720 matches
-
în momentul când evenimente supreme par a-i impune lupta pentru existența națională. 1. În decembrie 1876 „Alianța israelită“ - potrivit afirmației lui I.C. Brătianu din Adunarea Deputaților - se adresase conferinței de la Constantinopol solicitându-i ca aceasta să recomande rezolvarea „cestiunii israelite“ în România. Fidelă numelui, principiilor și credințelor sale, societatea «Românizarea» va dezminți prin fapte, când patria o va cere, bănuielile care au pus la în doială simțimintele și devotamentul patriotic al israeliților români. Primiți [d-le redactor, asigurarea distinsei noastre
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
conversație sau s-o recunoască În răspunsurile noastre. Părăsise Suceava și România ca băiat de școală, la Începutul anilor ’50, emigrând În Israel, venise pentru studii de medicină În Italia, unde și rămăsese, mai Întâi ca medic al micii comunități israelite din Veneția, apoi preluând și funcția religioasă la care Îl Îndreptățeau, se pare, studii corespunzătoare. Zilele noastre la Veneția Începutului de an 2002 au fost solare și stenice. Nu altfel a fost dimineața când o studentă În literatura americană a
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
nominale însă acestea nu pot constitui o evidență completă a situației fiecărei persoane și nu pot fi folosite la urmăriri, plata taxelor și înscrierea diferitelor mutații. - f. - În prezent cheltuelile de întreținere pentru cei din lagăre se suportă de comunitatea Israelită pentru cei săraci, sau de familii pentru cei bogați. În plus comunitatea întreține și membrii familiilor celor reținuți în lagăre și cari nu au nici un mijloc de existență. Dacă ar sta în ghetto-uri, chestiunea s’ar soluționa mai ușor, căci
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
găzduite, în 1904, de „Sămănătorul”, după ce își exersase condeiul în revista liceului (1897-1898). Poezii, traduceri, memorii de călătorie îi apar în „Opinia”, „Pagini libere”, „Lumea”, „Floare albastră”, „Versuri și proză”, „Hatikvah”, „Absolutio”, „Însemnări ieșene”, „Umanitatea”, „Hasmonaea”, „Facla literară”, „Mântuirea”, „Adam”, „Israelitul”, „Almanahul ziarului «Tribuna evreiască»” ș.a. F. este, mai întâi de toate, poet, chiar dacă activitatea sa include un roman, scrieri dramatice și traduceri. Culegerea de poezii De pe stâncă, apărută în 1922, s-a constituit prin „selectarea rodului poetic a două decenii
FURTUNA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287118_a_288447]
-
, Mihail (11.XI.1910, Hârlău - 17.VIII.1987, București), dramaturg. Este fiul Clarei (n. Kochen) și al lui Mihail Davidoglu, muncitor. După clasele primare, familia se mută la Galați, unde D. va absolvi Liceul Comunității israelite (1929), urmând apoi cursurile Facultății de Litere și Filosofie din București (1929-1931). Funcționează o vreme ca învățător și profesor de limbi clasice, apoi ca funcționar în Ministerul Artelor (1945-1948). În mai 1936 i se difuzează la radio piesa Marinarul smirniot
DAVIDOGLU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286705_a_288034]
-
de estetică predat la colegiul pentru studenții evrei. După război, primește numirea ca director al învățământului artistic din Ministerul Artelor (se pensionează în 1948) și, reintrând în presă, reia colaborarea la „Bilete de papagal”, „Lumea”, „Viața românească”, scrie la „Curier israelit”, „Jurnalul”, „Democrația”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Bis”, „Revista literară”, „Veac nou” ș.a. Acum îi apar romanul Revolte (publicat în 1945, dar scris în 1938), monografia C. Dobrogeanu Gherea. Viața și opera (1947), eseul Feeria baletelor. Convorbiri asupra formelor dansului (1947), câteva
ADERCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285184_a_286513]
-
decembrie 1899), din care 3.742 evrei. În activitate erau 2 școli primare de băieți și două de fete; o școală profesională de fete, un gimnaziu. Vasluiul avea 2 biserici, un paraclisier la spital, o biserică lipovenească și 5 havre israelite. Biserica „Sfântul Ioan", care servea de Catedrală, situată în marginea de sudest a orașului, făcută de Ștefan cel Mare la 1490, reparată la 1820 de către proprietara târgului - Maria Cantacuzin Logofeteasa. Orașul Vaslui, zice Paul de Aleppo în „Descrierea călătoriei patriarhului
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de reprezentanți ai comunităților evreiești; astfel, în Marea Britanie (la 1858) intra în parlamentul britanic primul membru al comunității evreiești, baronul Rotschild. Implicarea politică va fi însoțită de întărirea reprezentării globale a populației evreiești și astfel (în 1860) se înființează Alianță Israelita Universală, ce se proclama a fi un for comun de reprezentare a intereselor evreiești în fața puterilor europene. Necesitatea Alianței era reclamata de noile mutații survenite pe scena internațională (și implicit europeană), secolul al XIX-lea afirmându-se că perioada consolidării
