2,990 matches
-
depositati în tutti i cânți, o per assenza assoluta di pulizia o per poltroneria, o infine perché îl mare mosso toglieva alle donne e ai bambini îl coraggio e le forze per salire sopra coperta".12 La storia dell'emigrazione italiană, come ci ricorda l'Ambasciatore Incisa di Camerana 13 durerà più di un secolo e mezzo e finirà solamente negli anni Ottanta del secolo scorso e che dal 1946 al 1972 l'esodo dall'Italia verso i paesi più industrializzati
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
gli approdi più facili delle rotte clandestine.32 La questione sulla quale și sono create delle discrepanze è quella dei diritti umani fondamentali. Quali diritti fondamentali? Quelli degli immigrati o quelli dei residenti ospitanti? Intanto sembra che sia lo Stato italiano ad aver violato questi diritti nei Centri di Identificazione e di Espulsione, dove vengono "ammassati" în numero eccessivo immigrati ai quali viene tolta la loro dignità di persone umane. Con la paura del terrorismo e dei suoi effetti drammatici, com
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
dai dați pubblicati dall'UNAR riguarda la disparità di applicazione agli immigrati irregolari delle misure cautelari personali; infatti, questi usufruiscono meno degli italiani di misure alternative alla detenzione, congestionando così le carceri, alimentando altri problemi, per i quali lo Stato italiano è stato richiamato da Istituzioni internazionali al rispetto dei parametri minimi della dignità della persona umană. È în quest'ottica che la condizione di straniero con l'aggettivazione "immigrato" comportă 37 da parte degli attori sociali l'adozione di tre
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
female issues în the labor market, new economic relations în transatlantic dimension. She hâș participated în research teams and published on these topics at național and internațional level. She is member of SIE (Società Italiană delgi Economiști), of AIEL (Associazione Italiană di Economia del Lavoro) and Donne e Scienza (www.donnescienza.it). Carmine CLEMENTE is senior researcher în general sociology at the University of Bari Aldo Moro, Department of education sciences, psicology, communication. Professor of: Sociology of Health, sociology, University of
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
cel mult, un succes pe țară. Așa cum a irumpt acum, să spunem, Cărtărescu, dar succesul lui este local, ca un soare palid care străbate printre nori... Cărțile mari se exprimă în limba engleză, franceza, germană sau spaniolă și uneori în italiană. Rareori într-o limbă că poloneză sau...am omis rusă, în care au strălucit scriitori că Soljenițân sau Pasternak. D.C.: Vă provoc cu altă întrebare. Ați scris „Excursii studențești în Europa” și veți scrie sau aproape ați terminat „Excursii în
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
cazul dativ (dedicat cercetării, dedicat păcii etc.). Pentru întreaga familie lexicală se indică în dicționarele noastre o dublă etimologie: latina (model pentru formă: dedicatio, dedicare) și franceza (sursa sensurilor moderne: dedication, dédier); pentru cuvîntul dedicație, apare ca sursă suplimentară și italiana (dedicazione). Evident, în momentul intrării în română a cuvintelor de mai sus, engleza nu a jucat nici un rol în adaptarea lor semantică. În prezent, multe din utilizările lor sînt însă copiate după cele din engleză, adesea prin traduceri grăbite de
Dedicat by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10742_a_12067]
-
odată cu încheierea Primului Război Mondial, pentru cucerirea unei poziții economice independente; 2) colaborarea dintre reacțiunea agrara și capitalismul industrial stă la baza apariției, organizării și ulterior al acțiunii mișcării fasciste, cele două categorii fiind partea ce-a mai reacționara din interiorul burgheziei italiene 21; 3) fascismul este un nou instrument al dominației de clasă, apărut cu scopul realizării unei unități organice între toate forțele burgheziei în cadrul unui instrument politic unic, aflat sub o conducere centrală și unică ce avea ca scop conducerea partidului
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
8.08.2014). 2 Vezi Vezi Ioana Cristea Drăgulin, Școli de gândire în abordarea fenomenului risorgimental, Cultura Medieșeana ÎI, Mediaș, 2013. 3 Vezi Idem, Risorgimento în viziunea lui Antonio Gramsci, teza de doctorat, susținută decembrie 2015. 4 Giulio Bollati, L'italiano, Einaudi, Torino, 1983, p. XVI, în Ioana Cristea Drăgulin, "Apariția statului modern italian și problema "întârzierii istorice", în Polis, vol. ÎI, nr. 2(8), p. 6. 5 Ioana Cristea Drăgulin, Crearea statului italian în viziunea lui Antonio Gramsci, Editura Adenium
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
op. cît., pp.190-191. 29 Idem, "Socialiti e fasciști" (Socialiști și fasciști), în (ediție îngrijita de) Guido Liguori și Sabin Drăgulin, traducere de Ioana Cristea Drăgulin, Scrieri (1914-1926), op. cît., 2015, p. 198. 30 Federico Chabod, Storia della politică estera italiană dal 1870 al 1896, vol. I, Editori Laterza, Bari, 1965, p. 216. 31 Vezi E. Gellner, Națiuni și naționalism, Antet, București, 1997 și J.E Hobsbawm. Națiuni și naționalism din 1780 până în prezent, ARC, Chișinău, 1997. 32 Vezi J. Breuilly
