1,396 matches
-
le oferă. Antohi analizează amănunțit modul În care raportarea la Europa Occidentală configurează modelul identitar românesc, structurat pe schema herderiană a națiunii etnolingvistice și marcat de tentația autovictimizării. Cu Antohi ieșim definitiv (cel puțin În ceea ce privește acest subiect) din sfera discursului istoriografic descriptivist, mărginit la reproducerea și comentariul timid al surselor, și intrăm pe terenul descifrării unor semnificații mai puțin vizibile ale textelor supuse spre analiză. 2. Analiza subiectului O primă problemă pe care o voi aborda este aceea a modului În
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Cum era și firesc, atenția contemporanilor și a posterității s-a concentrat asupra aventurii sale de militant revoluționar, latură care lasă Însă În umbră, În mod fatal, viața personală a omului care a fost Iancu. În plus, efortul de reconstituire istoriografică a acestor detalii este Îngreunat de faptul că ele nu pot fi desprinse decât din memorialistica lăsată de unii contemporani ai evenimentelor. Dar amintirea celor care l-au cunoscut a fost marcată Întotdeauna de aura legendei țesute În jurul lui Iancu
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
premodernă, raritatea surselor referitoare la această chestiune poate constitui o motivație justificată a carenței respective, În schimb, pentru intervalul ultimelor două secole de istorie românească, izvoarele sunt, evident, mult mai numeroase. Cu toate acestea, nici În acest caz situația producției istoriografice nu este diferită. În pofida uriașei bibliografii care tratează (sau atinge, cel puțin) relațiile româno-maghiare, reprezentările mentale pe care le-a generat această conviețuire au atras prea puțin atenția istoricilor români. Nu este locul să tratez aici cauzele care explică acest
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
construită pe aceeași idee. Imaginea este caracterizată așadar de o neîncredere fundamentală, care diminuează În mod dramatic șansele de dialog și de compromis politic. După cum concluzionează Papiu XE "Papiu" Ilarian XE "Papiu Ilarian" , În finalul primului volum al sintezei sale istoriografice, dedicat istoriei vechi și medievale a românilor, Istoria românilor din Dacia Superioară n-a fost alta decât o asuprire neîntreruptă a românilor din partea ungurilor: o luptă continuă Între aceste două elemente. Nefericirea națiunii noastre a curs din apăsarea ei; iar
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
dintre cele două comunități. De exemplu, răscoalele țărănești din anii 1437 și 1514 au avut cu siguranță, ca orice manifestări medievale similare, În primul rând un caracter social și religios. Ele au creat o puternică imagine negativă, o tradiție cărturărească, istoriografică și chiar legislativă, vehementă ca atitudine, Îndreptată Împotriva răsculaților, acei rustici infideles, vituperați În textele medievale. Dar ea era În primul rând imaginea specifică unei elite sociale (și nu etnico-naționale), respectiv a nobilimii exasperate de răzvrătirile țăranilor. Ulterior Însă, țăranii
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
pe români rămânea același. În Evul Mediu, stereotipiile etnice se fixau fie la nivelul creației folclorice, orale putând fi regăsite, de exemplu, În primele culegeri de proverbe populare publicate de intelectualii maghiari -, fie la nivelul creației culte, Îndeosebi În scrierile istoriografice (de exemplu la Anonymus XE "Anonymus" , În secolul al XIII-lea, sau la Szamosközy XE "Szamosközy" , În secolul al XVII-lea), precum și În culegerile de legi (Tripartitum, codificat de Werbőczy, În 1517, Îi stigmatizează pe țăranii care nu sunt Încă
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