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
exilului. 305 Războiul de 30 de ani a început în 1618. 306 Ca urmare a eșecului politicii bonapartiste se va observa reorientarea evreilor către convertire (în special la catolicism) ca unică formă de menținere fizică și emancipare politică. 307 Alianță Israelita Universală își propunea emanciparea națională prin îndeplinirea a două condiții de bază: sprijinirea colonizării evreiești în Palestina, dublată de susținerea comunității deja existente acolo și îmbunătățirea situației evreilor europeni, ce reprezenta rezervorul pentru imigrația către Locurile Sfinte. 308 Medic și
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
bătut și călcat În picioare cu bocancii și târât până În stradă, mai erau și alții șevreiț, dar nu știu cum Îi cheamă. Am fost purtat toată strada cu mâinile În sus, culcat și sculat de la o casă la alta, până În dreptul Spitalului Israelit, acolo am fost culcat din nou... și unul din acești criminali lovea pe fiecare dearândul cu patul revolverului. După ce mi-a rupt toți dinții, am primit ordin să fugim. Un alt criminal Împușca după noi, pentru că fugim. Mergem Încet, altul
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
și atât de multe căruțe care n-au descărcat cadavre acolo, deși au „Încărcat continuu morți”, fiecare căruță transportând câte zece cadavre de fiecare dată, „eu bănuiesc că au mai fost cărați morți și În altă parte decât la Cimitirul Israelit”. Numărul de cadavre pe care numai acest șofer le-a transportat a fost de 254, numărul de morți comunicat În mod oficial că au fost Înhumați În cimitir 40. Într-adevăr, s-au descărcat cadavre și În alte locuri: vărsătoarea
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
scoși atunci de prin diferite ascunzișuri, sunt puși să culeagă cadavrele și să spele de sânge străzile orașului, sub paza severă a agenților forței publice. Cadavrele au fost transportate În aceiași zi de serviciul salubrității din orașul Iași, la cimitirul israelit, unde au fost Înhumate, În gropi dinainte săpate, fapt care evidențiază cu prisosință premeditarea masacrelor. Din depozițiile martorilor audiați pentru stabilirea acestui fapt reiese că s’a pus la dispoziția Chesturii patru camioane și 30 căruțe. Numărul exact al victimelor
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
celor din tren pe timpul așteptării, până la schimbarea gărzilor și descărcarea cadavrelor. Un alt participant activ la jaf, comisarul adjunct Botez, a pretins mai târziu că obiectele și banii au fost confiscați de către doi Învățători și trei polițiști, „conform dorinței Comunității israelite din Tg. Frumos XE "Tg. Frumos" , care a pretins ca banii și bijuteriile provenite dela percheziție să se verse Comunității, urmând să le Întrebuințeze ca fond de Întreținere pentru cei coborâți din tren”69. Primarul Totoescu XE "Totoescu" , care nu
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
fi fost vorba de o organizare civilă româno-evreiască cu scopul de a face față unei calamități, fără să fi avut vreun amestec personal În această privință: „cu Îngroparea acestor oameni era Însărcinat personalul primăriei”, a afirmat Ionescu, „delegați din partea Comunității israelite și agentul de poliție Botez, care aducea de la vagoane cadavrele la cimitir”172. În ceea ce-l privește pe Ionescu, potrivit spuselor sale, el a fost de fapt doar un observator care l-a Însoțit pe primar În vizitele la cimitir
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
mai puțin educat decât avocatul Totoescu, a descris rețeaua de comandă: „O echipă sub comanda subsemnatului, care avea misiunea de a Îngropa pe evreii dați jos din vagoane morți, urmând să-i transport cu un camion de la gară la cimitirul israelit din localitate, lucru pe care l-am efectuat sub supraveghierea șefului meu, comisar Virgil Ionescu XE "Ionescu, Virgil" și a patrulei militare ce a fost repartizată de către comandantul unei companii de infanterie, după cât Îmi amintesc din Reg. 23 Inf., cu
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
Reg. 23 Inf., cu scopul de a ne apăra, deoarece se spunea că sunt informați că evreii din Tg. Frumos XE "Tg. Frumos" ar intenționa să se revolteze... Menționez că Înainte de a se proceda astfel s’a intervenit la Comunitatea israelită din Tg. Frumos ca să ia măsuri pentru Îngroparea morților, lucru ce l’au refuzat În mod categoric, aducând ca argument plauzibil lipsa de fonduri”174. Comunitatea evreiască, care „a refuzat” să-i primească pe evreii din Iași și „a obligat
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
