619 matches
-
fi vinovatul. Cum să afli dacă nu știu ce cadiu sau guvernator de provincie nu profită de funcția sa pentru a se Îmbogăți pe seama celor sărmani? Prin iscoadele noastre, pentru că nu totdeauna victimele Îndrăznesc să se plângă! — E nevoie și ca aceste iscoade să nu se lase cumpărate de cadii, de guvernatori sau de emiri, să nu devină complicii lor! — Rolul tău, rolul de sahib-khabar, este chiar acela de a găsi oameni care nu se lasă cumpărați pentru a-i Însărcina cu aceste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
ferm: — Visurile tale sunt mărețe și doresc să se Împlinească, dar rolul meu nu poate fi acela pe care mi l-ai propus. Între taine și cei care le dezvăluie, eu sunt de partea tainelor. Cu primul prilej când o iscoadă va veni să-mi raporteze o discuție, eu Îi voi impune tăcere, spunându-i că respectivele treburi nu ne privesc nici pe el, nici pe mine, iar ușa mea va fi Închisă pentru el. Curiozitatea față de oameni și de lucruri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
În mod curios, de la primele cuvinte se descoperă complici. Omar n-are altceva de făcut decât să dispară pe furiș. Astfel, foarte repede, Hasan Sabbah a devenit colaboratorul indispensabil al marelui vizir. A reușit să organizeze o rețea stufoasă de iscoade, falși neguțători, falși derviși, falși pelerini, care străbat În lung și-n lat imperiul selgiucid, nelăsând nici un palat, nici o casă, nici un capăt de bazar la adăpost de urechile lor. Comploturi, zvonuri, clevetiri, totul e raportat, explicat, dejucat, În mod discret
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
e copleșit, Înspăimântătoarea mașinărie se află În mâinile sale. Ea Îi aduce prețuirea sultanului Malik Șah, până atunci reticent. Părintele său, Alp Arslan, nu-i recomandase oare să se opună acestui tip de politică? „Când Îți vei fi strecurat pretutindeni iscoadele, Îl prevenise acesta, adevărații tăi prieteni nu se vor teme, pentru că se știu credincioși. În vreme ce mișeii vor fi cu băgare de seamă. Ei vor dori să cumpere iscoadele. Încetul cu Încetul, vei Începe să primești rapoarte defavorabile adevăraților prieteni și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
se opună acestui tip de politică? „Când Îți vei fi strecurat pretutindeni iscoadele, Îl prevenise acesta, adevărații tăi prieteni nu se vor teme, pentru că se știu credincioși. În vreme ce mișeii vor fi cu băgare de seamă. Ei vor dori să cumpere iscoadele. Încetul cu Încetul, vei Începe să primești rapoarte defavorabile adevăraților prieteni și favorabile dușmanilor tăi. Or, vorbele, bune sau rele, sunt asemeni săgeților, când tragi mai multe, va exista, Într-adevăr, una care-și va atinge ținta. Atunci inima ți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
În fața prietenilor, mișeii le vor lua locul În preajma ta, ce-ți va mai rămâne din putere?” Va fi nevoie ca o otrăvitoare să fie descoperită În propriul său harem pentru ca sultanul să Înceteze să se mai Îndoiască de utilitatea șefului iscoadelor; de azi pe mâine, el face din acesta unul din apropiații săi. Dar Nizam este atunci cel care devine bănuitor În privința prieteniei care se naște Între Hasan și Malik Șah. Cei doi bărbați sunt tineri, li se Întâmplă să glumească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
Omar a deschis ușa, a strigat servitoarea, i-a cerut să aducă niște bucate, apoi și-a reluat interogatoriul: — Și de șapte ani rătăcești așa În veșmânt de sufi1? — Am colindat mult. După ce am părăsit Isfahan-ul, am fost urmărit de iscoadele lui Nizam, care-mi voiau moartea. Am putut să mă descotorosesc de ele la Kom, unde m-au ascuns niște prieteni, apoi mi-am reluat drumul până la Rey, unde am Întâlnit un ismailit care m-a sfătuit să merg În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
numai să anexeze Transoxiana, și Încă și mai puțin să salveze Samarkandul, el vrea mai ales să-și recapete prestigiul batjocorit de subversiunea ismailită. Și, În această privință, are nevoie de o victorie clară și răsunătoare. De ani de zile, iscoadele sale se jură, În fiecare zi, că Hasan a fost localizat, că arestarea lui e iminentă, dar răzvrătitul rămâne de neprins, trupele acestuia dispar la cel dintâi contact. Nizam caută, deci, un prilej de a-l Înfrunta față-n față
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
