2,014 matches
-
Valea, Oameni, 117-122; Adrian Marino, Repere dostoievskiene, LCF, 1978, 12; Cristian Livescu, „Itinerarii istorico-literare”, CRC, 1978, 50; George, Sfârșitul, II, 340-342, III, 149-153; Manu, Eseu, 244-247; Raicu, Practica scrisului, 421-425; Emil Manu, Reîntâlnire cu Dinu Pillat, LCF, 1979, 1; Cioculescu, Itinerar, III, 338-343, IV, 427-432; Steinhardt, Incertitudini, 159-163; Paleologu, Ipoteze, 69-95; Ion Vlad, Proza lui Dinu Pillat, TR, 1984, 49; Anghelescu, Lectura, 215-219; Crohmălniceanu, Al doilea suflu, 86-91; Simion, Scriitori, IV, 37-44; Al. Săndulescu, Un mare nedreptățit: Dinu Pillat, JL, 1990
PILLAT-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288814_a_290143]
-
, revistă apărută la Chișinău, neregulat între ianuarie și mai 1921, în 1931 și lunar din 1 noiembrie 1937 până în 1 noiembrie 1938. Subtitlurile publicației sunt, succesiv, „Versuri și critică”, „Revistă de literatură”, „Literatură și artă”, „Itinerar artistic și literar”. Director este Iorgu Tudor, iar ca redactor-șef figurează Sergiu Matei Nica. Editată sub auspiciile Societății Scriitorilor și Publiciștilor Basarabeni, P. își propune să promoveze „elementele basarabene valoroase”, acordă o atenție deosebită tinerilor scriitori și comentează viața
POETUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288867_a_290196]
-
Rubrici: „Vitrina cărții basarabene”, „Profiluri literare”, „Eșarfe”, „Sub semnul spiritului”, „Portrete în cărbune”, „Opinii, efigii, chenare...”, „Muguri”, „Colțul feminin”, „Din literatura străină”, „Poeți tineri bucovineni”. Din decembrie 1938 până în iunie 1940 redactorii de aici își vor continua activitatea la revista „Itinerar”. L.Cr.
POETUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288867_a_290196]
-
rostuita vamă plătită lui Caron, luntrașul celor morți. Elementul livresc izvorăște dintr-o structură intimă, este o stare de spirit și definește, în fond, un clasicist căruia nu îi rămâne străină viziunea modernă. Diferite ca substanță și semnificații, versurile din Itinerar sentimental (1932) sunt, în esență, tot poezie de notație, de atmosferă, împlinind, cu spontaneitate și prospețime, expresia unor emoții. Punctul de pornire, instituit ca motiv poetic, poate fi un eveniment cotidian, o impresie de lectură, o reminiscență, un simbol mitologic
PERPESSICIUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288761_a_290090]
-
epocă, peruca, jaboul, mânecuțele de dantelă și fundele de sub genunchi, până unde urcă ciorapii de mătase. E un gentilom al criticii literare. VLADIMIR STREINU SCRIERI: Repertoriu critic, Arad, 1925; Scut și targă, București, 1926; Mențiuni critice, București, I-V, 1928-1946; Itinerar sentimental, București, 1932; Dictando divers, București, 1940; E. Lovinescu (în colaborare cu Serban Cioculescu, Pompiliu Constantinescu, Vladimir Streinu și Tudor Vianu), cu o schiță biobibliografică de Anonimus Notarius [E. Lovinescu], București, 1942; Jurnal de lector completat cu Eminesciana, București, 1944
PERPESSICIUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288761_a_290090]
-