Comisarul Ionescu a vorbit despre efortul uriaș depus de gardienii săi, În frunte cu Botez, pentru „a ajuta” la Îngroparea evreilor: „Timp de aproape 48 de ore fără odihnă, fără masă, s’a dat ajutor la Îngroparea cadavrelor În cimitirul israelit de către echipele primăriei și oameni Însărcinați cu această operațiune”200. Să ajute cui? Comunității evreiești? Autorităților românești care i-au Îmbarcat pe evrei din Iași În „trenul morții” și au descărcat sute dintre ei, morți, În târg? Este un exemplu
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
dea apă”238. La anchete, cei doi români care au condus operațiunea de jaf, crimă și torturi de la sinagogă, Învățătorul Atudorei XE "Atudorei" și polițistul Botez, au declarat că perchezițiile și confiscarea de bunuri s-au făcut „conform dorinței Comunității israelite”239. Dintre toți cei acuzați de atrocitățile de la Târgul Frumos XE "Târgul Frumos" a ieșit În evidență Atudori, intelectualul rural și antisemit, prin ura sa față de „Comunitate” și evrei, pe care i-a acuzat de „conspirație” cu scopul de a
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
numărul celor Închiși În tren, fruntașii Comunității n-au știut câte haine și lenjerie să pregătească. Dar din momentul În care li s-a cerut să pregătească un stoc de Îmbrăcăminte, a Început mobilizarea generală: „Profesorii și profesoarele de la școlile israelite, ajutați de voluntari au Început să colecteze Îmbrăcăminte de la populația șevreiascăț și de la negustori... șNegustorulț Șloime Abramovici XE "Abramovici, Șloime" a donat comisiei de colectare toate albiturile ce le avea În magazin și patru costume de haine. Tot ce s-
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
Împrejurare”. În mod surprinzător, Radu Lecca XE "Lecca, Radu" a dat imediat un aviz favorabil cererii Comunității, a doua zi după primirea ei. El a cerut subsecretarului de stat cu problemele românizării „a dispune amânarea luării În posesiune a cimitirului israelit din mahalaua Ciurchilor-Iași, trecut În patrimoniul Centrului Național de Românizare”, și a repetat pe scurt argumentele Comunității. Toate aceste intervenții nu au avut nici un efect asupra lui Ifrim, XE "Ifrim" așa Încât la Iași au continuat lucrările, ba chiar au fost
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
la altul. În continuare, câteva date despre numărul de supraviețuitori comparativ cu numărul evreilor din vagon: 68/100, 76/100, 35/85, 20/120, 10/110, 14/100, 3/120. 87 Despre aceasta, vezi: „Elogii pentru o nobilă doamnă”, Curierul Israelit, 19 noiembrie 1944; „Un om În vremuri de neomenie: Viorica Agarici XE "Agarici, Viorica" ”, Revista Cultului Mozaic, nr. 432, 15 martie 1979; „Poporul evreu nu uită binefăcătorii săi: Viorica Agarici XE "Agarici, Viorica" a smuls din ghearele morții peste o
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
data aceasta el se află În fața unei noi invazii, a evreilor, care vin din Nord, jinduiesc după frumoasa țară a românilor, vor să o transforme Într-o „proprietate judaică”. Mozes-cel-nou, care duce poporul lui Israel spre Palestina nouă, este „Alianța israelită”, În fruntea căreia se află evrei care au bani și legături, „colosală asociație”, În stare să miște sute de mii de evrei cu un singur cuvânt, și ea a mobilizat opinia publică din Occident Împotriva românilor pentru a-i prezenta
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
Avem onoare a vă înainta alăturata notă informativă, rugându-vă să binevoiți a dispune. ȘEFUL POLIȚIEI D. Maxim 172 Șeful Biroului Siguranței, ss. indescifrabil Notă informativă 30 Iunie 1941 Informez că toți evreii din localitate au primit instrucțiuni prin Comunitatea israelită să caute pe orice cale de a produce nemulțumiri în rândurile populației din interiorul țării, căutând a-i convinge că Germania va pierde răsboiul, și afară de aceasta să facă tot ce le vor sta în putință pentru a le veni
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
H" al Armatei a 3-a române, inventar nr. 2, dosar nr. 7, f. 234. Documentul nr. 430 Armata IV COMANDANTUL Înreg. la No. 1176 21 Mai 1944 No. 46.330 din 19 Mai 19441603 Armata IV-a către COMUNITATEA ISRAELITĂ BACĂU Inspecțiile ce s'au făcut în teren cu privire la lucrul efectuat de evrei la diferite lucrări pe care aceștia au fost puși să execute, am constatat că: evreii nu depun toată munca la efectuarea lucrului și în mod vădit arată
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Militar al Evreilor, nu au existat detașamente de muncă. Evreii de pe raza acestor cercuri au fost trimiși pentru muncă la detașamente din alte cercuri teritoriale. Nu au fost cazuri de maltratare și deces 1718. Cercul Teritorial Turda înaintează memoriul Comunității Israelite prin care arată că din anul 1941-1943 evreii s'au bucurat de un regim omenesc. Din luna Aprilie până în Decembrie 1943, au fost trimiși în diferite detașamente locale sau exterioare. Cercul Teritorial nu citează nici un caz de maltratare sau deces
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]