1,406 matches
-
prin Moldova. La începutul lui iulie, a ajuns la Cernăuți. Aici Eminescu s-a ferit, ca să nu fie văzut de foștii săi colegi. Dar la întoarcerea spre Iași, a fost întîmpinat de tatăl său, la Botoșani, ca să-l atragă la Ipotești, cu promisiunea că-l va trimite la universitate. Matei Eminescu a scris, cu privire la acest episod: "A fost prins de tatăl său, dus la Ipotești cu forța, tratat acolo aspru, și după plecarea lui Pascaly spre Iași, impus să-și aleagă
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
la întoarcerea spre Iași, a fost întîmpinat de tatăl său, la Botoșani, ca să-l atragă la Ipotești, cu promisiunea că-l va trimite la universitate. Matei Eminescu a scris, cu privire la acest episod: "A fost prins de tatăl său, dus la Ipotești cu forța, tratat acolo aspru, și după plecarea lui Pascaly spre Iași, impus să-și aleagă specialitatea ce voiește s-o învețe"117. Gala Galaction scrie mai mult: "La Ipotești Eminovici își schimbă politica, închide pe Mihai, îl lasă numai
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
acest episod: "A fost prins de tatăl său, dus la Ipotești cu forța, tratat acolo aspru, și după plecarea lui Pascaly spre Iași, impus să-și aleagă specialitatea ce voiește s-o învețe"117. Gala Galaction scrie mai mult: "La Ipotești Eminovici își schimbă politica, închide pe Mihai, îl lasă numai în cămașă și-l ține așa, pînă ce paiațele din Botoșani își ridică boarfele și pleacă"118. G. Călinescu merge mai departe: "îl duse la Ipotești, unde îl ținu desbrăcat
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
scrie mai mult: "La Ipotești Eminovici își schimbă politica, închide pe Mihai, îl lasă numai în cămașă și-l ține așa, pînă ce paiațele din Botoșani își ridică boarfele și pleacă"118. G. Călinescu merge mai departe: "îl duse la Ipotești, unde îl ținu desbrăcat, pînă ce fu încredințat că trupa teatrală a plecat"119. Cu aceste pretinse precizări, s-au exagerat faptele atît de mult, încît dorința poetului de a revedea Ipoteștiul, după o absență de trei ani a fost
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Ipoteștiul, după o absență de trei ani a fost pur și simplu anulată. Să presupunem că poetul a fost ținut dezbrăcat de tot și bătut ca hoții de cai. Oare după aceea, dacă el ar fi vrut să fugă de la Ipotești, nu putea fugi? Nu știa pe unde să fugă, tocmai el care călcase drumurile țării pe jos? Adevărul este că el n-a vrut să fugă; nu venise ca să fugă. Un fir nevăzut îl atrăsese spre Ipotești, iar dacă și
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
să fugă de la Ipotești, nu putea fugi? Nu știa pe unde să fugă, tocmai el care călcase drumurile țării pe jos? Adevărul este că el n-a vrut să fugă; nu venise ca să fugă. Un fir nevăzut îl atrăsese spre Ipotești, iar dacă și tatăl său i-a ieșit înainte, nu cu ciomagul, ci ca părinte, care, oricum, și-a recunoscut și partea lui de vină, cu aceasta relațiile dintre ei s-au îmblînzit și poetul a venit acasă fără frică
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
înainte, nu cu ciomagul, ci ca părinte, care, oricum, și-a recunoscut și partea lui de vină, cu aceasta relațiile dintre ei s-au îmblînzit și poetul a venit acasă fără frică. Astfel, poetul s-a aflat din nou la Ipotești, și mai ales lîngă mormîntul Casandrei, pe care îl purtase în gînd tot timpul. În manuscrisele sale se găsesc versuri cu data pusă de el, "Iul. 1869", deci tocmai din timpul cînd el revenise la Ipotești: "Prin nopți tăcute Prin
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
aflat din nou la Ipotești, și mai ales lîngă mormîntul Casandrei, pe care îl purtase în gînd tot timpul. În manuscrisele sale se găsesc versuri cu data pusă de el, "Iul. 1869", deci tocmai din timpul cînd el revenise la Ipotești: "Prin nopți tăcute Prin lunce mute, Prin vîntul iute Aud un glas; Din nor ce trece, Din luna rece, Din visuri sece, Văd un obraz. Lumea senină, Luna cea plină Și marea lină Icoană-i sînt; Ochi-mi o cată
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
prevăzuse și strîngerea basmelor, a poeziilor populare și a documentelor, care interesează istoria și literatura patriei. Eminescu culesese folclor în timpul peregrinărilor sale, mai ales prin Ardeal. Participase la ședințele societății "Orientul"; s-a făcut și membru al ei, așa că, la Ipotești, în acele luni de vară s-a ocupat și cu producțiile populare. Acum treizeci și șase de ani îmi povestea bătrînul Dumitru Gireadă, care își avea casa peste drum de a lui Eminovici: "Trăia bine cu bădica 'neu, cu Costache