Excurs sentimental Perpessicius, București, 1971; Felea, Poezie, 214-220; Liviu Călin, Portrete și opinii literare, București, 1972, 132-141; Vasile Netea, Interviuri literare, București, 1972, 221-230; Rotaru, O ist., II, 738-742; Grigurcu, Teritoriu, 18-22; Zaciu, Colaje, 173-175, 180-183; Bucur, Istoriografia, 520-529; Cioculescu, Itinerar, I, 287-291, III, 203-207, IV, 285-290; Piru, Varia, II, 127-131; Ungheanu, Pădurea, 199-210; Felea, Secțiuni, 310-327; Teodor Vârgolici, Perpessicius, București, 1974; Crohmălniceanu, Literatura, III, 160-173; Oprea, Incidențe, 19-28; Al. Dima, O nouă evocare a lui Perpessicius, CRC, 1976, 52; Mihăilescu
PERPESSICIUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288761_a_290090]
-
Cea mai tânără Ecaterină, în afara celor omagiale, întrețes o atmosferă de vrajă, de magică iubire: „Eu le-am menit cu-atâta dor/ Spre mine toate-ncet le-am tors”. Mai târziu, Drumuri (1977) și Nesfârșitele vămi (1979) jalonează și descriu itinerarul parcurs în căutarea unui ton mai convingător. În Cochilii cântătoare (1982), nod liric ce definește o ținută artistică acum bine structurată, versurile configurează mai degrabă un univers închis în sine, cu ușoare reverberații spre lumea din afară („Poemul cochilie cântătoare
OLARU-NENATI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288520_a_289849]
-
Arena cu un singur spectator”, „Credința”, 1935, 393; George Demetru Pan, Croazieră pe Mediterana, „Gazeta”, 1936, 681; Lovinescu, Scrieri, VI, 270; I. Peltz, „Scriitori în lumina documentelor”, „Albina”, 1969, 1; Ion Cruceană, „Scriitori în lumina documentelor”, F, 1969, 2; Cioculescu, Itinerar, II, 258-262, 263-265; Doru Scărlătescu, Despre editarea corespondenței scriitorilor, RL, 1969, 37; G. Pienescu, Documentări, RL, 1969, 43; Al. Raicu, Horia Oprescu, RL, 1974, 9. V.D.
OPRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288555_a_289884]
-
Pandele, București, 1976; Cristea, Arcadia, 5-14; Dicț. lit. 1900, 637-643; Șerban, Ispita, 44-50; Piru, Ist. lit., 107-112; Doina Curticăpeanu, Odobescu sau Lectura formelor simbolice, București, 1982; Alexandru Odobescu și corespondenții săi, îngr. Filofteia Mihai și Rodica Bichiș, București, 1984; Cioculescu, Itinerar, V, 189-202; Manolescu, Istoria, I, 275-294; Negoițescu, Ist. lit., I, 98-102; Faifer, Semnele, 126-128, 236-241, passim; Paul Cornea, Adevăratul Odobescu, RITL, 1995, 3-4; Dicț. analitic, I, 308-310, III, 57-60, 431-436; Dicț. esențial, 586-590; Florentin Popescu, Romanul vieții și operei lui
ODOBESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288509_a_289838]
-
RML, 1939, 2; Constantin Virgil Gheorghiu, 25 de ani de la sinuciderea lui Dimitrie Anghel, RML, 1939, 33; G. Ursu, Tecuciul literar, Bârlad, 1943, 129-134; Corespondență, îngr. și pref. Horia Oprescu, București, 1969; Ciopraga, Lit. rom., 214-215; Micu, Început, 238; Cioculescu, Itinerar, I, 154-157, II, 258-262; Ion Iliescu, Natalia Negru despre St. O. Iosif, O, 1975, 45; Leon, Umbre, II, 190-194; Gh. S. Ștefănescu, Drama St. O. Iosif - D. Anghel - Natalia Negru, CRC, 1981, 4; Mihai Stănescu, Cartea cu oglinzi, București, 1984
NEGRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288412_a_289741]
-
Pui de lei”, TR, 1891, 265; P.V. Haneș, Istoria literaturii române, București, 1924, 242; Iorga, Ist. lit. cont. (1934), II, 7-8; Călinescu, Ist. lit. (1941), 264, Ist. lit. (1982), 591-592; Rodica Florea, Poeți convorbiriști din perioada 1867-1895, SIL, 175-177; Cioculescu, Itinerar, I, 172-174; Dicț. lit. 1900, 626-627; Dicț. scriit. rom., III, 444-446. S.C.
NENIŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288423_a_289752]
-
pe examinarea întregii opere. Urmând firul vieții scriitorului, cercetătoarea acordă un viu interes procesului de formare intelectuală, stăruind asupra efectului experiențelor existențiale în efortul de autoconstruire interioară. Refăcând biografia romancierului, N. dă viață relatării, colorând paginile cu peisaje care evocă itinerarele bătute de acesta prin ținuturile românești, Peninsula Italică, Elveția, Germania, Franța și reconstituie atmosfera, mai ales culturală, a Vienei și Parisului din perioada interbelică, așa cum apare în scrierile lui. Lucrarea include și stabilirea de filiații, în analiza romanului Sfârșit de
NICOLAU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288440_a_289769]
-
de doctorat, ele au stimulat studiile despre romantismul Biedermeier și, ulterior, despre fecunditatea creatoare a secundarului, a marginalității culturale. Aceeași sursă alimentează impulsul constant spre temperanță și măsură, spre evitarea exceselor, spre opțiunile echilibrate ale căii de mijloc. Urmărind un itinerar spiritual, eseurile oferă radiografii penetrante ale celor două lumi de adopțiune unde s-a format central-europeanul N.: mediul cultural bucureștean privat și public al anilor ’50-’70 și America - o experiență a alterității. Căci stagiul american e în primul rând
NEMOIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288419_a_289748]
-
receptării, dar tabloul sporește în complexitate din cauza abundenței faptelor istorico-literare și a implicațiilor moral-estetice ale operei tolstoiene. Și rolul contextului autohton va crește simțitor în expunere, de vreme ce asimilarea se săvârșește în strânsă legătură cu devenirea literaturii române. Mai interesante decât itinerarele răspândirii sunt incursiunile comparatiste, care conduc la concluzii relevante. Astfel, se observă că, în diferite epoci, contactul cu opera lui Lev Tolstoi a furnizat la noi argumente convingătoare în discuțiile literare, iar marii prozatori români au apreciat experiența novatoare a
NICOLESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288448_a_289777]
-
anii studenției: este redactor la „Gazeta Basarabiei”, secretar de redacție la revista „Din trecutul nostru” și colaborează cu articole, versuri, nuvele (Șilimon Pălămariu, Hangiul de la Cușmariica), fragmente de roman (Nasturii albi sau Seminariștii), traduceri, cronici și recenzii la „Pagini basarabene”, „Itinerar”, „Bugeacul” și „Viața Basarabiei”. Se implică și în recent înființata Societate a Scriitorilor Basarabeni, fiind ales secretar. Nu peste mult timp izbutește să-și strângă o parte dintre versuri în placheta Aluviuni, apărută în 1940. Mobilizat în 1941, participă la
NICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288428_a_289757]
-
RSL, lingvistică, 1967; Zamfirescu, Studii, 69-183; Damian P. Bogdan, 13 file inedite din cel de-al doilea arhetip al „Învățăturilor lui Neagoe Basarab”, RITL, 1968, 3; Al. Duțu, „Le Miroir des princes” dans la culture roumaine, RSE, 1968, 3; Cioculescu, Itinerar, 5-8; Ivașcu, Ist. lit., I, 78-83; Antonie Plămădeală, Cuprinsul teologic al „Învățăturilor lui Neagoe Basarab”, „Studii teologice”, 1969, 3-4; Dan Zamfirescu, „Învățăturile lui Neagoe Basarab”, LRV, I, 113-117; Manole Neagoe, Neagoe Basarab, București, 1971; Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Valori, 13-20; Duțu, Cărțile
NEAGOE BASARAB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288381_a_289710]
-
VI, 208, IX, 303-425; Călinescu, Ist. lit. (1941), 383-384, Ist. lit. (1982), 440-441; Cecilia Caroni-Chilom, Gheorghe Panu, eseist și critic la revista „Convorbiri literare” și „Săptămâna”, București, 1942; Vianu, Opere, II, 225-228; Streinu, Versificația, 170-173; Constantinescu, Scrieri, IV, 124-126; Cioculescu, Itinerar, I, 146-150; George, Sfârșitul, I, 51-55; Ist. lit., III, 74-75, 920-926; Dicț. lit. 1900, 659-661; Dicț. scriit. rom., III, 586-588; Opriță, Anticipația, 461-462. D.M.
PANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288661_a_289990]
-
imperiale (1979), Omul coborât din turn (1980) ș.a. P. a scris și o piesă de teatru - Zile de toamnă (1961), însemnări de călătorie - Decembrie în Cuba (1973), adunându-și publicistica în Conversații patetice (1976). SCRIERI: Arbori de rezonanță, București, 1963; Itinerar sucevean, București, 1964; Monolog, București, 1965; Vânătoare interzisă, București, 1967; Pasărea vine la noapte, București, 1968; Suceava, București, 1968; Planete albastre, București, 1970; Scara lui Climax, București, 1970; Ore de dimineață, București, 1972; Moartea lui August, București, 1972; Acasă, București
PARDAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288693_a_290022]
-
Apărarea unui voievod, în „Almanahul «Ramuri»”, 1985), rămâne elocvent pentru traiectul actului critic. Autorul optează pentru interpretarea celebrei balade drept „piatră de temelie în exegeza mitului estetic la români”, citind-o prin prisma mitului dedalic. E implicată astfel tema căutării (itinerarul prin labirint, traseul inițiatic, drumul spre un centru sacru). Aceste căi ale interpretării structurează și alte eseuri. Cel despre Ion Creangă (datat 1979-1988) reține atenția prin lectura basmelor Povestea porcului și Povestea lui Harap Alb („basm metafizic”) ca „epopei abreviate
PECIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288745_a_290074]
-
românului lui Ibrăileanu, Adela, poeziei lui Mircea Ivănescu și celei a lui Marin Sorescu criticul se dovedește a fi un analist minuțios și aplicat, la curent cu conceptele și metodele critice moderne, pe care le utilizează adecvat obiectului cercetărilor sale. Itinerar critic printre poeți, Sub semnul poeziei (1999) reunește o suită de eseuri succinte, axate pe cărți reprezentative ale unor poeți contemporani, asupra cărora M. se apleacă interesat de viziunea acestora asupra poeziei, de mișcarea lăuntrica și de atitudinile lirice. Lirica
MILEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288138_a_289467]
-
tipuri umane veridice, chiar dacă previzibile, ca și prin autenticitatea detaliilor, a conversațiilor. În Blandine tema rămâne aceeași: bătălia interioară dintre întunecatele pulsiuni ale senzualității și cenzura conștiinței morale. Însă valoarea romanului nu constă nici în conflictul etic, nici într-un itinerar epic, ci în subtilele intuiții ale autoarei, care sondează psihologia Blandinei, surprinsă în episoade revelatoare, unde intervine contrapunctul naratorului. Și această scriere e memorialistică în haina ficțiunii: o suită de evocări plastice și sensibile ale unor existențe reale, prieteni, rude
MILLER-VERGHY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288144_a_289473]
-
înșiruire de micromonografii, o istorie-fișier sau o istorie-dicționar, ci cu adevărat o istorie, în care comentariul concluziv și integrator asigură ansamblului nu numai coerență, ci și un mesaj global, superior adiționării părților componente. Lectura dă senzația că se urmează un itinerar (personal), traiectul unei demonstrații. De un interes deosebit sunt paginile consacrate perioadei 1948-1965, care reprezintă prima abordare sintetică a epocii, total sinceră - complet degrevată de servituțile impuse de cenzură până în 1989, cu aspirația obiectivității, fără accente resentimentare. Un capitol final
MICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288109_a_289438]
-
Un profil modern, CRC, 1974, 28; Massoff, Teatr. rom., VII, 279-280, 422; Brădățeanu, Istoria, III, 372-373; Scarlat, Ist. poeziei, II, 352-353; Mioara Minulescu, Amintiri despre Ion Minulescu, București, 1985, 40-47, 101-102, passim; Iliescu, Poezia, 51-52, 98, 154-155, 192-193, 214; Cioculescu, Itinerar, V, 458-462; Dicț. scriit. rom., III, 220-221. C.T.
MILLIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288145_a_289474]
-
International Comparative Literature Association, la alte întâlniri dedicate studiului literaturii și întreprinde călătorii de documentare în Europa (Franța, Anglia, Portugalia, Germania, Elveția, Spania) sau peste ocean, adunându-și impresiile de voiaj în câteva volume care, privite în ansamblu, schițează un itinerar spiritual sui-generis. A debutat cu note de critică literară în „Jurnalul literar” (1939) și a colaborat la „Revista Fundațiilor Regale”, „Lumea”, „Națiunea”, „Dreptatea”, iar după 1960, la „Limba română”, „Contemporanul”, „Steaua”, „Tribuna”, „Cronica”, „România literară” sau la „Diogene”, „Neohelikon”, „New
MARINO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288040_a_289369]
-
Simion, „Modern, modernism, modernitate”, RL, 1970, 14; Nicolae Manolescu, Paradoxurile unei teorii, LCF, 1970, 19; Lucian Raicu, Vitalitate polemică, RL, 1973, 17; Al. Călinescu, Claritate și consecvență, CL, 1973, 9; Radu Enescu, Last but not least: Călătorie de consum sau itinerar spiritual, F, 1974, 9; Mircea Iorgulescu, O critică nouă, RL, 1975, 8; Al. Călinescu, Știința literaturii și critica, RL, 1975, 28; Mircea Iorgulescu, Un jurnal european, RL, 1976, 45; Al. Paleogolu, Adrian Marino călătorind în Europa, VR, 1977, 1; Laszlo
MARINO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288040_a_289369]