583 matches
-
l-a invitat să mănânce împreună. — Tu călătorești, Gaston. Trebuie să-ți drămuiești banii, spuse ea, încercând să pară degajată. — N-am nevoie de bani, răspunse Gaston blând, zâmbind. Tăcu o clipă și apoi o anunță hotărât: — Vreau să fii invitata mea. Tomoe știa deja cu cine are de-a face și la fel de bine știa cât era de neclintit o dată ce a luat o hotărâre, așa că l-a lăsat să plătească. Când au plecat de la restaurant, erau deja aprinse luminile galbene de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
o percuție asigurată de cuțit, furculiță și masă, de pe care îndepărtase grijuliu fața de masă. Combinația dintre loviturile lui de tobă, accent, beție și completa incapacitate de a ține ritmul, ca să nu mai zic de chițăielile și chicotelile celor două invitate ale lui, făcu imposibilă recunoașterea cântecului de către mine sau Korsch, dar ai fi putut paria că nu era unul de Kurt Weill, și avu ca efect trimiterea noastră la culcare. A doua zi dimineața, am mers un pic pe jos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
Mimi, la casa ei din oraș, de pe Sixty-third colț cu Madison. Fusesem invitată la o „petrecere de milioane, fără fasoane, în cinstea viitorului ei bebeluș“. Ne strângem doar noi, fetele, îmi explicase Mimi. Au fost trei chelneri pe cap de invitată, prăjiturele roz comandate de la Cofetăria Payard de pe Lexington și botoșei din ciocolată de la Casa Fauchon. A fost o petrecere aproape la fel de „modestă“ ca și inaugurarea. Conform protocolului din Upper East Side pentru petrecerile în cinstea bebelușilor, nimeni nu s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
răăăăuuu pentru tine. L-am adus pe acupuncturistul nostru special pentru tine, când am auzit. Să ne îmbrățișăm toate! Dintr-odată, toată lumea începu să o întrebe pe Julie de ce mă compătimesc atâta fetele Vandy, și până să mă dumiresc, toate invitatele s-au apucat să mă îmbrățișeze în grup. Julie mă conduse la o pernă izolată. —Ține-te departe de acupuncturistul gemenelor, mă sfătui ea. Dumnezeule, de ce trebuie să fie ele atât de drăguțe? Mi se face pielea de găină când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
greutatea admisă la avion. Ν Vă amintiți că eram complet bulversată de faptul că, după ruperea logodnei, apartamentul meu a devenit brusc o zonă liberă de invitații? Ei bine, în clipa în care toată lumea din Manhattan a aflat că fusesem invitata Prințului la palat, șemineul mi s-a umplut cu atât de multe cartonașe albe, încât am avut nevoie de-o macara ca să-l golesc. În sinea mea, eram îngrijorată că toate astea-s invitații vădit strategice, pentru cazul că aș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
mai auzit de nimeni în New York care să-și permită să aibă șofer, dar să nu se folosească de serviciile lui. — Uite ce-i, mâine seară mă duc la Cannes pentru câteva zile, la festival. N-ai vrea să fii invitata mea? Voi fi ocupat cu afacerile, însă s-ar putea să te distrezi, îmi propuse. Aș fi încântată să fiu invitata ta, am gândit. Dar ești însurat și trebuie să mă gândesc și la cariera mea. Și nu vreau să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
Uite ce-i, mâine seară mă duc la Cannes pentru câteva zile, la festival. N-ai vrea să fii invitata mea? Voi fi ocupat cu afacerile, însă s-ar putea să te distrezi, îmi propuse. Aș fi încântată să fiu invitata ta, am gândit. Dar ești însurat și trebuie să mă gândesc și la cariera mea. Și nu vreau să las impresia c-ai avea vreo șansă extramaritală și predivorț la zona mea braziliană, în seara aceasta, or tocmai asta s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
cu sângele unei broaște țestoase, în timp ce-o să sorbim câte un Sea Breeze 1? țipă Julie. Iar așezarea la masă mă înnebunește. N-am unde s-o pun pe Jazz Connassey. S-a culcat cu toți soții și prietenii invitatelor. Mimi nu discută decât cu alte gravide, iar Madeleine Kroft nu poate sta alături de persoane slabe, că o ia razna. Cynthia Kirk și Gwendolyn Baines nu-și vorbesc, fiindcă prezidează amândouă gala Teatrului de Balet American și nu se-nțeleg
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
