încercând să determinăm raportul dintre factorii gramaticali și factorii discursiv-pragmatici în opțiunile de poziționare a verbului în structura propoziției. 1.1.1 Inversiunea verbului ca manifestare a unei gramatici V2 reziduale În ce privește structura propoziției și sintaxa grupului verbal, unul dintre fenomenele care fac româna veche și româna modernă să arate atât de diferit este inversiunea verbală (structurile de tipul V-CL (1a)1
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
a verbului în structura propoziției. 1.1.1 Inversiunea verbului ca manifestare a unei gramatici V2 reziduale În ce privește structura propoziției și sintaxa grupului verbal, unul dintre fenomenele care fac româna veche și româna modernă să arate atât de diferit este inversiunea verbală (structurile de tipul V-CL (1a)1 / V-AUX (1b) / V-CL-AUX (1c)) (Densusianu 1961, II: 262-263; Todi 2001: 48-50; Dragomirescu 2013b; Stan 2013: 108-109; Alboiu, Hill și Sitaridou 2014; Hill și Alboiu 2016): (1) a. Izbăveaște-mă de gonitorii miei
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
nu voiu uita dereptatea ta, că întru <în>sele învinsu-me-ai (PH.1500−10: 106r) Ipoteza pe care o susținem (în aceeași direcție cu Dragomirescu 2013b, dar în dezacord cu Alboiu, Hill și Sitaridou 2014; Hill și Alboiu 2016) este că inversiunile din româna veche, care s-au păstrat în româna modernă în cazul imperativului (Du-te!), al imprecațiilor condiționale și subjonctivale (Lua-l-ar naiba!; Ducă-se pe pustii!), precum și în câteva alte contexte puternic marcate stilistic (Fi-mi-ar / Fi
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Wolfe 2015a), fie multiplă (linearizări posibile V2, V3, V4). Vom discuta pe larg aceste probleme în capitolul IV. Alboiu, Hill și Sitaridou (2014) și Hill și Alboiu (2016), care argumentează explicit împotriva unui sistem V2 pentru româna veche, arată că inversiunile din româna veche se asociază cu efecte discursive de focalizare, iar Zafiu (2014) insistă asupra faptului că inversiunea nu este doar un mecanism de focalizare, ci se asociază cu o serie de alte valori discursive (marcarea solidarității / corelației dintre blocurile
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Alboiu, Hill și Sitaridou (2014) și Hill și Alboiu (2016), care argumentează explicit împotriva unui sistem V2 pentru româna veche, arată că inversiunile din româna veche se asociază cu efecte discursive de focalizare, iar Zafiu (2014) insistă asupra faptului că inversiunea nu este doar un mecanism de focalizare, ci se asociază cu o serie de alte valori discursive (marcarea solidarității / corelației dintre blocurile sintactice, mijloc adițional de surbordonare). Cu alte cuvinte, inversiunea pare să fie determinată mai degrabă de factori discursivi
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
de focalizare, iar Zafiu (2014) insistă asupra faptului că inversiunea nu este doar un mecanism de focalizare, ci se asociază cu o serie de alte valori discursive (marcarea solidarității / corelației dintre blocurile sintactice, mijloc adițional de surbordonare). Cu alte cuvinte, inversiunea pare să fie determinată mai degrabă de factori discursivi, pragmatici decât de factori gramaticali, ceea ce contravine caracterizării general acceptate a sistemelor V2. Și cu această ocazie statistica joacă un rol important în rezolvarea acestei probleme: gramatica cu deplasare a verbului
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]