cu mustața subtire și cu cicatricea aceea inevitabilă. M-ar interesa proiectele dumneavoastră. Nu aș abuza, dar aș vrea să ne revedem, din când în când. Așadar, un biet pescuitor de pradă mică, așadar el, Tolea, nu merita decât această iscoadă oarecare? Se simțea jignit, zău așa! Un gust de vomă îi umplu gura și nările. De la balcon, vedea piața pustie și întunecată. Rareori, jetul luminos al vreunui vehicul. Trecut de miezul nopții, liniște deplină. Barul Levcenco, de la parterul blocului, murise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
ardea degetele. Și se prăbușise iarăși, prostit, epuizat. Se încâlciseră iarăși umbrele încăperii și gândurile și orele, venise iarăși amurgul. S-ar fi întins pentru câteva clipe pe canapea, nu, pe canapea nu e bine, acolo îl găsise nepoftitul Toma, iscoada. Mai bine aici, așa, în picioare, la fereastra întunecată a nopții. Sau pe scaun, fie și pe scaun. Te strângi bine de scaun, legi centura, te apuci zdravăn de spătar, nu mai poți fi smuls. Da, da, așa e bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
poate fi interceptat, cine știe, s-o fi pus la punct și o astfel de tehnică, Instituția exemplară o fi având deja și un asemenea invizibil instrument. Nu trebuie să ne întrebăm mereu cine e diavolul... Nu trebuie vorbit aiurea, iscoadele tocmai asta așteaptă. În fața sa nu era Toma. Tocmai când se pregătea să dezmintă, să strige „nu, nu, n-am vrut să, n-am vrut“, în fața sa era altcineva. — Tu, tu ești Diavolul, salvarea, tu ești salvarea noastră. Tu, adorata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
Profesorul se încovoiase, copleșit de vorbele ce nu se rosteau. Transpira, înnebunit de miracolul clipei care va pieri. „Emoție, atâta sunt. Emoție turbată, sorella. Emoția mă ruinează. Mă sălbăticește, mă anulează, amantissima“. Nu mai avea curajul să ridice privirea. Toma, iscoada salariată, dispăruse, la fel Irina, cu perversele ei migrene pubertare, și Tolea, bălăbănindu-se, în aer, fără ghidon, și bonomul Marga, și pensionarii Gafton, și argentinianul Mircea Claudiu, cu sticloasa sa Astrid, și subteranul Octavian Cușa, zis Tavi, fotograful surdomuților
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
ochii... A coborât privirea, rușinat de neașteptata delăsare, dezarmat. „Tu ești înțelepciunea? Fără caracter, fără restrângeri? Doar puritatea simțirii, instantanee? Cât am dorit întâlnirea...Miracolul, în sfârșit! Plinul senzației, al bucuriei de o clipă, atât. Atât, plinul uitării. “Sotia si iscoada si supraveghetoarea lui Ianuli? Dar el, primejdiosul Ianuli, dar el, eșuatul? Dar tovarășul Ianuli?“ Nu-l auzise, surdina de gemete nu o atingea, zeii o protejau de un astfel de bruiaj mizer. Sublimă, perfectă, surdă la asemenea scâncete. Surdă, surdă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
A venit la spital pentru un pacient. — A, o fi chiar fostul combatant. Un pacient de gală, da da! L-au ruinat, doctore. Tovarășii săi exemplari i-au plasat moartea alături, în pat, să-l ruineze. Cum ți-am spus, iscoada Toma doar în aceste excepții vede primejdia. Instituția exemplară știe să manipuleze bucuria și farmecele și ispita care să anihileze. Toma și pe mine mă crede periculos, cine știe... ca și pe visătorul încurcat sub poalele Curvoiului. — Lasă prostiile, dom
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
Deci, pe lângă păsărelele din cap, ai ulcer, te dor rinichii, splina, da, da. Îmi pare rău, n-avem ce face, n-avem ce face. Bolnavul privea umil spre instanță, spre ochelarii negri ai bondocelului, spre halatul alb al toreadorului,spre iscoada fără halat. Se decise repede: străinul era persoana mai importantă. Vreun inspector, ceva, cineva, de control, ăștia cu puterea. Se ridică în picioare, avansă spre Tolea. Își desfăcu nasturii de la pantaloni, apoi cureaua, rămase în chiloți largi, legați la brâu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
bucălat, cu zulufi, aterizat la picioarele băncii. Pantalonași de doc albastru, vestă tirolez. Ochi imenși și reci, degete scurte și roz. Copacii unduiau, clipocea lacul, lacul codrilor albaștri, liliacul înflorit și privighetorile Edenului în care mișunau santinele și țiuiau antenele iscoadelor și se lățea, victorioasă, puterea subteranei. Privea fermecat plicul lucios, scrisoarea. Trase plicul, trase spre sine, de la capătul băncii, plicul și scrisoarea trecutului. Le privi, o clipă, scârbit, apoi le strânsemototol, în pumn. Alergă spre movilița de nisip, se lăsă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
