1,594 matches
-
studiu de caz analizat prin metode specifice teoriei fundamentate, Sutton (1991) identifică cinci norme de exprimare afectivă în cazul colectorilor de taxe în relația acestora cu debitorii: căldură față de datornicii foarte anxioși (1); iritare, chiar mânie față de datornicii indiferenți (2); iritare față de datornicii „prietenoși” (3); iritare față de datornicii triști (4) și calm față de debitorii furioși. Din punct de vedere al celor trei aspecte enunțate, studiul de caz este o strategie cu un nivel mediu de generalizare a rezultatelor, un nivel superior
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
metode specifice teoriei fundamentate, Sutton (1991) identifică cinci norme de exprimare afectivă în cazul colectorilor de taxe în relația acestora cu debitorii: căldură față de datornicii foarte anxioși (1); iritare, chiar mânie față de datornicii indiferenți (2); iritare față de datornicii „prietenoși” (3); iritare față de datornicii triști (4) și calm față de debitorii furioși. Din punct de vedere al celor trei aspecte enunțate, studiul de caz este o strategie cu un nivel mediu de generalizare a rezultatelor, un nivel superior din punct de vedere a
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
unui bărbat ilustru e totdeauna un eveniment public. Cine trece pe lângă ea, văzându-și de treabă, trece ca un asin pe lângă o catedrală. Astăzi poate că adversități efemere, ori disproporționate, porniri de temperament și de umoare, vorbe aruncate și cine știe ce iritări, ori susceptibilități vor face să fie de unii privită cu rezervă afirmația mea și a mai multora că Jebeleanu e într-adevăr un bărbat ilustru. Dar urma alege; de fapt, a și ales. Cel care l-a sfidat pe Hanibal
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
În afară de rare excepții - Pasternak, Soljenițîn -, scrierile liberalizării din Uniunea Sovietică necesită un efort special de lectură. „Un fel de dublă și Încordată privire. Un ochi citește din punctul de vedere al strictului adevăr, acest adevăr nu poate fi respectat, de unde iritarea. Un altul, din punctul de vedere al gradului de Îndrăzneală la care a ajuns autorul, al felului În care a transgresat limitele impuse de unde interesul”. Acesta este cazul memoriilor lui Ilya Ehrenburg, pentru că „prudența lui fiind proverbială, ai impresia că
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
asemenea Încurajare dată lui Stalin era inoportună: „the natural tendency for such decisions to extend to other than military fields would be strengthened by an agreement of the type suggested” (pp. 153 și 177 din volumul III al ediției Kimball). Iritarea Departamentului de Stat că era consultat doar după ce sovieticii le cereau englezilor și acordul Statelor Unite se desprinde și dintr-un alt mesaj al lui Roosevelt, la 22 iunie (p. 128 a cărții de la Corint). Atît la 11, cît și la
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
regal - dar și aniversarea a 1800 de ani de la cucerirea Daciei de către strămoșul tutelar Traian - merită un studiu mai larg, de felul celor Întreprinse de curînd de Laurențiu Vlad și Alin Ciupală. Atunci s-ar cuveni amintite și reacțiile de iritare provocate de o propagandă atît de ostentativă, ca articolul lui N. Iorga, Ascundeți țeranii!, adevărată profeție a răscoalei din 1907, sau izbucnirea aceluiași, la 27 august 1906: „CÎntați turcește, că nemțește s-a cîntat!”, ca un ecou al manifestației care
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
la Paris. În anii exilului (1848-1858) publică intens articole și broșuri politice în română și în franceză, prezentând opiniei publice din străinătate, dintr-o perspectivă subiectivă, deseori deformatoare, evenimentele de la 1848, dar atrăgând totodată atenția puterilor europene asupra Țărilor Române. Iritarea împotriva unor tovarăși de exil (Ion Ghica, C.A. Rosetti, Cezar Bolliac), manifestările de grandomanie sunt agravate de treptata lui izolare și de pierderea influenței politice. Întors defintiv în țară, în 1859, după o călătorie la Londra și Paris, încearcă
HELIADE-RADULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287426_a_288755]
-
nedemnitate să așteptăm foloasele, fără a fi luat parte la sacrificii“4. Desfășurarea războiului, a acțiunilor militare și politice aducea elemente noi; agresiunea împotriva Serbiei, devastările și atrocitățile din Belgia și nordestul Franței, colaborarea germano-austro-ungară ne îndepărtau de Puterile Centrale. Iritarea opiniei publice din Regat creștea și din pricina tratamentului la care era supus neamul românesc după izbucnirea războiului. „Sute de mii de români trebuiau să lupte sub steag străin, pentru o cauză care nu era a lor“. Pentru mulți români, Puterile
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
foarte puțin, cei care vin după noi Își vor aminti din ce În ce mai puțin, iar din acest punct de vedere al strictei biografii nu mai are importanță. Reacția mea foarte onestă față de acest text a fost următoarea: termenul Îmi provocă o ușoară iritare. Îl văd importat circumstanțial la Începutul anilor ’90 de opoziția existentă atunci, care manifesta o oarecare solidaritate Împotriva regimului Iliescu. A fost vehiculat În această Încercare de popularizare, de readucere În lumină a literaturii de detenție, care este totuși, Într-