alte cuvinte: integrarea celor două comunități Într-un spațiu comun de civilizație. Istorici maghiari iluminiști și romantici despre răscoala lui Horea XE "Horea" Analiza care urmează vizează două obiective principale. În primul rând, prezentarea și analiza critică a unor scrieri istoriografice mai puțin cunoscute referitoare la răscoala lui Horea XE "Horea" , aparținând autorilor maghiari care au abordat subiectul Începând cu anii răscoalei și până către 1860. În al doilea rând, avem În vedere judecarea acestor scrieri dintr-o perspectivă comparativă, discutarea
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Îmbogățit cu volumul consacrat de Gheorghe Gorun violențelor sociale din Monarhia Austriacă, cea mai reușită interpretare modernă dedicată răscoalei și prima lucrare ce reușește să abandoneze perspectiva justificativă la adresa acesteia. Răscoala lui Horea XE "Horea" reprezintă apoi și un subiect istoriografic nu mai puțin interesant, care a atras atenția specialiștilor. Pompiliu Teodor a abordat Întreaga istoriografie a răscoalei Într-un studiu de sinteză, Ștefan Pascu a efectuat istoricul cercetărilor ca preambul la propria monografie (așa cum au mai făcut-o, la timpul
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
și care poate fi semnificativ din punctul de vedere al reflectării problematicii românești În scrierile istorice maghiare. Dintre autorii maghiari care au abordat tema În discuție la sfârșitul secolului al XVIII-lea și În prima jumătate a celui următor, studiile istoriografice, cum ar fi cel al lui Pompiliu Teodor, Îl rețin Îndeosebi pe Benkő József XE "József" , În calitatea lui de prim istoric aplecat asupra răscoalei. Pe urmă, se trece direct la cercetătorii de după 1860, care fac deja trecerea de la romantism
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Horea" , la care se adaugă lucrarea lui Magyari András consacrată reflectării răscoalei În sursele de epocă. Nici În istoriografia maghiară nu a existat o atenție mai deosebită față de subiectul care ne interesează, fiind de amintit doar lucrările ce tratează cadrul istoriografic general al perioadei, cum sunt cele ale lui Lékai Lajos XE "Lajos" , referitoare la scrisul istoric din intervalul 1790-1830, monografiile dedicate de Márki Sándor XE "Sándor" și Pamlényi Ervin lui Horváth Mihály, precum și cele două volume consacrate de R. Várkonyi
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
schimb, violența țăranilor Împotriva nobilimii, invocând teoria dreptului de rezistență la opresiune. În fond, acțiunea țăranilor ar fi justă, iar excesele lor ar merita „circumstanțe atenuante”, mai ales că dimensiunile lor au fost exagerate de nobilime. Această dilemă a reprezentărilor istoriografice cu privire la răscoală, detectabilă și În scrierile autorilor maghiari de la Începutul epocii moderne, va rămâne o paradigmă În interpretarea „lumii lui Horea XE "Horea" ”: istoricii români (mai ales cei din secolul XX) vor Înclina spre o viziune pozitivă asupra răscoalei, iar
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
coroborată cu alte asemenea mărturii, poate contribui la descifrarea imaginii românilor În cultura maghiară de la Începutul epocii moderne. Românii În opera istoricului Kőváry László XE "László" Istoricul ardelean Kőváry László XE "László" (1819-1907) a fost autorul celei mai Întinse opere istoriografice maghiare din Transilvania, pe parcursul secolului al XIX-lea. Din acest punct de vedere, el poate fi comparat foarte bine cu contemporanii săi, românul George Bariț XE "Bariț" (1812-1893) și sasul Georg Daniel Teutsch XE "Teutsch" (1817-1893), alți doi harnici autori
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
imagologic, apt să pună În evidență imaginile făurite de maghiari cu privire la compatrioții lor români. Rândurile care urmează au ca obiectiv analizarea reprezentărilor cu privire la români, din scrierile lui Kőváry László XE "László" . În acest scop, ne vom opri asupra câtorva teme istoriografice, de maximă relevanță istorico-ideologică: problema originii românilor; problema continuității lor În Transilvania; limba și etnonimul românilor; participarea acestora la revoluția de la 1848. 1. Date bio-bibliografice Kőváry László XE "László" s-a născut la Turda, În anul 1819. A absolvit Colegiul
