800 matches
-
Și-i, desigur, o... Sunt micuți și delicați, Buni și fierți, dar și murați; Au trei nume, dacă vreți: Opintici, ghebe,... Cresc și ele prin pădure, Dar nu-s fragi și nu sunt mure. Vezi prin codri pâlcuri-pâlcuri, Toate sunt ispititoare, Dar ascund destule tâlcuri Și nu toate-s de mâncare. Ciuperca ochioasă, Dacă-ți intră-n casă, Să n-o pui pe masă. Ce să fie, ce să fie, Un picior cu pălărie? Când nu are bani în pungă, El
Cartea de ghicire by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/525_a_1299]
-
tipografului. Ar putea să mi se răspundă ce seducțiune e pentru un străin chipul generalului Averescu de pe afișul expoziției din parcul Carol, cînd cea mai umilă reclamă de sirop oferă un trup de bacantă cu tot ce are sexul mai ispititor?”. În deschiderea rubricii de „Notițe“ din numărul 5 al revistei, redacția Integral publică un credo în limba franceză, în care își afirmă internaționalismul artistic integral. Dincolo de exclusivismul comun, diferențele în raport cu mai vechea declarație de intenții a Contimporanului sînt semnificative prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Gaston între ei, că se și întâmplă ceea ce Tomoe n-ar fi vrut să se întâmple. Gaston privea în jur, emoționat. Totul îl impresiona: luminițele barurilor ce se întindeau de-a lungul străzii, aliniate ca niște cutii de chibrituri, mirosul ispititor de pui la grătar, vocea celor care-și făceau reclamă în ușile prăvăliilor, invitând cumpărătorii să intre, țăcănitul bilelor din salonul de pachinko. — Takamori-san, ce surpriză! — Știam eu c-o să-ți placă. Ascultă, vrei să bem ceva? Auzind invitația, Tomoe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
de-a XI-a. Problema, mi-am dat seama rapid, avea să fie cu a XI-a A: erau trei băieți și treizeci de fete. Treizeci de fete de șaisprezece ani. Blonde, brunete, roșcate. Franțuzoaice, magrebine, asiatice... toate delicioase, toate ispititoare. Și deja și-o trăgeau, se cunoștea, da, și-o trăgeau, schimbau băieții, profitau de tinerețe; În fiecare zi treceam prin fața automatului cu prezervative: se serveau de față cu mine, nu se sfiau. Am Început să-mi spun că poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
viu. Mirosul fricii era cel care plutea în aer, dar trecuse atâta timp de când nu mai vânase nici un tapir, nici o capibara, nici un cerb, încât niște jamboane bine afumate de pecari, atârnând de tavanul colibei, i se păreau de-a dreptul ispititoare. Înaintă încet, luându-le urma după miros, cu urechea atentă, până când auzi - clare - grohăiturile răgușite ale turmei de porci. Se cățără într-un copac jos și își încordă privirea spre luminișul care mai mult se ghicea decât se vedea câțiva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
proaspete și aromate. Dădu pagina. O blondă frumoasă cu sânii dezgoliți împodobea un reportaj despre noile obiceiuri ale vilegiaturiștilor de pe plajele de la Saint-Tropez. Apărea și o fotografie mică a lui Brigitte Bardot, deja uzată și ofilită de vreme, dar încă ispititoare. Îl cuprinse o blândă toropeală și lăsă ziarul să-i cadă din mâini și muzica să-i mângâie somnul. Din pat, se ridica un miros ușor de lenjerie curată, iar temperatura era perfectă. — Te simți bine aici, șopti el. Te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
zis Amanda. —Vrea ca de Crăciun să-mi fac o liposucție la fund. Și mai încântător. —Nu-i așa? Laura și-a privit mohorâtă unghiile pictate tot fucsia. După care a ridicat ochii, i-a aruncat lui Hugo un zâmbet ispititor și și-a aranjat una din bretelele sutienului. —În orice caz, măcar pentru câteva ore, am scăpat de-acolo. Scorpia de soacră-mea are grijă de Django, a continuat ea trăgând cu sete și dispreț din țigară. Indiferent ce fac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
interveni?! Dammit! Strânse paharul în pumn. Dintr-o dată, îi pieri cheful de băut și aruncă licoarea pe podea. Buzele reporteriței se mișcau ca și cum ar fi fost prinse într-un dans funebru al cuvintelor anticipate și erau date cu un roșu-aprins ispititor. Ploaia torențială spăla caldarâmul și eventualele urme... 5 Se simțea prins, acaparat, agățat într-o pânză de păianjen lipicioasă, perversă, o capcană perfectă din care evadarea era imposibilă. Nu vedea insecta, însă o bănuia ascunsă pe undeva, stând la pândă
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
personaj aflat de cealaltă parte a arenei. Detectivul flutură, la rândul său, degetele, aproape indiferent, mângâie îndelung genunchiul drept al Luciei, iar aceasta se așeză mai bine în scaun, desfăcându-și încă un nasture al bluzei, astfel încât sânii mulțumiră, tresăltând ispititor. Scoase din geantă o morcov și-l aruncă în arenă, cu un gest princiar... Dincolo de ferestre, ploaia nărăvașă se avântă impetuoasă peste acoperișuri, ca o dansatoare intrată în transă, iar Magicianul privi fix în ochii Iepurelui și strigă încă o dată
