4,886 matches
-
avansuri îndrăznețe între persoane de același sex, iată elementele unor posibile înclinații spre literatura licențioasă, care însă nu face niciodată casa bună cu sentimentalismul. Am încercat, citind această carte, să-i descopăr un filon parodic, pretextul unei lecturi în cheie ironică, grație căreia ea să poată fi recuperată așa cum s-a întîmplat cu multe dintre romanțurile pașoptiste. Zadarnic. Isou pare să creadă sincer că povestea Catincăi din Botoșani este una exemplară, din care femeile au de învățat cum să-și urmeze
Misterele Botoșanilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16955_a_18280]
-
se face milă de ea și o salută. Eva îi mărturisește că a văzut fiecare reprezentație a piesei. Ca să o recompenseze, Céleste o invită: - "Vino cu mine, trebuie să te cunoască și Margot." În lojă, în prezența unei Thelma Ritter ironică și sceptică, Eva își spune povestea celor trei femei, o poveste neverosimilă și lacrimogenă. Dar povestește foarte bine, ascunzînd sub o falsă umilință nemăsurata ei ambiție. Esteban, scriitor adolescent, are senzația că asistă la originile spectacolului și ale narațiunii: o
ALMODRAMA by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16989_a_18314]
-
ezită să compare "Cenaclul de luni" al lui N. Manolescu cu "Junimea" și "Sburătorul", un teritoriu liber de comunism, de orice cenzură, un topos al normalității, "o adevărată societate civilă" proclamată în submarinul galben al unei realități paralele, livrești, ludice, ironice. Încrezător în dăinuirea studiilor de istorie literară, domeniu în care s-a ilustrat prin cărți de referință, Z. Ornea a prevăzut încă din 1993 că "lumea literară și cărturărească va reveni la masa de lucru, sătulă de politicărie". Meritorii sunt
6 autori în oglinzi paralele by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16999_a_18324]
-
deci normal ca o altă sintagmă frecventă să fie tocmai cea care desemnează, generalizînd, fenomenul: muzică de cartier -"Timpuri Noi sunt primii care au făcut muzică de cartier ..." - LD, 31 martie); arta de cartier este înregistrată cu o certă distanțare ironică ("arta zisă "de cartier", așa cum se și intitulează "albumul" unei trupe precum B.U.G. Mafia" - "România liberă", 2788, 1999, 17). De cartier e și limbajul, în ipostaza sa argotică și familiară, preferată de tineri: se vorbește deci de "parabole
"De cartier..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17022_a_18347]
-
egal folos moral și câștig de bună dispoziție, pe atât de multe nivele de profunzime și sensibilitate, legate de eterne dispute între fidelitate și ingratitudine, rivalitate și solidaritate, inconstanță și consecvență, dezamăgire și speranță. Totul concertat într-un subtil discurs ironic (fiindcă, totuși, este vorba de "o lume pe dos"!) despre bucuria de a trăi viața din plin, refuzând tentația unei muzeale "siguranțe" a zilei de mâine în favoarea unei hedoniste escapade cu prietenii adevărați, care se pot identifica ușor cu Domnul
DiCaprio + Stuart Little = Toy Story 2 by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17044_a_18369]
-
ar transforma în vrejuri vegetale elastice, iar pietrele în mingi. Ironia însăși capătă un aer inofensiv, amabil: "Atențiune poate trece tot convoiul întregul convoi de cuvinte minele dedesubt stau cuminți o eventuală declanșare nu ar stîrni decît o ușoară adiere ironică o briză albastră de pescăruși ați împachetat amintirile voastre urîte le duceți în colțul enigmatic al gurii (vezi Mona Lisa lui da Vinci) podul va avea trepidații stelele furate iată vă curg din buzunare împrăștiindu-se înapoi pe cer vedeți
Poeți ai "Școlii nemțene" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17052_a_18377]
-