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
dell'egemonia nelle rivoluzioni passive del XX secolo, op. cît., http://prcrho.altervista.org/index.php?option=com content&view=article&id=187:il-conetto-di-rivoluzione-passiva-in-gramsci&catid=34:nazio nale-lombardo-provinciale&Ițe mid=28 (accesat la data 9.07.2014). Bibliografie BOLLATI Giulio, L'italiano, Einaudi, Torino, 1983, p. XVI, în Ioana Cristea Drăgulin, "Apariția statului modern italian și problema "întârzierii istorice", în Polis, vol. ÎI, nr. 2(8), p. 6. BORDIGA A., "Gli schieramenti parlamentari în Italia", în Rassegna comunistă, 31 mai 1921, în
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
del fascismo. Gli anni del regime; Laterza, Roma-Bari, 1991, p. 14. BREUILLY J., Naționalism and the State, Manchester University Press, Manchester, 1993. CAROCCI Giampiero, Îl trasformismo dall' Unità ad oggi, Edizioni Unicopli, Milano, 1997. CHABOD Federico, Storia della politică estera italiană dal 1870 al 1896, vol. I, Editori Laterza, Bari, 1965. COLARIZI Simona, "Gramsci e îl fascismo", în Francesco Giasi (ediție îngrijita de), Gramsci nel suo tempo, vol. I, Carocci editore, Romă, 2008, p. 339. DRĂGULIN Cristea Ioana, Școli de gândire
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
per lui iniziò un cammino di avvicinamento politico ai nazionalisti, che sfocerà nella comune militanza nel fascismo. Mentre îl demone patriottico, îl fantasma della finiș italiae, spinse Croce a guardare con speranza al fascismo come tentativo di rinsaldare îl liberalismo italiano, per Gentile îl fascismo e îl liberalismo dovevano identificarsi. Se per Croce, infatti, l'eticità doveva interessare lo stato attraverso un elevamento della vită dei soggetti e una provvisoria stretta autoritaria avrebbe dovuto servire a creare le condizioni di tale
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
breve saggio. Tuttavia, la ricostruzione delle tappe principali di questo percorso a tre, potrebbe illuminare alcuni aspetti interessanti di questo sodalizio intellettuale. Gramsci e Sraffa: 1920-1924 Piero Sraffa conosce Gramsci nel 1919 în una Torino divenuta îl centro dell'industrialismo italiano ed anche, conseguentemente, del movimento operaio nazionale. Molto attivo nel movimento studentesco socialistă promosso da Gramsci, Sraffa collabora anche con la redazione dell'Ordine Nuovo, di cui diventa, sin dal 1921, corrispondente dall'Inghilterra în concomitanza con îl suo primo
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
mercato è un fatto în cui tutto risulta inestricabilmente interconnesso ed interdipendente, per lo Sraffa filosofo nel mondo non vi sono fatti "indipendenti", fossero pure quelli attinenti alla sua formă logică - kantianamente aprioristica. Șu questo terreno la richiesta dell'amico italiano di individuare una formă logică del gesto napoletano del "chissenefrega" appare indefinibile per Wittgenstein alla luce del Tractatus. C'è bisogno di un di più di riflessione, di un repertorio più complesso che renda ragione della complessità del mondo e
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
apparire, în contrasto con quella dello Stato-attività mă, al contrario, ne rappresenta una sua ulteriore specificazione. Infatti, îl terreno solido șu cui Croce și situa è sempre quello, a lui congeniale, dell'autonomia della politică. Anzi, nel pensiero del filosofo italiano, Stato-potenza e autonomia della politică tendono spesso 18 a sovrapporsi. Croce, infatti, ribadisce che, come più volte sostenuto a partire dalla Filosofia della pratica, la politica ha leggi proprie, non solo diverse da quelle della morale mă del tutto indipendenti
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
pianto ricordando îl bonario uomo ed amico, accolto a festa quando și recava a Napoli loro ospite. L'interesse stă anche nel fatto che attraverso la cronaca minutamente documentata dei rapporti fra i due personaggi passa gran parte della storia italiană di mezzo secolo. La fâse, che va dal primo scambio di lettere alla rottura, corrisponde all'età giolittiana, che precipita nella guerra da Giolitti non voluta, nel biennio rosso e nell'avvento del fascismo. În questa fâse prevale fra i
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
individuale, și crea una serenità dolorosa, che sarà anche felicità, mă che quasi și sdegna di essere chiamata con questo nome che le suona troppo idillico"23. La pubblicazione dell'articolo di Croce mise a rumore îl piccolo mondo filosofico italiano. I non idealiști s'illusero che la rottura tra Croce e Gentile segnasse l'inizio della liquidazione dell'idealismo, mentre essa lo rafforzò creando al suo interno una bipolarità che lo attivizzò. La maggior parte dei giovani intellettuali finirono con