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
la maimuțe. Se Însoțiseră cu femei, pe care nu le iubiseră cu adevărat niciodată, doar Jesper, Într-un rînd; lasă că nici femeile Întîlnite nu fuseseră cu mult mai de soi; cele deosebite, rare, Îi ocoliseră, găseau Înfățișarea celor doi ispititoare, dar ispita era un păcat, altceva așteptau ele; Încă mai existau Cornelii ce puteau naște perechi-perechi de frați Grachi! Inutil, sentința fusese pronunțată de Antonia și nu avea să fie decît una: focul! Nu purificator ! Pentru că și Sodoma arsese! Focul
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
cercetat dar, (n acela(i timp, trebuie s( priveasc( distant, cu obiectivitate, tot ceea ce se (ntîmpl(. El trebuie "s( apar(în(" (i "s( nu apar(în(" mediului (n acela(i timp! (n felul acesta, tehnica devine prin exigen(ele sale ispititoare (i atr(g(toare, punînd la (ncercare calit(țile cercet(torului. Dincolo de toate acestea, observă(ia (ncearc( s( aduc( informa(îi de o factur( calitativ( (i nu cantitativ(, chiar din miezul realit((îi. Sigur, nu este neglijabil( cantitatea de date
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
schimbat. Felix, de asemeni, nu se hotăra să plece, de teamă să nu se despartă de Otilia, și nu îndrăznea nici s-o mai întrebe asupra intențiilor ei. Aștepta miracolul ca ea să deschidă gura. Lui Felix, Aglae îi făcu, ispititoare, o propunere: - Dumneata, cum ești singur, ai nevoie de-o familie, altfel e greu. Ce plăteai lui Costache, poți să-mi dai mie și stai la noi sau, dacă vrei, rămâi acolo, unde nu te supără nimeni și poți să
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
gâtlejului, într-o veselie: - Țațo, ale tele oase dau prin pat doar șase-șase. Și te-aș îmbrînci ușor și te-aș îmbrînci ușor Să dai, țațo, pe covor să dai, țațo, pe covor... Neam de mai deslușeai restul obligațiilor enumerate. Ispititorul cotea deja pe Lizeanu, prelungindu-se prin canionul adânc al liniei de tramvai, reflectîndu-și imaginea în pârâul călâi din căușul rețelelor de canalizare, scăpărând din copite, electrocutând la trecătoare și înfiorînd la bețivani. Prin dreptul cinemato- 15 CEI ȘAPTE REGI
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
ai umplut de parai? - ...M-am umplut de măciuci, recunoscu has-Satan cu onestitate. - Are și măciucile importanța lor, dacă ai unde să le tragi. Măciuci și măciuci... Ai unde să te tragi? Nevastă ai? - N-am... fu tentat să răspundă Ispititorul, deja cu ochii înfiorați de primele case, mărunte, jerpelite, cu ferestrele joase, să bată rațele cu ciocul în geam și să cazi pe spate de plăcere doar când te vezi. Dar, după un timp, o întoarse și zise: - Și dacă
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
indolente, pe axa Nord-Sud, pe deasupra orașului, închizînd în partea ei de jos șantierele Centrului Civic și pe cele ale Casei Poporului. Pătrunseseră în cea mai generoasă zonă de demolări a Europei. - Îți place?... Rămâi atașat cauzei? se împurpură din spate Ispititorul, fără să se înțeleagă dacă doar alunecase prin afumătorile unui simțământ patriotic ori, pur și simplu, așa era el, ca de obicei, provocator. Mustăciosul, cât era de ocnit, dacă o dădeai pe politica de sistematizare a Partidului, o loba evaziv
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
a jgheaburilor acoperișului. Sau, dimpotrivă, de dimensiuni omenești, dar îmbîrligat și acoperit de solzi ca un pește, după cum mărturiseau, cu cel mai gălăgios patos, vreo două ucenice. Neuitând să adauge nici cât de mult le necăjise sămânța de gheață a Ispititorului. Care aproape că le congelase uretrele. Sau cât de însîngerate sau de ferfelițite, pe dinăuntru, se întorseseră de la Sabat. Erau toate dulci și fără Stăpân, lătrătoare și pofticioase ca niște cățele. Adevărate abisuri de spermă, cățărate pe două picioare. Mai
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
în formă dar trebuiau să se despartă la Drept, fiecare la cursurile lui și în loc de ,,la revedere,, fata îl întrebă: - Ne mai vedem? Avea ochii căprui, blânzi s-a uitat mai atent la gura ei ușor întredeschisă și ispititoare. Răsufla agitată, parcă participase la o cursă lungă și aștepta cu nerăbdare răspunsul lui. Simțea că i-ar fi plăcut să se mai vadă în doi, însă deodată și-a adus aminte de Gabriela și i-a răspuns trist: - Da
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
