26,665 matches
-
tale. Singurii oameni care m-au criticat au fost cei care erau legați de o anumită atitudine înainte de ’89 și mă refer la cei care promovau cultul personalității lui Ceaușescu și care scriau la niște publicații patriotarde, să zicem. Dar istoricii consacrați și, cum spuneam adineauri, de factură mai europeană chiar mă ajută în cercetările mele. IM: În legătură cu sursele folosite, sunt ele exclusiv autohtone, românești, sau ați găsit material arhivistic și altundeva în Europa sau peste ocean? DD: Datorită faptului că
Dennis Deletant: Accesibilitatea literaturii române în Anglia by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/12991_a_14316]
-
îngrijit ediția bilingvă a scrierii lui Cato - De agri cultura. Așa cum se arată în Notă asupra ediției, avem de-a face cu cea dintâi traducere în românește a singurei opere a „Cenzorului” păstrate (p. 8). Astfel, atât specialiștii (filologi clasici, istorici ai Antichității ș.a.), dar și publicul larg au acum la îndemână o scriere latină interesantă, din care pot cunoaște, deopotrivă, autorul - personaj adept al vechiului ideal roman de virtute (uir bonus), format printr-o sănătoasă legătură cu lucrul pământului (bonus
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
paginile respective, dl. Mîrșanu a făcut dovada unei informări acceptabile asupra personalităților și problemelor complexei perioade tratate de Lactanțiu, a seriozității cu care, prin debarasarea de clișee și idei preconcepute, a analizat și interpetat diferitele aspecte ridicate de lucrare. Ca istoric al Antichității romane și ca unul care, de ceva ani, ne-am dedicat cu pasiune activității extrem de dificile de editare a textelor antice nu putem fi duși în eroare. Dl. Mîrșanu n-are nici pregătirea științifică, nici consecvența, nici experiența
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
exact tomurile pe care le-am utilizat noi pentru ediția scrierii lui Aurelius Victor (vezi p. 88) și pe care - nu avem nici o îndoială - dl. Mîrșanu le-a preluat fără nici o justificare, întrucât, așa cum reiese din verificarea mențiunilor la opera istoricului latin din ediția domniei sale, acestea se reduc doar la cărțile I, II (cf. p. 33, nota 3; 191, nota 148), traduse în volumul I, și XXXIX (cf. p. 168, nota 19), tradusă în volumul IV; acestea au fost văzute? care
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
remarcăm că această carte este expresia unei îndelungate activități didactice, desfășurate de profesorul Petolescu la catedra Facultății de Istorie a Universității București. Un demn urmaș al lui Vasile Pârvan, Vasile Christescu (1902-1939) a fost unul dintre cei mai de seamă istorici și arheologi ai României interbelice. Acesta și-a susținut teza de doctorat la Universitatea din București în anul 1929, lucrare intitulată Viața economică a Daciei romane. Ca arheolog, Vasile Christescu a săpat în siturile preistorice de la Boian și Vădastra, la
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
prezintă succint războiul daco-roman din 101-102 și 105-106 p.Chr., confirmat de izvoarele literare (în speță, Cassius Dio), sursele iconografice (Columna lui Traian) și epigrafice. Vasile Christescu relatează conflictul respectiv într-un mod organizat, prezentarea fiind clară și concisă. Desigur, istoricul nu aduce nimic nou prin această diviziune a lucrării, însă reliefează contextul potrivit capitolelor următoare. Partea I surprinde organizarea administrativă a Daciei romane, de la cucerire până la părăsirea acesteia de către oficialitățile și armata romane. Vasile Christescu utilizează surse literare (Cassius Dio
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