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
innovazione e riorganizzazione applicato dalle istituzioni pubbliche, per migliorare l'efficienza della PA con strumenti tecnologici (ICT). Al fine, di definire meglio îl ruolo della "e-democracy", possiamo riprendere, succintamente, la definizione descritta dal Ministero per l'Innovazione e la Tecnologia italiano, îl quale afferma: "E-Democracy è un concetto a più dimensioni: • dimensione dell'inclusione sociale; dimensione dell'accesso all' informazione; dimensione dell'accesso alla sfera pubblica; dimensione elettorale; dimensione dell'iniziativa diretta da parte dei cittadini; dimensione del coinvolgimento dei cittadini
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
porre l'attenzione sulle ragioni altrui e di promuovere contributi informați e rilevanti. SITO FAQ http://frânc 2.mit.edu:8000/ci/show-help-topic?faq-doparie+italian 1, (10/ 11/2015) 18 Îl referendum propositivo: . tipo di referendum, non riconosciuto dall'ordinamento italiano, con cui și sottopone al giudizio dell'elettorato l'approvazione di una proposta per l'adozione di una nuova decisione politică o amministrativa, http://dizionario.internazionale.it/parolă/referendum-propositivo07/11/2015 19 R. Calabretta, op. cît., p. 133 20 Ibidem
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
potențialul nostru. Înzestrarea armatei, încurajarea agriculturii, refacerea căilor de comunicație și îngrijirea sănătății publice, reprezintă problemele pe care se pune accent în special, în noul regim"7. Sursă de inspirație a planificării economiei era și de această data legislația fascista italiană. Potrivit lui Salvatore Saladini, "scopul economiei planificate și a statului corporatist fascist, inaugurate după 1925, măi apropriata de socialismul de stat decât de liberalismul economic, era înregimentarea economică"8. Noul regim autoritar a avut în vedere planificarea economică, situație care intră
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
din satul Golești Muscel (lângă Pitești) o școală gratuită pentru oricine voia să se înscrie. Elevii puteau fi copii de boieri, negustori și chiar de robi. Deschiderea școlii a avut loc la 1 mai 1826 și aici se învăța româna, italiana, germana, latina, greaca și alte materii. Elevii trăiau într-un internat sub supravegherea profesorilor lor. La sfârșitul primului an de studiu, în loc de examen, elevii au jucat tragedia morală “Regulus”, realizând astfel un început de teatru românesc, după cum ne spune Pompiliu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
o spuneau nimănui, nici chiar răbdătoarei perechi care-l îngrijea. Eu, suspicios din fire, vrând să aflu adevărul din prima mână, înainte de a intra în salon, avusesem o scurtă discuție cu un doctor pe care-l auzisem rostind ceva în italiană (era jumătate grec, jumătate italian, ca și prietenul meu Katraro). I-am oferit o țigară italienească, ca să creez astfel un climat de familiaritate, și l-am întrebat dacă bolnavul avea speranțe să se mai întoarcă acasă. A dat din cap
Filippos Filippou - Ultimele zile ale lui Konstantinos Kavafis by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/11040_a_12365]
-
a trăi, stăruința lui, convingerea de sine, certitudinea că numele lui va supraviețui și după dispariția sa biologică, siguranța cu privire la valoarea operei lui. În plus, stăruința și înverșunarea de a impune această operă. Kavafis mă auzise vorbind cu doctorul în italiană (limbă pe care o știa bine, repet) și credea că vorbeam cu Ungaretti. Poate spera că o să mă reped să-l iau cu mașina. De-aceea l-am găsit întristat când am intrat în salon fără vești de la prietenul nostru
Filippos Filippou - Ultimele zile ale lui Konstantinos Kavafis by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/11040_a_12365]
-
ia buchetul. Am făcut-o eu în locul lui, nedorind ca prietenul nostru să-și dea seama ce se întâmpla. Mâhnirea bolnavului a cedat când amicul Katraro s-a apucat să-i vorbească de ideea lui de a-i traduce în italiană operele complete, comentate de un profesor universitar. Ca să arate ce impresie bună făcuse poezia kavafică acelui universitar, a spus că acesta o considera superioară creației irlandezului William Butler Yeats, care primise Premiul Nobel în urmă cu câțiva ani, în 1923
Filippos Filippou - Ultimele zile ale lui Konstantinos Kavafis by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/11040_a_12365]
-
și Gheorghe nu din dorința de a masca un plagiat, ci pentru că reprezentația se fixa într-un centru subiectiv și autosuficient. În trecut, numele personajelor sau ale localităților erau adaptate fără probleme uzului local. Charles devenea în română Carol, în italiană Carlo (Franz Joseph e mai greu de recunoscut în forma, tot din italiană, Francesco Giuseppe). Se transpuneau spontan prenumele, care au echivalente tradiționale, mai ales din calendarul creștin (Ion - Ivan - Jean - John - Hans etc.), nu și numele de familie. Adaptarea
Torino și Turin by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10848_a_12173]