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
lucrările sale privitoare la revoluția de la 1848, utilizează o serie de informații furnizate de această sursă narativă, În special datele cu privire la numărul victimelor căzute În războiul civil. Cu excepția unor asemenea sumare mențiuni, Însemnările lui Dálnoki nu au mai fost valorificate istoriografic, fiind practic necunoscute exegezei dedicate memorialisticii revoluției. Ele sunt valoroase Însă tocmai din perspectiva calității lor de izvor memorialistic, subiectiv, semnificativ pentru atitudinile și convingerile intime ale participanților la revoluție. Paginile următoare cuprind o scurtă prezentare a respectivului izvor istoric
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
pentru Înțelegerea mentalităților revoluționare, lucru care justifică, sperăm, și interesul nostru față de memoriile lui Dálnoki Incze József XE "József" . Capitolul VI Lumea văzută din Transilvania: imagini ale Occidentului la românii ardeleni Imaginea francezului În mentalitatea țărănească medievală În contextul nostru istoriografic, caracterizat printr-un interes palid față de mentalitatea țărănească, investigarea unui asemenea subiect la nivelul unei lumi despre care se crede că tace chiar și când este vorba despre teme mult mai importante poate părea hazardată. Încă de la Început se nasc
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
bat turcii, Turcii și cu frâncii, Se bat În galioane, Mult să bat cu jale, Se bat cu nisip Mult se bat urât! Nu vom reține Însă aici, În afară de precizarea că identificările istorice aparțin unui cercetător extrem de prudent În privința valorificării istoriografice a folclorului, decât ideea că balada reflectă amintirea luptelor dintre turci și armatele apusene, desfășurate În zona Țărilor Române În perioada Cruciadei Târzii. În ceea ce privește imaginea frâncilor, mi se pare deosebit de semnificativ faptul că eroii confruntării, atât cei care solicită intervenția
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
catolicismul liberal sau socialismul creștin. În acest context, o nouă abordare a relațiilor dintre ideologia ardeleană și gândirea socialistă a vremii poate fi utilă, cred, atât din punctul de vedere al lărgirii câmpului cercetării, cât și sub raportul contracarării prejudecăților istoriografice menționate. În studiile de până acum se apreciază că ideile socialiste au suscitat un ecou relativ redus la românii din Transilvania (mai ales comparat cu cel Înregistrat În Principate). Această situație este explicată prin preeminența factorului național, prin inexistența unor
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Bălcescu" , În calitate de sursă bibliografică, În Capitalul, precum și de publicarea volumului de Însemnări despre români (prezente În opera lui Marx), sub Îngrijirea lui A. Oțetea și S. Schwann. Chiar dacă nu În toate aceste cazuri putem vorbi de o manifestare a obedienței istoriografice, se remarcă totuși fascinația exercitată de un asemenea subiect, indiferent dacă preferințele autorilor merg sau nu spre ideologia marxistă. Tocmai pentru a relativiza o asemenea atracție - nefirească, totuși, pentru un demers științific —, cred că nu este de dorit nici alunecarea
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
la celălalt și, cel mult, la ideologia epocii lor, considerând că formularea unor judecăți de genul „cutare a fost mai just, mai avansat și mai progresist”, operate după felurite criterii arbitrare, nu ar mai constitui, astăzi, decât reflexul unor concepții istoriografice revolute, amintind de obsesiile unui naționalism istoriografic provincial, care să demonstreze că punctul nostru de vedere a fost cel mai măreț, mai avansat și mai progresist. A răspunde la falsa problemă pe care cei doi și-au pus-o comentând