prefață de OCTAVIAN BOUNEGRU, ediție îngrijită și traducere de IRINA IONIȚĂ și CRISTINA IONIȚĂ, Casa Editorială Demiurg, Iași, 2009, 276 p., ISBN 978-973-152-161-9 În ultimii ani, la diferite edituri, au fost traduse mai multe biografii de împărați romani semnate de istorici străini. Faptul este, pe de o parte, îmbucurător, întrucât se îmbogățește portofoliul bibliografic al specialiștilor în istorie antică, iar, pe de alta, este trist, deoarece accentuează și mai mult sentimentul de reverență al istoriografiei românești față de cea externă și evidențiază
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
IV din original; tălmăcirea celor două provoacă nu doar consternare, ci și râs: „Lecturarea celor șapte inegalabile poeme despre Iulian, (sic!) ale lui Gibbon (!!!) și Cavafy” (p. 13). Aflăm, astfel, ceea ce nimeni pe acest pământ nu știa până acum: marele istoric englez din secolul al XVIII-lea e autorul unor poeme scrise împreună cu poetul grec Cavafy, viețuitor trei veacuri mai târziu! În Mulțumiri, Bowersock ținea să-și arate recunoștința marelui editor elvețian François Paschoud pentru că, în momentul redactării cărții, i-a
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
o obținea din organizarea ecleziastică” etc. Erori și inconsecvențe derivate din necunoașterea terminologiei specifice (geografice, administrative, ecleziastice etc.) sau a unor personalități din epocă: p. 2: „A clutch of church historians, orthodox and unorthodox” - p. 23: „Un grup restrâns de istorici ai bisericii, ortodoxe și neortodoxe” în loc de „Un grup restrâns de istorici bisericești, ortodocși și neortodocși; p. 2: „ecclesiastical historians” - p. 24: „istoricii bisericii” în loc de „istorici ecleziastici” (vezi p. 235: „istoria ecleziastică a lui Philostorgius”, care traduce corect expresia de la p.
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
necunoașterea terminologiei specifice (geografice, administrative, ecleziastice etc.) sau a unor personalități din epocă: p. 2: „A clutch of church historians, orthodox and unorthodox” - p. 23: „Un grup restrâns de istorici ai bisericii, ortodoxe și neortodoxe” în loc de „Un grup restrâns de istorici bisericești, ortodocși și neortodocși; p. 2: „ecclesiastical historians” - p. 24: „istoricii bisericii” în loc de „istorici ecleziastici” (vezi p. 235: „istoria ecleziastică a lui Philostorgius”, care traduce corect expresia de la p. 117 din ediția engleză: „the ecclesiastical history of Philostorgius”, și p.
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
din epocă: p. 2: „A clutch of church historians, orthodox and unorthodox” - p. 23: „Un grup restrâns de istorici ai bisericii, ortodoxe și neortodoxe” în loc de „Un grup restrâns de istorici bisericești, ortodocși și neortodocși; p. 2: „ecclesiastical historians” - p. 24: „istoricii bisericii” în loc de „istorici ecleziastici” (vezi p. 235: „istoria ecleziastică a lui Philostorgius”, care traduce corect expresia de la p. 117 din ediția engleză: „the ecclesiastical history of Philostorgius”, și p. 236: „unui istoric ecleziastic”, care redă „ecclesiastical historian” de la p. 118
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
2: „A clutch of church historians, orthodox and unorthodox” - p. 23: „Un grup restrâns de istorici ai bisericii, ortodoxe și neortodoxe” în loc de „Un grup restrâns de istorici bisericești, ortodocși și neortodocși; p. 2: „ecclesiastical historians” - p. 24: „istoricii bisericii” în loc de „istorici ecleziastici” (vezi p. 235: „istoria ecleziastică a lui Philostorgius”, care traduce corect expresia de la p. 117 din ediția engleză: „the ecclesiastical history of Philostorgius”, și p. 236: „unui istoric ecleziastic”, care redă „ecclesiastical historian” de la p. 118 ed. engl.); p.