sursă directă sau mai îndepărtată) era doar o diferență de sens. Panseu aparține unui registru familiar care i-a împiedicat pentru o vreme accesul în listele de cuvinte ale dicționarelor românești. Îl găsim în DEX (1975), precedat deja de indicația "ironic". De fapt, panseu aparține categoriei lexicale, despre care am mai vorbit și altă dată, la care conotațiile produse de valoarea pragmatică ironică s-au fixat, au devenit inerente uzului lingvistic. Se știe că din această categorie fac parte multe împrumuturi
Pansele și panseuri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17091_a_18416]
-
vreme accesul în listele de cuvinte ale dicționarelor românești. Îl găsim în DEX (1975), precedat deja de indicația "ironic". De fapt, panseu aparține categoriei lexicale, despre care am mai vorbit și altă dată, la care conotațiile produse de valoarea pragmatică ironică s-au fixat, au devenit inerente uzului lingvistic. Se știe că din această categorie fac parte multe împrumuturi lexicale din turcă, greacă, franceză - care nu au putut substitui un cuvînt mai vechi în limbă, au fost rapid depreciate și s-
Pansele și panseuri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17091_a_18416]
-
la neologism pentru concepte deja acoperite în limbă de cuvinte mai vechi. În cazul de față, alături de fundamentalele gînd și gîndire (traduceri pentru sensurile principale ale fr. pensée) există destule sinonime - cugetare, maximă, sentință - corespunzînd sensului care apare, cu încărcătura ironică specifică, în colocvialul panseu. E posibil ca valoarea peiorativă a acestuia, deja bine fixată în limbă, să se fi accentuat la un moment dat (prin anii '70, dacă nu mă înșel), prin apariția unei rubrici cu titlul "Panseurile lui Gîgă
Pansele și panseuri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17091_a_18416]
-
titlul "Panseurile lui Gîgă" într-un săptămînal destul de citit. Oricum, a dispune de termeni "specializați" pentru a ironiza gîndirea limitată, impostura inteligenței e un avantaj al limbii contemporane. În aceeași zonă semantică intră, din familia lexicală a lui panseu, și ironicul pansiv "gînditor, meditativ" (din fr. pensif), azi cam ieșit din uz.
Pansele și panseuri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17091_a_18416]
-
mai) cu un preambul în care e reamintită "fractura" dintre vîrfurile palmaresului de anul trecut (Rosetta și L'Humanité), pe de o parte, și "sponsorii, top modelele, fotbaliștii, pe de altă parte"...Așadar, dosarul de presă trece cu un zîmbet ironic peste eroarea de judecată (sau de gust) a juriului de anul trecut; pentru că, din păcate, nu numai "sponsorii, top modelele și fotbaliștii" s-au declarat împotriva opțiunii juriului, dar și o parte covîrșitoare a presei cinematografice, și, în ultimă instanță
Și va fi Cannes 2000 by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17130_a_18455]
-
a fost nu numai de a propune un model derivativ, dar probabil și de a-i adăuga anumite conotații negative. Într-adevăr, deși cuvinte ca sofiot sau cipriot nu au nimic negativ, în uzul actual al sufixului descoperim o nuanță ironică, depreciativă (care întîlnește valoarea peiorativă a unui sufix asemănător din alte limbi romanice). Productivitatea actuală (relativă) a sufixului se observă în primul rînd în formarea unor derivate de la toponime românești - de obicei cu o conotație ironică, vag depreciativă. În principiu
"Iașiot", "mangaliot", "sloboziot"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17127_a_18452]
-
sufixului descoperim o nuanță ironică, depreciativă (care întîlnește valoarea peiorativă a unui sufix asemănător din alte limbi romanice). Productivitatea actuală (relativă) a sufixului se observă în primul rînd în formarea unor derivate de la toponime românești - de obicei cu o conotație ironică, vag depreciativă. În principiu, sufixul se aplică unor nume terminate în -i(a): sinaiot de la Sinaia, mangaliot ("promontoriul mangaliot" - RL 2155, 1997, 24) de la Mangalia. Trebuie amintit și că de la numele localității maritime 2 Mai circulă de mai multă vreme
