1,407 matches
-
VALENTIN COȘEREANU Ipotești sau realitatea poeziei serie nouă, nr. 23 (85) Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României COȘEREANU, VALENTIN Ipotești sau realitatea poeziei / Valentin Coșereanu ; cuvânt înainte de Eugen Simion. Ed. a 2a, rev. Iași : Junimea, 2015 Bibliogr. ISBN 978973-37-1847-5 I. Simion, Eugen (pref.) 821.135.1.09 Eminescu,M. Redactor: Ioana Coșereanu Tehnoredactor: Florentina Vrăbiuță Coperta colecției: Vasilian Doboș Editura
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
revistascriptor@gmail.com Vă invităm să vizitați site-ul nostru, la adresa www.editurajunimea.ro, (unde puteți comanda oricare dintre titluri, beneficiind de reduceri), precum și pagina de facebook a editurii Junimea. (c) VALENTIN COȘEREANU (c) EDITURA JUNIMEA, IAȘI ROMÂNIA VALENTIN COȘEREANU Ipotești sau realitatea poeziei Ediția a doua, revizuită Editura Junimea Iași 2015 Cuvânt înainte Valentin Coșereanu, muzeograf-cercetător și, în fond, fondatorul Centrului Național de Studii de la Ipotești, publică acum un studiu despre ceea ce am putea numi spațiul eminescian sau semnele (elementele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
facebook a editurii Junimea. (c) VALENTIN COȘEREANU (c) EDITURA JUNIMEA, IAȘI ROMÂNIA VALENTIN COȘEREANU Ipotești sau realitatea poeziei Ediția a doua, revizuită Editura Junimea Iași 2015 Cuvânt înainte Valentin Coșereanu, muzeograf-cercetător și, în fond, fondatorul Centrului Național de Studii de la Ipotești, publică acum un studiu despre ceea ce am putea numi spațiul eminescian sau semnele (elementele realului) care preced și, poate, influențează creația poetului. Subiect dificil, relație mereu controversată pentru că, se știe de la Proust și Valéry încoace, estetica acceptă greu identitatea dintre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
acuitate Sainte-Beuve). Valentin Coșereanu este avertizat asupra acestor primejdii și se ferește să stabilească relații directe între poem și un fapt din biografia poetului, mulțumindu-se să reconstituie, așa cum am spus, istoria din afară care însoțește scrierile lui Eminescu: istoria Ipoteștilor, istoria casei în care au locuit Eminovicii, împrejurările (codrul, lacul), personajele care au venit în contact cu familia Căminarului, istoria bisericii, întâmplări din viață care, într-un chip sau altul, se pot regăsi în ficțiunile lui Eminescu (de pildă, fuga
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
locuit Eminovicii, împrejurările (codrul, lacul), personajele care au venit în contact cu familia Căminarului, istoria bisericii, întâmplări din viață care, într-un chip sau altul, se pot regăsi în ficțiunile lui Eminescu (de pildă, fuga unei frumoase vieneze, pripășită la Ipotești, cu un aprig răzeș local) etc. Excurs pozitivist, cercetare documentară, încercarea de a depista în operă semnele realului? Toate la un loc, cu scopul, neascuns, de a defini spațiul germinativ, cum ar fi spus Noica, primordial. Valentin Coșereanu reușește să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
să-l determine, folosind cercetările de până acum ale eminescologilor (de la G. Călinescu la Augustin Z. N. Pop) și aducând date noi, scoase din arhivele locale (informații despre cumpărarea și vânzarea moșiei, a casei din Botoșani și a casei din Ipotești, sumele de galbeni puse în joc, numele actorilor, procesele care au urmat decenii în șir, numărul caselor din satul Ipotești în vremea copilăriei lui Eminescu, manipulările politice ale prefectului etc.). Toate acestea n-au legătură, desigur, cu poemele lui Eminescu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
date noi, scoase din arhivele locale (informații despre cumpărarea și vânzarea moșiei, a casei din Botoșani și a casei din Ipotești, sumele de galbeni puse în joc, numele actorilor, procesele care au urmat decenii în șir, numărul caselor din satul Ipotești în vremea copilăriei lui Eminescu, manipulările politice ale prefectului etc.). Toate acestea n-au legătură, desigur, cu poemele lui Eminescu și nici cu prozele sale, dar au legătură cu spațiul de existență din care a ieșit geniul eminescian. E bine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
cu devotament, pricepere și talent în acest studiu care evadează sistematic din cadrele lui pozitiviste. Eugen SIMION Preambul Timpul care bate-n stele Bate pulsul și în tine (Glossă, variante) Ideea depistării tuturor textelor eminesciene care implică direct sau indirect Ipoteștii a aparținut lui Petru Creția. În perspectiva evocată, cărturarul se adresa unei edituri bucureștene: volumul conține totalitatea textelor eminesciene referitoare la Ipotești. Locul Ipoteștilor în opera lui Eminescu, până acum neștiut în întinderea și adâncimea lui, este mai important, în cadrul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