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
și neortodocși; p. 2: „ecclesiastical historians” - p. 24: „istoricii bisericii” în loc de „istorici ecleziastici” (vezi p. 235: „istoria ecleziastică a lui Philostorgius”, care traduce corect expresia de la p. 117 din ediția engleză: „the ecclesiastical history of Philostorgius”, și p. 236: „unui istoric ecleziastic”, care redă „ecclesiastical historian” de la p. 118 ed. engl.); p. 26: „the church historian Socrates” - p. 70: „istoricul ecleziast Socrate” în loc de „istoricul bisericesc Socrates”; peste tot, „Church” a fost tradus și redat prin „biserică” (ex. p. 24, 174, 177
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
lui Philostorgius”, care traduce corect expresia de la p. 117 din ediția engleză: „the ecclesiastical history of Philostorgius”, și p. 236: „unui istoric ecleziastic”, care redă „ecclesiastical historian” de la p. 118 ed. engl.); p. 26: „the church historian Socrates” - p. 70: „istoricul ecleziast Socrate” în loc de „istoricul bisericesc Socrates”; peste tot, „Church” a fost tradus și redat prin „biserică” (ex. p. 24, 174, 177) în loc de „Biserică”, întrucât, scris cu majusculă, termenul desemnează instituția, nu clădirea; necunoscând istoria ecleziastică și nefăcând nici un efort de
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
corect expresia de la p. 117 din ediția engleză: „the ecclesiastical history of Philostorgius”, și p. 236: „unui istoric ecleziastic”, care redă „ecclesiastical historian” de la p. 118 ed. engl.); p. 26: „the church historian Socrates” - p. 70: „istoricul ecleziast Socrate” în loc de „istoricul bisericesc Socrates”; peste tot, „Church” a fost tradus și redat prin „biserică” (ex. p. 24, 174, 177) în loc de „Biserică”, întrucât, scris cu majusculă, termenul desemnează instituția, nu clădirea; necunoscând istoria ecleziastică și nefăcând nici un efort de documentare, traducătoarele au redat
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
mai multe numere ale periodicului în discuție o probează pe deplin. Fie că au înfățișat rezultatele investigațiilor de teren sau ale unor stagii preliminare de cercetare, fie că au adunat contribuții ale unor manifestări științifice, ele au făcut cunoscut comunității istoricilor Antichității romane din țară și străinătate aportul unui colectiv serios și entuziast, în care, alături de nume consacrate de arheologi și istorici, și-au găsit un loc onorabil tineri încă în formare sau deja ajunși la deplina maturitate științifică. Și cel
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
unor stagii preliminare de cercetare, fie că au adunat contribuții ale unor manifestări științifice, ele au făcut cunoscut comunității istoricilor Antichității romane din țară și străinătate aportul unui colectiv serios și entuziast, în care, alături de nume consacrate de arheologi și istorici, și-au găsit un loc onorabil tineri încă în formare sau deja ajunși la deplina maturitate științifică. Și cel de-al XII-lea tom din BHAUT este dedicat, în cea mai mare măsură, economiei provinciale. Sunt materiale care abordează o
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
Dl. Pintilie e imbatabil pentru că nu se depărtează nici un milimetru de la legea și logica auto-suficientă și paranoică a instituției care-l plătește. Nu știu dacă viața de subterană a oricărui arhivar, cultul comploturilor și-al clandestinității au făcut din acest istoric încă tânăr unealta perfectă a Securității. Fie că-și dă seama, fie că nu, asta este în clipa de față dl. Pintilie. N-am nici o dovadă că directorul Arhivelor SRI se implică direct în măsluirea dosarelor fostei Securității. Cred chiar
Preumblare pe lângă dosare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13033_a_14358]
-
Gheorghe Grigurcu Jurnalul infidel al lui Bujor Nedelcovici, acoperind perioada 1992-1997, poartă subtitlul Ieșirea din exil. Ce înseamnă această „ieșire“? Nu repatrierea autorului, ci o modificare de registru sufletesc, o aspirație de-a evada din determinările (negative) ale fixării în timpul istoric și în spațiul geografic, de-a plonja în libertatea spiritului incontingent prin definiție: „Pînă la 50 de ani, cînd am fost plecat din țară m-am aflat sub o «influență nefastă» determinată de istoricitatea temporală și de necesitatea spațială. Din