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
puteai uita, dar la ele "cam mai ba". Seara, ieșea și împăratul afară, pe prispă, să stea cu țara de vorbă. Plugușorul, așa cum l-a cules Eminescu, se aude în toate satele din împrejurimi, dar el l-a înregistrat la Ipotești. În partea finală, unde se trece la urătura propriu-zisă, poetul a folosit două inițiale: C. G. Ele trebuie citite C(onu) G(heorghieș), cum îi ziceau sătenii tatălui său. "Cîte paie pe casă, Atîția galbeni pe masă. Și C(onul
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
de rațe la iazul Loieștilor 131 și tot atunci călătoria la Praga, a mamei lor, cu Aglaia, fiind însoțite de Șerban. Călătoria a fost întreruptă din cauza izbucnirii războiului franco-german132. În aceeași vară, trebuie să admitem că Eminescu a scris, la Ipotești, povestea Făt Frumos din lacrimă, pe care, la 16/4 sept. (1870), a trimis-o, din Viena, lui Iacob Negruzzi, pentru tipar 132. Aflîndu-se în Viena, poetul n-a putut participa la căsătoria surorii sale, Aglaia, cu Ion Drogli. Nunta
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
lacrimă, pe care, la 16/4 sept. (1870), a trimis-o, din Viena, lui Iacob Negruzzi, pentru tipar 132. Aflîndu-se în Viena, poetul n-a putut participa la căsătoria surorii sale, Aglaia, cu Ion Drogli. Nunta s-a făcut la Ipotești, în ziua de 7 ianuarie 1871133. A revenit, pentru scurt timp, în cursul verii din 1871. De la Ipotești i-a trimis o scrisoare lui Titu Maiorescu, la 6 august 134, apoi s-a aflat la Cernăuți și la Putna, pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
132. Aflîndu-se în Viena, poetul n-a putut participa la căsătoria surorii sale, Aglaia, cu Ion Drogli. Nunta s-a făcut la Ipotești, în ziua de 7 ianuarie 1871133. A revenit, pentru scurt timp, în cursul verii din 1871. De la Ipotești i-a trimis o scrisoare lui Titu Maiorescu, la 6 august 134, apoi s-a aflat la Cernăuți și la Putna, pentru organizarea și desfășurarea serbării, cu Slavici, Pamfil Dan, Ștefanelli și alții. Noul an de studii (1871/1872) a
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
134, apoi s-a aflat la Cernăuți și la Putna, pentru organizarea și desfășurarea serbării, cu Slavici, Pamfil Dan, Ștefanelli și alții. Noul an de studii (1871/1872) a fost foarte greu pentru poet, din cauza lipsei de bani. Și la Ipotești erau greutăți și mari supărări. Șerban, care de bine de rău se oploșise, ca ajutor, pe lîngă un medic chirurg, Oppolzer, din Viena, încă din toamna lui 1871 era venit la Ipotești, spre marea supărare a părinților, pentru că sta acasă
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
pentru poet, din cauza lipsei de bani. Și la Ipotești erau greutăți și mari supărări. Șerban, care de bine de rău se oploșise, ca ajutor, pe lîngă un medic chirurg, Oppolzer, din Viena, încă din toamna lui 1871 era venit la Ipotești, spre marea supărare a părinților, pentru că sta acasă, fără rost. Matei cerea bani pentru gazdă și întreținere, ca licean la Botoșani. Așa stînd lucrurile, banii, pe care poetul trebuia să-i primească lunar, la Viena, ori nu veneau regulat, înainte de
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
pentru gazdă și întreținere, ca licean la Botoșani. Așa stînd lucrurile, banii, pe care poetul trebuia să-i primească lunar, la Viena, ori nu veneau regulat, înainte de începutul lunii, ori nu veneau deloc. Prin scrisorile și telegramele sale, adresate la Ipotești, înainte de toate, el cerea bani135. În lipsă de bani, s-a îmbolnăvit. La 10 februarie 1872, de-abia ieșea din casă, după o troahnă îndelungată, cauzată de boală de stomac și gălbenare. Cerea grabnic "măcar vreo trei galbeni, iar restul
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
hotelul "Moldavia", din acest oraș, în tovărășie cu Eminescu, cu Toma Micher și cu sora acestuia, Natalița, care îl acompania pe violonist, la chitară, spre bucuria cea mai mare o poetului 141. Cert este că dintre toate revenirile poetului la Ipotești, aceea din 1872, adică din primăvară și pînă către sfîrșitul lunii octombrie, a fost cea mai lungă și cea mai ocupată cu activitatea sa poetică. În această vreme, a fost făcută a treia prelucrare a poemei Ondina, care acum a