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
în capitala Moldovei. Promotor al progresului economic și social, Ghica ridică în Iași așezăminte școlare și înființează prima manufactură de postav la Chiperești. În schimb, nici una dintre cele patru domnii în Moldova ale lui Constantin Mavrocordat nu face să înceteze iritarea cronicarului față de cel ce se dovedește prea îngăduitor cu „prostimea”, desființând „vecinia”, războindu-se - fără folos, insinuează ostil autorul - cu moravurile și incultura unei anumite categorii de clerici. Portretul memorabil al cronicii, trasat din câteva linii, este al bătrânului și
LETOPISEŢUL ANONIM AL MOLDOVEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287785_a_289114]
-
analizând 102 dintre tulburările violente ce au avut loc în perioada menționată, au găsit o asociere puternic pozitivă între intensitatea căldurii și frecvența tulburărilor (Carlsmith și Anderson, 1979). Explicația ar consta în aceea că temperatura înaltă determină o stare de iritare, care, la rândul ei, sporește tendința spre agresivitate. Studiile de laborator nu au ajuns la concluzii univoce în privința relației dintre temperatură și comportamentul agresiv, dar ele confirmă ideea că, în condiții de stres fizic, dacă subiecții nu se pot sustrage
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
ne propun o relație directă, cauzală între circumscrierea unor obiective de către receptor și ascultare. Se precizează, de altfel, că, în lipsa acestui deziderat, oamenii ascultă fără a ști cu exactitate pentru ce fac acest lucru, ceea ce-i conduce la plictiseală și iritare. Cercetările în domeniu demonstrează că eficacitatea ascultării crește atunci când obiectivele sunt identificate și specificate; sunt propuse astfel patru tipuri de ascultare: - ascultăm ca să înțelegem; - ascultăm ca să reținem; - ascultăm ca să analizăm și să evaluăm conținutul; - ascultăm ca să dezvoltăm relații (ascultarea empatică
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
a putut lua parte. Ca aceasta: "Moartea mamei mi-a răscolit tot trecutul, care, dintr-o dată, s-a reînsuflețit. Asemeni morților, și eu am viața în urma mea". Apoi a fost din nou îndurerat la vestea morții surorii sale. Alcătuit din iritare și veșnică disperare, era pururea nefericit. "Disperarea - credea - îmi vine aproape exclusiv de la abulia mea, aflată în contradicție cu o exigență morală ascunsă în mine și care dăinuie acolo în ciuda convingerilor mele atît de apropiat de universul abulicilor. Am, mai
Un jurnal al lui Cioran? by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17162_a_18487]
-
apăsare corporală. În cea de-a doua situație, durerea, ca element psihic, implică Întreaga sa personalitate, nemaifiind percepută ca o localizare anumită la nivelul corpului. Natura patetică a durerii se manifestă, În raport cu intensitatea acesteia și caracterul persoanei respective, prin neliniște, iritare, nerăbdare, protest, mânie, perplexitate. Suferința va avea În această situație, spre deosebire de cea precedentă, un caracter pasiv, de epuizare a forței fizice și psihice, o atitudine de inerție. Omul se va simți atins În vitalitatea sa nu numai din punct de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
În comun. Ele nu vor putea comunica liber, degajat, sincer. Atmosfera care se stabilește Între ele va avea un caracter tensionat, Încărcat din punct de vedere emoțional-afectiv negativ, de respingere reciprocă, care, de fiecare dată, va constitui un motiv de iritare, de conflict, de repulsie. Vor resimți această ambianță atmosferică ca fiindu-le străină, reprezentând o sursă de disconfort reciproc. Dezacordul dintre persoane poate să se producă imediat, o dată cu primul moment al Întâlnirii, sau poate să se dezvolte În timp, amplificându
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
noastre discută momentan legi care conțin mult material exploziv și Bucureștiul (căci din Capitală pornesc cele mai multe demonstrații) este de câteva săptămâni Într-o stare de agitație care deja a dus la violențe. Chestia nu este gravă. Legile care au produs iritare se referă la fixarea pensiilor funcționarilor de stat, la corporații (sindicate) și reglementarea muncii meseriașilor etc. Și În Belgia aceste legi au provocat greutăți enorme. Sper că vom putea Închide Camerele peste câteva zile ca până la toamnă să nu le
REGELE CAROL I ŞI CRIZA FINANCIARĂ DIN ROMÂNIA (1899-1902). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN CRISTESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1274]
-
157 v., la ANIC, colecția Microfilme Franța, r. 44. </ref>. Oricum, În jurul datei de 22 februarie 1868, În cercurile politice ieșene se discuta despre ridicarea lui Carol la rangul de rege <ref id="12">12 Ibidem. </ref>. Cu siguranță că iritarea franceză vine de la apropierea româno-rusă, pecetluită și prin misiunea lui Ioan Cantacuzino și a episcopului Melchisedek la Sankt-Petersburg, văzută ca baza unei antante În „problema orientală”. Imperiul rus ar fi fost interesat să flateze aspirațiile naționaliste ale românilor, sârbilor și