"Iașiot", "mangaliot", "sloboziot"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17127_a_18452]
-
și din capitolele despre "exilații interior". Și pentru că Gabriela Melinescu este singura femeie căreia i se dedică un capitol în acest volum, nu putem evita să menționăm că prima parte poartă titlul Zeița și geniul și conține incredibilele rînduri (deloc ironice!) "Era, la dreapta zeului (i.e. Nichita Stănescu - n.C.I.), inspiratoarea, muza, personajul care guverna istoria personală a marelui scriitor." - iar din Jurnalul suedez e selectată reacția la moartea Zeului și comentată astfel: Este aici unul dintre bocetele cele mai frumoase ale
Exil cu variante by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15826_a_17151]
-
vii, prezente. Iar argumentația din structura miezului este atentă, fără scăpări, clară și concisă. Ostentativa obiectivitate prezintă uneori breșe care lasă să respire liber, vreme de cîteva rînduri, personalitatea autorului, opțiunile, convingerile. Zigu Ornea apără "românul" lui Caragiale (orășeanul) - "zeflemitor, ironic, sceptic, inteligent, bonom, acomodant, fără convingeri adînci, nemistic, petrecăreț, volubil" - în fața "românului" lui Eminescu (și aici cititorul, complice, adaugă un "și nu numai"), cu felul lui opus de a fi - în cronica la I.L. Caragiale, Momente. Momente, schițe, amintiri, ediție
Exil cu variante by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15826_a_17151]
-
chiar înainte de a deschide volumul apărut de curînd la Editura Vinea, o selecție a autorului din cele zece volume originale apărute pînă azi. Și din păcate asta se întîmplă de obicei, pentru că departe fiind de zgomotoasa terasă a Muzeului Literaturii (ironică localizare!), unde mai vechii și mai noii poeți bucureșteni se înfruntă pătimaș, venind dintr-un Ardeal unde valorile par stabilite o dată pentru totdeauna și aducînd cu sine o poezie care numai la scandal nu îndeamnă, volumul cu coperți lucioase, de
Poezie, bibelou de porțelan by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15840_a_17165]
-
și detaliile diferă. în cazul de față, un tînăr și promițător critic își spune, cu tranșantă sinceritate, părerea pe care o are despre o carte și despre autorul ei. Nici vorbă de insultă sau de înjurătură, totul pe un ton ironic, deși judecata e tăioasă ca o lamă. Neobișnuit cu un astfel de tratament, menajat de cîteva decenii bune (cam de pe cînd n-a mai publicat nimic valoros) de o critică emasculată de practicile cenzurii comuniste, prozatorul își iese din pepeni
Scriitori, critici și țuțări by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15865_a_17190]
-
un "handicap"? Credem, dimpotrivă, că exegetul și-a constituit personalitatea specifică tocmai din zestrea țărănească, expurgată, desigur, de scoriile subliteraturii menționate, captată la sursele ei adînci, moralmente și stilistic formatoare. Cum am putea înțelege altminteri aerul său hîtru-spiritual, bonomia sa ironică, înclinația spre epic, trăsături ce ne poartă gîndul, așa cum am arătat și cu mai vechi prilejuri, către străluciții fii ai satului românesc care au fost Ion Budai-Deleanu și Ion Creangă? Ne exprimam atunci impresia că dacă ar fi comentat literatura
Ultimul Cornel Regman (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15869_a_17194]
-
se considera în succesiunea lovinesciană, impunîndu-i-se o altă ascendență - G. Călinescu, după singura particularitate comună, care a făcut de altfel școală în critica românească: lectura inversă". Ca și o altă latură, "luminoasă", consemnată, cu toate acestea, nu fără un pigment ironic: "Istoria critică a literaturii române de Nicolae Manolescu beneficiază de un cu totul alt tratament. Se disting la autorul comentat "mai multe tipuri de performanță și ele sînt ceea ce contează în primul rînd". Să ne mulțumim cu prima performanță detectată