stele Bate pulsul și în tine (Glossă, variante) Ideea depistării tuturor textelor eminesciene care implică direct sau indirect Ipoteștii a aparținut lui Petru Creția. În perspectiva evocată, cărturarul se adresa unei edituri bucureștene: volumul conține totalitatea textelor eminesciene referitoare la Ipotești. Locul Ipoteștilor în opera lui Eminescu, până acum neștiut în întinderea și adâncimea lui, este mai important, în cadrul operei literare, decât orice spațiu locuit vreodată de Eminescu și îi marchează scrisul de la început până la sfârșit 1. În temeiul corpusului de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
pulsul și în tine (Glossă, variante) Ideea depistării tuturor textelor eminesciene care implică direct sau indirect Ipoteștii a aparținut lui Petru Creția. În perspectiva evocată, cărturarul se adresa unei edituri bucureștene: volumul conține totalitatea textelor eminesciene referitoare la Ipotești. Locul Ipoteștilor în opera lui Eminescu, până acum neștiut în întinderea și adâncimea lui, este mai important, în cadrul operei literare, decât orice spațiu locuit vreodată de Eminescu și îi marchează scrisul de la început până la sfârșit 1. În temeiul corpusului de texte alese
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
poate fi înțeles ca un obiect static, independent de istoria sa. Este de neînțeles cum e în momentul de față, fără a ști cum a devenit astfel 2. Întemeindu-se pe documente din arhive (inclusiv din fondul documentar aflat la Ipotești), primele patru capitole ale cărții descoperă și refac autenticitatea ipoteșteană a acelor timpuri, acea parte nedeslușită până acum în întregul ei. Deși antologia amintită mai sus n-a văzut încă lumina tiparului, parte din textele ei au fost valorificate în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
până acum în întregul ei. Deși antologia amintită mai sus n-a văzut încă lumina tiparului, parte din textele ei au fost valorificate în volumul Eminescu-Ipotești-Eminescu, apărut în colecția Eminesciana, Editura Junimea, Iași, 1999, apoi, revizuit și adăugit, în Colecția Ipotești, editat de Centrul Național de Studii Mihai Eminescu în anul 2000, la centenarul morții poetului. Reconstituirea atmosferei ipoteștene, parte integrantă a copilăriei poetului și deloc neglijabilă în economia textului eminescian, este necesar să fie revendicată tocmai de la acele documente (inedite
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
grad de dificultate s-a datorat mai mult sincopelor temporale în descoperirea unor noi documente de arhivă; cercetările efectuate de predecesorii noștri se resimt de pe urma acestor lacune documentare. Prin urmare, aceste capitole recompun, folosind date reale, atmosfera copilăriei poetului la Ipotești, scriu și descriu istoricul casei, al celor două biserici una a familiei, cealaltă a satului, construită la inițiativa lui Nicolae Iorga și Cezar Petrescu în amintirea lui Eminescu, precum și istoricul labirintic al celor 420 hectare de pământ ce alcătuiau moșia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
descriu istoricul casei, al celor două biserici una a familiei, cealaltă a satului, construită la inițiativa lui Nicolae Iorga și Cezar Petrescu în amintirea lui Eminescu, precum și istoricul labirintic al celor 420 hectare de pământ ce alcătuiau moșia Eminoviceștilor de la Ipotești. Cum întâmplările din trecut sunt într-o oarecare măsură cauzele evenimentelor din viitor 3, am găsit de cuviință să nu ne oprim cu ele la moartea părinților sau la data ultimei vizite a lui Eminescu la Ipotești, ci să le
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
moșia Eminoviceștilor de la Ipotești. Cum întâmplările din trecut sunt într-o oarecare măsură cauzele evenimentelor din viitor 3, am găsit de cuviință să nu ne oprim cu ele la moartea părinților sau la data ultimei vizite a lui Eminescu la Ipotești, ci să le aducem pe toate la zi, respectând curgerea firească a evenimentelor. În felul acesta, ele pot fi (re)descoperite în imaginile creației eminesciene, căci timpul nu este altceva decât o măsură a schimbării. Nici spațiul nici timpul nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
copilăriei ipoteștene a poetului. Demersul acesta are drept țintă depășirea locurilor comune din analizele care au precedat, și, recurgând la citate semnificative din operă, evidențierea faptului că bineștiutul univers de inspirație ipoteșteană e mult mai cuprinzător decât este acceptat îndeobște. Ipoteștii reprezintă locul dominant al imaginii întâiei iubiri; asocierea între sentimentul consumat în deplină inocență și durerea provocată de moartea prematură a iubitei, ce marchează profund și iremediabil nu doar biografia eminesciană, ci opera în întregul ei, este menit să reliefeze
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
omului, întrucât acționează și dăinuie dincolo de moartea lui8. Realitatea strictă, pe de o parte, și sublimarea ei în operă, pe de altă parte, rămân, însă, un mister. Or, misterele se revelează doar, nu se și comunică. NOTE 1 Fondul documentar Ipotești, inv. nr. 502. V. Anexa. 2 Lee Smolin, Spațiu, timp, univers. Trei drumuri către gravitația cuantică, Traducere din engleză de Anca Vișinescu, București, Editura Humanitas, 2006, p. 65. 3 Ibidem, p. 66. 4 Ibidem, p. 35. 5 Mihail Eminescu, Poezii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