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
aceste state, evoluându-se de la o vecinătate letargică spre o relaționare activă dar negativă. Principala preocupare a României În Balcani a fost În toți acești ani, până În preajma Primului Război Mondial, Bulgaria. Acțiunile comitagiilor bulgari În Macedonia, mai ales, au determinat o iritare considerabilă la București, unde cauza aromânilor găsise un larg ecou. Diplomații străini au fost chiar de părere că, În mentalul românilor, mai ales după 1905, frica de Rusia, ce le dominase permanent gândirea după Congresul de la Berlin, fusese Înlocuită, În urma
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
țariste fără existența unui acord <ref id=""> 30 Independența României În conștiința europeană, doc. nr. 32, p. 185. </ref>30. Noua Constituție otomană (11/23 decembrie 1876), care considera statul român ca o simplă „provincie privilegiată” a Imperiului, a stârnit iritarea cercurilor politice de la București și reacția Domnitorului. Acesta din urmă recomanda Guvernului adresarea unui protest energic diplomației otomane, care, prin noul act constituțional, Încălcase drepturile recunoscute ale națiunii române și consacrate pe plan internațional <ref id="31">31 ANIC, fond
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
reacții de apărare a eului care corespund stresului activ. Ele se impart În trei grupe: a) Răspunsuri extrapunitive - În care individul Își atribuie În mod agresiv frustrația unor persoane sau obiecte reale. Reacție asociate acestor răspunsuri sunt de furie și iritare. b) Răspunsuri intrapunitive - În care individul Își atribuie În mod agresiv frustrația sie Însuși. Reacțiile asociate acestora sunt culpabilizarea și remușcarea. c) Răspunsuri impunitive - În care agresiunea nu apare ca o forță generatoare. Se exprimă prin Încercarea de a evita
COMPORTAMENTUL SOCIAL-AGRESIV CA MANIFESTARE A FRUSTRĂRII AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Bivol O., Magda Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1474]
-
viteza de „evoluție clinică” ce respectă „ordinea” acestora în „scara de gravitate” a tulburărilor psihopatologice. Să vedem, în continuare care sunt principalele caracteristici ale acestor sindroame. 1) Sindromul neurastenic se caracterizează prin scăderea inițiativei, reducerea sferei de interese, scăderea randamentului, iritare disforică sau dispoziție depresivă, cefalee, insomnii, inapetență, labilitate neurovegetativă. 2) Sindroamele afective se caracterizează prin variații de dispoziție emoțional-afectivă, fie de tip depresiv, fie de tip maniacal. În cursul stărilor depresive apar bradipsihia, fenomenele obsesive, ideile delirante de culpabilitate. În
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
cu caracter endogen și care stau la baza patologiei afective endogene. În cadrul acestui grup, K. Schneider distinge următoarele aspecte: a) tristețea, în care sunt incluse grija și nostalgia, b) angoasa, care privește neliniștea și oroarea, c) furia în care intră iritarea și mânia. Acestea sunt însă „sentimente afective” de intensitate și prezență anormală, cu caracter endogen, dar ele nu constituie încă tablouri clinico-psihiatrice propriu-zise. Dintre cele de mai sus, K. Schneider reține ca fiind mai frecvente și mai importante, tristețea, frica
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
a dezbaterilor curriculare din țările amintite. A rămas însă un englez tipic, fidel tradițiilor pedagogice din „perfidul Albion”. A aruncat asupra americanilor „o privire britanică, nu americană”. De aceea pedagogii americani n-au acceptat indiferenți, ci i-au respins cu iritare criticile virulente. I-au reproșat că a analizat numai curriculumul tradițional, nu și pe cel modern și că, nefiind american, are o viziune limitată asupra școlii americane 46. Dar cunoașterea exactă a situației și sagacitatea lui Barrow sunt dincolo de orice
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
este o structură socială relativ autonomă față de politică. Retorica politico-ideologică a pătruns brutal în cercetarea curriculară prin Patti Lather (1986). Articolele sale „Research as Praxis” (1986) și „Issues and Validity in Openly Ideological Research” (1986)62 au produs stupoare și iritare. Sub pretextul „cercetării deschise, neortodoxe”, Lather pleda pentru ideologizarea investigațiilor pedagogice și curriculare - adică exact cam ce se făcea de mulți ani în „pedagogia marxist-leninistă” din țările lagărului socialist. I s-au dat replici pe măsură, iar Lather a trebuit
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
instituționalizată sau de grup. Și-a asumat, în schimb, câteva scopuri utopice, imposibil de atins în actualele condiții social-politice și economice, ceea ce dovedește o „feminizare deconcertantă” a tonului critic de altădată. Giroux s-a simțit atacat și a replicat cu iritare. În 1991 el a calificat critica lui Ellsworth drept „o modalitate deformantă de dezangajare politică” (a crippling form of political disengagement) și a apreciat că „nu aduce nimic nou”, întrucât problemele pe care le ridică pedagogia critică rămân reale și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]