Ultimul Cornel Regman (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15869_a_17194]
-
și limbajul juvenil cel mai recent se asociază, într-o demonstrație de plurilingvism, cu farmecul erudiției. Virtuozitatea tehnică este esențială: punerea textelor colocvial-argotizante în ritmuri ternare, prin excelență culte și muzicale (alternanță subtilă de dactil, amfibrah, anapest) conferă o distanță ironică fundamentală, o dedublare a vocii: versificația nu aparține în nici un caz "măștii lirice" care își rostește monologul într-o perfectă autenticitate fonetică și lexicală (""Uite bă fraere/ nai sângen tine/să-l arzi păl dă vine..."/ Că tre săț dai
Poezie si limbaj jurnalistic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15906_a_17231]
-
a opera se folosesc curent pentru activitățile mediului interlop. în acest cadru general de-a dreptul banal merită totuși să fie consemnat un detaliu contextual, reflectînd ceea ce ar putea reprezenta păstrarea în argoul românesc actual, prin termeni marcați de distanță ironică, a unui ecou al limbajului oficial din deceniile trecute, a unui rest din propaganda muncii și a economiei centralizate din regimul totalitar. Pentru a desemna generic activitatea prostituatelor, cuvîntul cel mai frecvent folosit pare a fi verbul a produce, mai
Producție by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15935_a_17260]
-
dicționarele cuprind și alte subsensuri; unul din acestea e formulat, tot în DEX, ca "a realiza un profit, un venit". De fapt, în intensa folosire a familiei lexicale a producției se percep două tipuri de conotații: o mai veche înnobilare ironică prin preluarea limbajului oficial al muncii organizate, dar și o reducere postrevoluționară la mecanismul profitului (sintagmele apărînd din această perspectivă ca eliptice). Se observă de altfel, în domeniul dat, concurența între mai multe cîmpuri lexicale din care s-a extras
Producție by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15935_a_17260]
-
caragialitate" o himeră ce, dacă nu s-a împlinit niciodată pe plan teoretic propriu-zis, începe să devină tot mai limpede în proza mea. Vladimir Streinu, căruia tot Cioculescu m-a prezentat în cuvinte, pe cît de superlative pe atît de ironice, cum îi era felul, m-a atras cu libertatea spiritului și fascinația pentru lirica modernă, în cele cîteva luni cît mi-a fost profesor în cadrul unui curs facultativ. Cursul a început cu un amfiteatru arhiplin și s-a terminat, în
Dumitru Radu Popa: "Sansele nu se asteaptă ca o pară mălăiată" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15907_a_17232]
-
2001 adevărul integral are dreptul la tipărire). Naratorul se află în Austria, la sora lui, nu se poate bucura de împrejurimile îmbietoare din cauza unei crize de ipohondrie, merge la un control neurologic inutil, urmărește un meci de fotbal și savurează, ironic și simpatic, metodele de educație ale cumnatului său și zgîrcenia surorii. Mănîncă o prăjitură într-o cofetărie, de unul singur. în fragmentul din 1977 lucrurile se complică (ficțional?), autorul îl întîlnește pe neurolog în acea cofetărie și are un fel
Precizări etice și estetice by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15963_a_17288]
-
Rodica Zafiu Despre cuvintele care au dezvoltat conotații ironice stabile am mai vorbit și altă dată; cum se știe, mulțimea lor în română e legată de resursele sinonimice ale diverselor straturi de împrumuturi lexicale (exemplul tipic e al grecismelor și al turcismelor folosite o vreme ca termeni la modă
Imagini și desemnări ale copilului by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15967_a_17292]