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
cîntecul, era acum însuși Eminescu, care, deși trecuse cu puțin peste 20 de ani, se considera în ultimul ceas al vieții. Perpessicius vedea în Cîntecul lăutarului "un fior cald, pornind din inima și mai de demult, din vremea "iubitei de la Ipotești"145. Deși pentru Perpessicius, acea iubită încă nu era identificată, totuși legătura cu ea o bănuise. În schimb, L. Galdi 146 credea că în titlul Cîntecul Casandrei, schimbat apoi în Cîntecul unei Cassandre Eminescu face aluzie la numele antic al
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
o dureroasă singu rătate 147. Galdi nu vedea vreo legătură biografică între Casandra, acest lăutar și Eminescu, tocmai cînd Casandra este iubita lui Eminescu, iar "lăutarul", însuși Eminescu. Între Casandra din antichitate, fiica lui Priam, bazileul Troiei și Casandra de la Ipotești nu poate fi decît o potrivire de nume, mai ales că mitricile Ipoteștiului din vremea aceea arată multe Casandre, de diferite vîrste. Galdi era foarte aproape de adevăr cînd făcea legătura între Cîntecul lăutarului și altă poezie a lui Eminescu, Din
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
profundă criză sentimentală" (pag. 51). Văzînd apoi că și aici e vorba de o cruce pe-un mormînt, Galdi continua: "Poate nu ne înșelăm presupunînd că cuvîntul cruce evocă, simbolic, tot ce mai leagă pe poet de atmosfera fericită din Ipotești și "de fata morarului, cîntată cu extaz atît de adînc și în Mortua est!" (pag. 54). Iată că și Galdi a implicat-o aici pe fata morarului, pe care o știm născocită la Cucorăni, așa că și dînsul s-a înșelat
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
54). Iată că și Galdi a implicat-o aici pe fata morarului, pe care o știm născocită la Cucorăni, așa că și dînsul s-a înșelat. Nici dacă ar fi adus vorba de cealaltă presupusă iubită, Ileana, soția pădurarului Lăzăreanu din Ipotești, nici cu ea nu s-ar fi putut admite vreo legătură, pentru că la moartea Casandrei această Ileană de la Ipotești de-abia era copilă, de numai unsprezece ani și jumătate! Există în Cîntecul Cassandrei următoarea strofă "misterioasă și tulburătoare"148, a
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
așa că și dînsul s-a înșelat. Nici dacă ar fi adus vorba de cealaltă presupusă iubită, Ileana, soția pădurarului Lăzăreanu din Ipotești, nici cu ea nu s-ar fi putut admite vreo legătură, pentru că la moartea Casandrei această Ileană de la Ipotești de-abia era copilă, de numai unsprezece ani și jumătate! Există în Cîntecul Cassandrei următoarea strofă "misterioasă și tulburătoare"148, a cărei analiză, după Șerban Cioculescu e "parcă mai dificilă" decît a întregii poeme: "Și din chinul ce mă-neacă
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Aici ia chip de înger, cu părul blond, de aur, cu ochii mari, albaștri, cu haina argintie și cu flori albastre prin păr. În frunte, are o stea de foc. De observat marea asemănare a acestui înger cu Casandra de la Ipotești. Cîntecul arpei dezmiardă simțirea îngerului. Cînd luna asfințește după codri, îngerul iese pe fereastră și se suie la cer, pe-o rază. Călugărul o crede făptură aievea, cu gînd din gîndul său și cu suflet din sufletul său. "O, zice
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
al fericirii ideale, creat de romantica germană. Numai G. Bogdan-Duică a fost hotărît contra acestei interpretări. Numai el, acum mai bine de patru decenii, a văzut în această poezie un document biografic. Floare-albastră este numele dat de poet iubitei de la Ipotești. Așadar, "Floare este floare lirică fără nici un Novalis"157. Am arătat deja că încă din primele versuri închinate acestei iubite, ea avea părul blond, ochii mari, albaștri și rochie albastră, iar cînd amîndoi se plimbau pe cîmp, poetul îi punea
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
poeziile Înger și demon și Floare albastră. Întrucît el se afla pentru prima dată printre junimiști, prezența sa a stîrnit entuziasm. După ce a fost sfătuit să urmeze studiile la Berlin, unde le urmase și Maiorescu, poetul a revenit bucuros la Ipotești, mai ales că la ședința din 22 septembrie, cînd el era plecat din Iași Junimea a hotărît să-i acorde și un stipendiu de 10 galbeni pe lună, pentru urmarea cursurilor. Nu cu același entuziasm l-au întîmpinat ai săi
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]