cea care avea nevoie să fie calmată. I-am spus că tocmai ies pe ușă și-o să ajung la ea în treizeci de minute. Ν De câte diamante ai nevoie ca să citești o carte? m-am întrebat uitându-mă la invitatele lui Julie din seara aceea. Trebuie să fi fost șaizeci de carate numai în cerceii cu diamante ale celor douăsprezece fete adunate în bibliotecă pentru clubul de lectură. Vreau să spun, Shelley singură purta un inel cu un diamant albastru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
-a-ntâmplat? mă întrebă ea. Arăți groaznic. — Doamna Saxton a sărit pe mine ca o sărită de pe fix. Trebuie să dau de Patrick. Nu poți să mă lași aici cu... fetele astea nebune, îmi șopti Julie, făcându-mi semn spre invitatele ei care se agitau fără noimă. Ai nevoie de o mână de ajutor. Vin cu tine. Ce-ar fi să mergem mai întâi să bem un Bellini la Chip’s? O să te simți mai bine. —Julie, mă descurc și singură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
Ai nevoie de o mână de ajutor. Vin cu tine. Ce-ar fi să mergem mai întâi să bem un Bellini la Chip’s? O să te simți mai bine. —Julie, mă descurc și singură, i-am răspuns. Ai grijă de invitatele tale. Vorbim mâine. Am plecat de la petrecere și m-am dus direct acasă. Sunt unele lucruri în viață pe care nu le poate rezolva nici măcar un Bellini dat pe gât la Cipriani. 10tc "10" Nu este greșit să afirmi că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
poate. Serios, a fost sărutul săruturilor, sărutul care te face să crezi că nu mai vrei să săruți pe nimeni altcineva vreodată. Vreau să spun, poți să ai toate Bellini-urile și toate rochiile de seară din lume, poți să fii invitată să zbori în AP-uri și să ți se ofere diamante de la Harry Winston și perle de la Fred Leighton, poți să ai șase magazine Marc Jacobs la doi pași de casă și să mergi la premiere de filme și la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
pauză, după care se uită la Trish pe șest, cu o expresie gen „Ce-i de făcut ?”. Sună telefonul și răspunde Trish. — Alo ? Ascultă un moment. Da, sigur, Mavis. Și Trudy. Ne vedem mai târziu ! Lasă receptorul jos. Încă două invitate la dineul de binefacere ! — Aha, Mă uit la ceas. Păi ar cam fi timpul să mă apuc. În clipa în care îmi scot aluatul de pateuri, telefonul sună iar și Trish oftează. — Dacă sunt alți invitați întârziați... Alo ? În timp ce ascultă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
pas să sun și eu. Însă m-am mulțumit să închid radioul și să inpir adânc de trei ori. N-o să-i las să mă enerveze. Am alte lucruri la care să mă gândesc. La dineu au sosit deja paisprezece invitate, care se plimbă pe peluză. Am de copt mini-tartine cu ciuperci sălbatice, de terminat sosul de sparanghel și de prăjit fileurile de somon. Îmi doresc din suflet să fi fost aici Nathaniel, ca să mă ajute. Însă e plecat la Buckingham
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
un singur crap costă sute de lire și toate celebritățile au. E ridicol. Nimeni nu se uită niciodată în heleșteu. Exact în clipa în care deschid ușa de la cuptor se aude soneria și oftez. Sper că nu e încă o invitată de ultim moment. Am trecut deja pe listă încă patru azi-dimineață, ceea ce mi-a dat total peste cap programul. Ca să nu mai amintesc de ziarista de la Mirror, care s-a îmbrăcat în taior roz cu flori și a încercat să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
întind o tavă. Poți să m-ajuți să duc aperitivele. Pornim spre salon, cu tartele cu ciuperci și chiflele. Când intrăm în încăperea tapetată cu mătase albă, pălăvrăgeala amuțește brusc și paisprezece capete vopsite și lăcuite se întorc spre noi. Invitatele lui Trish sunt așezate în jurul mesei, bând șampanie, și fiecare dintre ele e îmbrăcată într-un taior în altă nuanță pastel. E ca și cum am fi intrat într-un tabel ce prezintă gama de culori Dulux. — Iar ea e Samantha, spune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
o privire foarte intensă. Despre partaj. O să mă fac că n-am auzit-o. — El este Guy, care o să mă ajute astăzi, spun, începând să servesc tartele cu ciuperci. Și, de asemenea, partener la Carter Spink, adaugă Trish mândră. Toate invitatele schimbă între ele priviri impresionate. O femeie în vârstă din capătul opus se întoarce către Trish, confuză. Tot personalul tău e format doar din avocați ? — Nu chiar, spune Trish degajată, luând o gură mare de șampanie. Dar mă-nțelegeți, atunci când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