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
epocii lor, considerând că formularea unor judecăți de genul „cutare a fost mai just, mai avansat și mai progresist”, operate după felurite criterii arbitrare, nu ar mai constitui, astăzi, decât reflexul unor concepții istoriografice revolute, amintind de obsesiile unui naționalism istoriografic provincial, care să demonstreze că punctul nostru de vedere a fost cel mai măreț, mai avansat și mai progresist. A răspunde la falsa problemă pe care cei doi și-au pus-o comentând problema irlandeză, și anume dacă toate popoarele
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
anului 2004. Pentru modalitățile de gestionare practică și simbolică a trecutului, vezi lucrarea masivă a lui David Lowenthal, Trecutul este o țară străină, Editura Curtea Veche, București, 2002. O scurtă teoretizare a rolului jucat de arhivă În operațiunea de reconstituire istoriografică a trecutului la Paul Ricœur, Memoria, istoria, uitarea, Editura Amarcord, Timișoara, 2001, pp. 176-220: „Faza documentară: memoria arhivată”. Bogdan Murgescu, A fi istoric În anul 2000, Editura ALL, București, 2000, pp. 58-60. Lucian Boia, Jocul cu trecutul. Istoria Între adevăr
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
pp. 227-236); similar la Alexandru Tănase, Victor Isac, Realitate și cunoaștere În istorie, București, 1980, passim; Nikolai Iribagiakov, Clio În fața judecății filozofiei burgheze, București, 1980, pp. 239-402; Adam Schaff, Istorie și adevăr, București, 1982, passim. Pentru o astfel de perspectivă istoriografică, vezi Georges Duby XE "Duby" , „Istoria sistemelor de valori”, În antologia lui Alexandru Duțu, Dimensiunea umană a istoriei, București, 1986, p. 140-154; Georges Duby, „Histoire sociale et idéologies des sociétés”, În Faire de l’histoire, volumul I, Paris, 1974, pp.
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
op. cit., p. 171. Dicționar de psihologie socială..., pp. 200-203, sub voce „psihologie socială”. Serge Moscovici, „Introduction: le domaine de la psychologie sociale”, În Psychologie sociale, P.U.F., Paris, 1990, pp. 6-7. Obiecțiile față de această integrare se referă la dizolvarea specificului istoriografic În ansamblul „științelor sociale”, ca și la faptul că acestea scapă din vedere specificul uman În favoarea „structurilor, cantităților și mecanismelor”. Vezi Alexandru Duțu, Călătorii, imagini..., ed. cit., p. 20 și Literatura comparată..., ed. cit., pp. 28-30, În dialog cu ideea
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
românesc: prezent, trecut, viitor, În Iordan Chimet (coord.), Momentul adevărului, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1996, pp. 144-145. Vezi excelentul volum al lui Daniel Barbu XE "Barbu" , Șapte teme de politică românească, Editura Antet, București, 1997, pp. 121-127. O analiză a mitului istoriografic al unității, la Lucian Boia, Istorie și mit În conștiința românească, Editura Humanitas, București, 1997, pp. 145-176. Numele lui Gelu XE "Gelu" a intrat, de altfel, atât de profund În onomastica românească modernă, promovat inițial de cunoscuta poezie a lui
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Cesereanu, Decembrie ’89: deconstrucția unei revoluții, Editura Polirom, Iași, 2004. Ernest Gellner, Nations and Nationalism, Blackwell, Oxford, 1983. Pentru deconstruirea critică a națiunii, cu mijloacele antropologiei culturale, vezi Enikő Magyari-Vincze, Antropologia politicii identitare naționaliste, Editura EFES, Cluj-Napoca, 1997; pentru imaginarul istoriografic românesc, vezi Lucian Boia, Istorie și mit În conștiința românească, Editura Humanitas, București, 1997. Edward Said, Representations of the Intellectual, Vintage, Londra, 1994, pp. 25-27. Pentru evoluția mentalităților și a societății rurale din Transilvania, vezi Toader Nicoară XE "Nicoară" , Transilvania
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]