2006, p. 11. 8 Ibidem, p. 12. I FEȚELE REALITĂȚII Nu esplicările ce se dau faptelor, ci faptele înșile sânt adevărul. (Cezara) 1. De când eram copii [...] și ne spuneau moșnegii povești Nașterea și copilăria lui Eminescu au intrat în mit. Ipoteștii sunt, priviți din acest unghi, un spațiu sacru. Comun la toate ramurile poporului român, spațiul sacru este [...] moșia satului și vatra satului; moșia străbună și satul-matcă de pe moșie 1. Spațiul ipoteștean a devenit sacru prin copilăria fabuloasă a poetului, dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
ramurile poporului român, spațiul sacru este [...] moșia satului și vatra satului; moșia străbună și satul-matcă de pe moșie 1. Spațiul ipoteștean a devenit sacru prin copilăria fabuloasă a poetului, dar mai ales prin recrearea lui în universul imagistic eminescian. Illo tempore, Ipoteștii au purtat în plămada lor interioară rezonanță de șopot, iar Eminescu a descoperit și redimensionat această rezonanță. În structura ei particulară moșia satului, deși adesea înconjoară vatra satului-matcă, prezintă o individualitate mitică distinctă. Are un centru vital vatra satului și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
satului. În structura ei străveche și veche, moșia satului trebuia să cuprindă toate elementele necesare traiului comunitar (de tip fratrocratic sau în devălmășie); pădure, pășune, ogoare, grădini, stâne, conace sau crânguri [...], ape și hotare 2. Din acest punct de vedere, Ipoteștii sunt atipici, întrucât moșia Eminoviceștilor nu înconjoară vatra satului-matcă, ci așezată la răscruce de drumuri îi traversează mijlocul printr-o fâșie lungă de pământ. Așadar, Mihai a venit de la oraș, nimerind, chiar în centrul micului univers, aspect deloc neglijabil. Copilul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
moșia, iar odată cu aceasta, părțile au început să aibă individualitate distinctă. În structura tradițională, pe lângă centrul satului, se află părțile considerate sacre, anume incinta sacră în mijlocul căreia se află arborele cerului sau coloana cerului, precum și hotarele și răscrucile 3. La Ipotești, arbori ai cerului rămân, deopotrivă, teiul și salcâmul: primul, pentru că era pomenit din vechime ca un dat, al doilea, ca lemn obișnuit locului pentru material de construcție și împrejmuire; ambii, însă, pentru mirosurile îmbătătoare ale florilor. Primul a crescut în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
dar mai ales obiceiurile magico-religioase, într-adevăr foarte variate, Eminescu le-a cunoscut pe viu. Caietele-manuscris constituie o bogăție în acest sens; chiar dacă multe dintre obiceiurile consemnate în acestea vor fi fost culese din alte regiuni, ele îi trezesc amintirea Ipoteștilor. Nu-i erau străine nici ritualurile de alungare a bolilor, nici cele de apărare împotriva strigoilor, nici jocurile de Rusalii ale călușarilor, nici cele de invocare a fenomenelor favorabile ogoarelor, nici cele de înfrățire (cu un arbore) la nașterea copilului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
o atentă păstrătoare a tradiției în tot ceea ce avea ea mai autentic. Învățătura nu l-a îndepărtat nici pe căminar de cultivarea vechilor obiceiuri, chiar dacă în sinea-i se îndoia de unele, ironizându-le. Așadar, structural, gospodăria familiei Eminovici de la Ipotești oricât s-ar fi ținut ei de boieri tot gospodărie țărănească era, cum le era și neamul din care se trăgeau. Casa avea un hol pe mijloc și camere laterale, un pod al holului neacoperit, unde se putea urca pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
datorită acesteia se poate desluși atmosfera ipoteșteană în care se afla integrat copilul Mihai și a cărei plenitudine s-a răsfrânt profund în sufletul său curat; rafinamentul sublimării în operă atestă că Eminescu nu i-a uitat niciodată realitatea magică. Ipoteștii, spre deosebire de Humuleștii lui Creangă, așezați la răscruce de drumuri, par a fi uitați de lume. Întemeietorii lui au făcut anume parcă să nu-i găsești prea lesne. Întocmai ca-n poveste, cel care-i caută este supus unor adevărate încercări
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
temerarul le cade sub vrajă. Satul are farmecul lui în orice anotimp, iar primăvara și toamna devine de-a dreptul mirific. La numai opt kilometri de Botoșani, deși dau impresia că de sus, din Dealul Crucii, se dezvăluie cu totul, Ipoteștii păstrează ceva tainic înlăuntru. Un soi de mister îndeamnă la a-i descoperi pas cu pas. Dintr-o dată, frământat și împădurit, contrastând cu drumul care vine dinspre oraș, se găsește acolo ondula molcumă a spațiului mioritic. În dreapta locul stânii de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]