în brațe, strigă naturii răsculate un adevăr infinit de tragic: " Nimeni nu este de vină, nimeni !" Suflați voi, vijelii, până ce vă crapă obrajii ! Urlați ! Și izbucniți, voi, ploilor în cascade, Potopiți clopotnițele noastre !... Voi, flăcări de pucioasă, iuți ca gândul, Iscoade ale trăsnetelor ce despică puternicii stejari, Ardeți cărunta-mi țeastă! Tu, tunet, care zgudui tot, Turtește-a lumii groasă rotunjime, Sparge al firii teasc, distruge dintr-odată Toate semințele ce-l fac ingrat pe om! (Regele Lear,III, 2). O
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
convoiul lor, l-au setat pentru stația de cercetare din Siberia și au plecat. Acolo au reușit să exfiltreze perimetrul CercG și să se facă pierduți în taigaua rusă. Vagabonzii au avut grijă de câinii trimiși după ei și de iscoadele ce mișunau prin pădure. Ajunseră, după trei zile de umblat printre copaci, într-un mic orășel. Sergheiov și Altanovici fură de foarte mult ajutor acolo, pentru că ei știau rusa. Se interesară de poziția lor și obținură un automobil antic, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
Llama Lounge e genul de loc în care să-ți placă să mergi, am spus. —Nici nu e. — Și-atunci ce făceai acolo? Luke a râs, după care mi-a zis: — N-ar trebui să-ți spun asta, dar aveam iscoade puse pe urma ta. în același timp, am simțit că-mi crește inima, dar și că-l disprețuiesc pe Luke. Ce vrei să spui? Nu eram sigură că voiam să știu. Asta dacă nu luam în considerare acea parte din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
Gheșur în Siria; și am zis: " Dacă mă va aduce Domnul înapoi la Ierusalim, voi da cinste Domnului." 9. Împăratul i-a zis: "Du-te în pace." Absalom s-a sculat, și a plecat la Hebron. 10. Absalom a trimis iscoade în toate semințiile lui Israel, să spună: Cînd veți auzi sunetul trîmbiței, să ziceți: "Absalom s-a făcut împărat la Hebron!" 11. Două sute de oameni din Ierusalim, care fuseseră poftiți, au însoțit pe Absalom; și l-au însoțit în prostia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85050_a_85837]
-
noastră. -Ei! Și cu cristenii aceștia, este o treabă... Și totuși pentru noi, ei sunt cei mai buni vecini. Nu ne au înșelat și nici nu ne-au mințit vreodată .... Nu cumva nu era cristen și era vreo secătură de iscoadă? insista cu întrebările Ilina. -Nu cred ... răspunse cu întârziere și privirile împrăștiate, Târgov. Ilina a lăsat deoparte treburile casei, și-l privea țintă și iscoditor pe Târgov cu mâinile împreunate la piept. Într-un târziu a decis: -Du te la
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
înzăpezite ale ținutului de la miazănoapte. nouă în al treilea loc: osia de la căruța ta se rupe, cazi, dar doar te julești, nu se rupe nici un oscior de al tău, nu se deranjează nimic prea rău în trupul tău, probabil că iscoadele oștirilor dușmane au așezat o mică mină cu plumbi pe drumul tău, nu te descuraja, întoarce-te degrabă în grădina ta suspendată și fă-ți o doză de vaccin cu salivă de furnici albe, acesta te va apăra de infecții
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
că au fugit până la Ibuki. Era, într-adevăr, o posibilitate, iar pușcașii o luară imediat la fugă, înainte. Se dădu rapid ordinul de pregătire pentru luptă, dar cei doi călugări care-i călăuzeau strigară spre ei: — Nu e inamicul. Sunt iscoade de la templu. Nu trageți! Apoi, se întoarseră către muntele din depărtare și se făcură înțeleși, gesticulând și strigând din răsputeri. Cu asta, soldații începură să coboare versantul, ca niște pietre rostogolindu-se într-o prăpastie. Foarte curând, un ofițer cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
curaj, în pofida tinereții sale. Acum, însă, răspunsese ca și cum n-ar fi existat nici o altă variantă. — Dacă până și Shosuke poate vorbi astfel, vom urma sfatul lui Genba și vom forța drept înainte, așa cum ne aflăm. Dar ar trebui să trimitem iscoade imediat ce trecem râul și să nu ne grăbim pe drum, cu nebăgare de seamă. Să așezăm în față cât mai mulți pedestrași, urmați îndeaproape de un corp de lăncieri. Să plasăm pușcașii în fața ariergărzii. Când soldații pândesc în ambuscadă, armele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
în față cât mai mulți pedestrași, urmați îndeaproape de un corp de lăncieri. Să plasăm pușcașii în fața ariergărzii. Când soldații pândesc în ambuscadă, armele de foc nu sunt de prea mare folos în linia întâi. Dacă inamicul ne așteaptă și iscoadele noastre dau semnalul, bateți toba imediat, dar nu vă arătați zăpăciți nici cât negru sub unghie. Toți comandanții de unități să aștepte ordinele mele. Având direcția stabilită, armata traversă Râul Ibi. Nu se întâmplă nimic. În timp ce începea să avanseze spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]