și altcuiva acest lucru. O vedem cum se oprește în dreptul ultimei vitrine, cea cu dulciuri, privind cu oarece ezitare. — Luați o amandină, aude o voce în spatele ei. Se întoarce, un bărbat îi zâmbește, arătând către etajerele pe care prăjiturelele amestecă, ispititor, frișca și glazurile de ciocolată : Eu le-am încercat ieri și sunt foarte bune. Au gustul de demult. Cât de demult ? Bărbatul părea să aibă în jur de treizeci de ani. A, da, demult înseamnă înainte de revoluție. Erau copii, totul
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
fii idealist rău (cum mulți dintre profesori încă mai sunt, hrănindu se doar cu pasiunea) ca să accepți eforturi imense la efecte infime. Și atunci să rămănă paradigma aceasta de școală incluzivă doar o dulce nostalgie paradisiacă și atăt? Altă paradigmă ispititoare este centrarea pe elev. De ani buni magistrocentrismul se anunță falimentar, cu metodele sale expozitive cu tot. Intrumentarul audiovideo a devenit pentru copiii noștri terminație a corpului lor, aproape că nu se mai pot dezlipi de imagini însoțite sau nu
„Să fie sfȃrşitul? Sau abia atunci începi?” Constantin Noica Savuroase paradigme pedagogice în sos de pasiune. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2311]
-
pot să aibă ochi. DOMNUL KOVACIC: Cu mamelele astea de scrofiță, de-ți lasă gura apă, îi tragi pe toți bărbații în groapa cea dulcică. BIANCA: Nu-i rău, pe bune! Bineînțeles că eu am niște țâțe cu mult mai ispititoare decât Desirée. DOMNUL KOVACIC: Da, da, asta recunosc din toată inima! În schimb Desirée are curul cel mai ațâțător. DESIRÉE: Sâc! (Scoate limba la Bianca) DOAMNA KOVACIC: Întreaga desfășurare a lucrurilor a început cu încetul să devină superficială. Până acum
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
implică o critică conceptuală ce pune de la bun început sub semnul întrebării tentativa unei versiuni științifice a realimului. O referință comună atît pentru realism, cît și pentru poststructuralism este Max Weber (Walker 1988-1989: 12-13, 1993b: 148-53). Ceea ce face atît de ispititoare referirea la Weber pentru aceste teorii este analiza pe care el o face succesului civilizației occidentale, înțeles ca un proces de raționalizare, pe care Weber îl combină cu un simț al pierderii unității spirituale, cu dezvrăjirea, cum îi spune el
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
trad. n.) 59 reconfigurat lumea prin puterea sunetului armonios, impunându-i un principiu al ordinii. Într-o lume a frumuseții și a muzicii, personajele nu se puteau simți decât atrase spre plăcere, trăire intensă a vieții, bucurie, iar Emilia este ispititoarea. Lauretta este un nume mitologizant, amintind și de Dafne, cea preschimbată în laur, simbol al încununării talentului, dar și al puterii, este resimțită nevoia de glorie, de recunoaștere, de afirmare și de prețuire a celor care prin forța cuvântului propun
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
lui Geoffrey Chaucer nu este străbătută de un fior mistic autentic, este mult prea ancorată în real, iubește prea mult viața în toată complexitatea ei. Canterbury devine o țintă dorită, dar parcursul se va dovedi mult mai antrenant și mai ispititor decât punctul 249 Geoffrey Chaucer, Povestirile din Canterbury, ed. cit., p. 28. 90 său terminus. „Pelerinajul în sine devine o metaforă relevantă a vieții umane.”250 Viața reprezintă un joc, o luptă, o competiție pentru cei plecați la drum. 251
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
ia în derâdere unele realități sociale. Avem, la început, o supremație masculină (reprezentată prin violul cavalerului), pentru ca apoi să se impună cea feminină (ghicitoarea propusă de femeile de la curte, salvarea oferită de bătrâna care se va transforma într-o tânără ispititoare). Alte elemente antagonice: tinerețea și senectutea, frumusețea și urâțenia, originea nobilă și cea umilă, care implică bogăția și sărăcia.442 Satisfacția naratoarei nu poate fi tăgăduită. și-a luat revanșa în spațiul ficțiunii, deoarece l-a subjugat pe cavalerul libertin
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
dovadă, în îngâmfarea vis-à-vis de propriile calități fizice, pe care le considera unice, încât va deveni victima unui călugăr versat, ce va pretinde, în încercarea de a o dobândi trupește pe infatuata femeie, că este însuși arhanghelul Gabriel, fermecat de ispititoarea creatură. Naratorul devine mai mult decât ironic în 917 G. Boccaccio, Decameronul, vol. I, p. 356. 918 Ibidem. 919 Ibidem, p. 417. 920 Ibidem, p. 59. 248 caracterizarea pe care o face acestei donna demonicata: „gâsca de femeie”, „cap de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]