O privire ageră by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13040_a_14365]
-
indice, de Cornelia Pillat - prefața de Mircea Martin. Miezul acestui al cincilea, din șapte tomuri de Opere îl constituie volumul antum (1936), intitulat Portrete lirice, cu eseuri/ conferințe datând din perioada 1929-1935, republicat, cu completări, în anul 1969, sub îngrijirea istoricului literar Virgil Nemoianu. Într-un testament literar din 2 septembrie 1943, poetul recomandase o anumită ordine a sumarului, înglobând și bucata Mărturisiri - aceasta după mai multe comunicări făcute la Facultatea de Litere din București, în 1932. Și tot introductiv, fragmente
Ion Pillat ex cathedra by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13063_a_14388]
-
Țoiu Nu cunosc, din păcate, deocamdată, alte surse tolstoiene decât ce scrie Ion Ianoși în prefața ce o semnează la traducerea Jurnalului patriarhului de la Iasnaia-Poliana. Muncă laborioasă semnată de soția sa, Janina Ianoși, carte apărută în 1975 la Editura Univers. Istoricii cunosc multe alte amănunte ale trecerii lui Tolstoi în tinerețe (26 de ani) prin Muntenia și Moldova, cinci ierni doar înainte de Unirea Principatelor, cu ocazia unor deplasări de trupe rusești spre Dunăre. Visul lui Petru cel Mare, încă din secolul
Tolstoi despre români (I) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13064_a_14389]
-
sa instalat cultura durabilă, textele diferite, ca-ntr-un puzzle ușor vandabil, prezintă pe Minotaur (!) știutor al tuturor Încăperilor literare din editurile (de ieri!), al mobilierului existent, cu furnir ori cu pal. Rămân la părerea că Ion Nistor sporește imaginea istoricului literar clasic din școala călinesciană. Profesional, el a trăit fericit printre cărți și manuscrise, căci rigoarea afișată În studiile sale deconspiră pe critic, dialectolog, lingvist (vezi recuperarea incontestabilă a lui George Acsinteanu - o rudă nu prea Îndepărtată a colegului Ion
Clasicii – contemporanii lui Ion Nistor. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1447]
-
se Îngrijește de oi, dar dorește să facă negoț cu cărți românești. I se refuză această cerere. Când Împlinea 42 de ani, la 24 ianuarie 1891, la București Își Începea activitatea „Liga pentru unitatea culturală a tuturor românilor”, sub președinția istoricului V.A. Urechia. Din inițiativa ei, s-a publicat, În limba franceză, memoriul studenților universitari români, privitor la situația românilor din Transilvania și Ungaria, adresat opiniei publice din Apusul Europei, prin care se evidenția politica de oprimare a celor peste
Badea Cârţan. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1445]
-
Viteazul” a lui N. Bălcescu, dorește să vadă statuia marelui voievod. Și pleacă la București. Ajuns la statuie Îi mulțumește Domnului pentru reușită și-i cere realizarea Unirii. Este găsit de Ion Grama ce-l slujea pe V. Alexandrescu Urechia. Istoricul Îl găzduiește, Îl plimbă prin muzeele Bucureștiului, Îl duce la Liga culturală unde cunoaște personalități cărora le cere cărți pentru românii din Transilvania și ajunge personajul principal al unor articole din ziarele vremii <endnote id="1"/>. Revine de multe ori
Badea Cârţan. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1445]
-
drept: „De pământ are nevoie, ca să aibă unde-și pune gardul”. Era un Înțelept fără astâmpăr, voia să știe, să cunoască. Îl interesa mai ales Începutul neamului și al tuturor lucrurilor, obârșia lor, rădăcina istorică dătătoare de noblețe și demnitate. Istoricului Vasile A. Urechia, protectorul său, Îi scria la 24 martie 1896: . Am ținut mult să văz Mama noastră Roma. Am văzut-o. Apoi am dorit să văz Mama Regelui (Carol I, n.n.). N-am ajuns Încă acolo. Fiți sănătoși George
Badea Cârţan. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1445]