Eu, pe de altă parte, am făcut Harvardul, continuă. Așa că eu lucrez pentru Harvard Help. Motto-ul nostru este: „Pentru că asta e menirea educației Ivy League.” Nu-i așa, Samantha ? — Taci, îi șoptesc. Servește și taci. În cele din urmă, invitatele sunt servite și ne retragem în bucătăria pustie. Foarte amuzant, zic, trântând tava cu zgomot. Măi, măi, ce spiritual ești ! — Haide, măi, Samantha, ce Dumnezeu. Chiar te aștepți să iau toate astea serios ? Iisuse. Își scoate șorțul și-l aruncă pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
către un singur răspuns. Cel rațional. Singurul răspuns care are sens. Știu care este acesta. Doar că încă nu știu dacă sunt pregătită să-l accept. Mă gândesc intens până la ora șase. Masa s-a terminat și am spălat vasele. Invitatele lui Trish s-au plimbat prin grădină, au băut ceai și s-au evaporat. Când ies afară în seara blândă și frumos mirositoare, Nathaniel și Trish stau în picioare lângă heleșteu, iar el are lângă el un container de plastic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
ei, Sau Pellegrino? Atunci și pentru mine tot niște apă, zic repede. Nu vreau vin! Era doar un gând. Doar așa ca să... — Nu! zice Kent. Ia ce vrei. Îi surâde chelnerului. Și o sticlă de Sauvignon Blanc, vă rog, pentru invitata noastră. — Sincer, nu... zic, roșie ca o pătlăgică. — Rebecca, zice Kent, ridicând o mână, zâmbind. Ideea e să ne simțim bine. Asta‑mi mai lipsea. Acum crede că sunt complet alcoolică. Și că nu rezist nici măcar unui prânz de hai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
Liliane observă caietul mare, cu coperți cartonate, pe care el îl ține în brațe ca pe-o comoară. Curioasă, îl întreabă: — Ce-i cu caietul ăla? — Mi-am vândut memoriile. — Ce surpriză! Când le-ai scris? — Diseară. Apropo, diseară ești invitata mea la cină. La Duc d’Anjou . Ia-l și pe Robespierre: o să facem un triunghi amoros liber consimțit. La ora 8 fix vin să te iau din fața ușii. Ținuta obligatorie. La revedere. Lionel iese. Liliane rămâne mută de uimire
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
Agnès se așază într-o poziție avantajoasă, ca s-o facă să moară de invidie pe Fatima. — Care-i problema, Lionel? Moare de plăcere să l tutuiască: toată lumea va înțelege cât sunt de apropiați. — Problema e că mâine am o invitată de care depinde viața mea și nu mai am condiții s-o primesc cum se cuvine. Ai putea vorbi cu oamenii să-mi aducă lucrurile înapoi? Agnès îl privește cu un profund dispreț: — Nu știu care sunt obiceiurile în România, dar la
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
a mai venit o idee de final Înfrigurare Încă la finalul la romanul meu. Pictorul lucra mult, se trezea În zori și lucra ca În transă.. Lucra cu ușa camerei Închisă, dar, când făcea pauze, o deschidea larg, și eram invitată să intru și să privesc. Mirosul uleiurilor năvălea atunci amețitor, În Întreaga casă. Picta incontinuu, și, ceea ce m-a frapat din primul moment, a fost recitalul de lumină, fantastic, vibrat de albastruri pure și de sable-urile și roșurile intense
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
mașină „Dacia” la prețul de 70.000 lei. „Eu sînt în voia soartei un veșnic călător Atras în calea-mi lungă de-un tainic viitor”. (Vasile Alecsandri) Testul La un cenaclu literar,directorul Casei de Cultură prezenta publicului opera unei invitate,o cunoscută scriitoare.Ii lăuda creațiile remarcabile și recomandă publicului să urmarească un film. „Pelicula este o ecranizare a romanului scris de faimoasa romancieră....”. Aici se opri din expunere și o întrebă candid pe invitată:”Cum vă numiți?”... O profesoară
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
Cultură prezenta publicului opera unei invitate,o cunoscută scriitoare.Ii lăuda creațiile remarcabile și recomandă publicului să urmarească un film. „Pelicula este o ecranizare a romanului scris de faimoasa romancieră....”. Aici se opri din expunere și o întrebă candid pe invitată:”Cum vă numiți?”... O profesoară și-a testat elevii din clasă. S-a realizat proiecția unui film de război. Un detașament militar pleca pe front.Sunt conduși de părinți,de rude,de iubite și de prieteni. Fanfara cânta marșuri militare
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]