1,337 matches
-
românesc contemporan (1944-1974), pref. edit. București, 1974 (în colaborare cu Nicolae Mecu și Vasile Teodorescu); 5 nuvele contemporane, pref. edit., București, 1976; Teofil Dumbrăveanu, Țara soarelui, postfața edit., Iași, 1976; Vasile Gherasim, Mihai Eminescu, pref. edit., Iași, 1977; Dinu Pillat, Itinerarii istorico-literare, pref. edit., București, 1978; Eminescu. O sută de documente noi, pref. edit., București, 2000. Repere bibliografice: V. Adăscăliței, „Folclor din Suceava”, IL, 1960, 1; Radu Niculescu, „Folclor din Suceava”, REF, 1960, 1-2; Pillat, Itinerarii, 367-370; Al. Săndulescu, „Interpretări și
MUNTEAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288284_a_289613]
-
edit., Iași, 1977; Dinu Pillat, Itinerarii istorico-literare, pref. edit., București, 1978; Eminescu. O sută de documente noi, pref. edit., București, 2000. Repere bibliografice: V. Adăscăliței, „Folclor din Suceava”, IL, 1960, 1; Radu Niculescu, „Folclor din Suceava”, REF, 1960, 1-2; Pillat, Itinerarii, 367-370; Al. Săndulescu, „Interpretări și repere”, RL, 1982, 52; Papu, Motive, 131-132; Datcu, Dicț. etnolog., II, 95-96; Dicț. scriit. rom., III, 308-309; Dan Mănucă, Eminesciene, CL, 2001, 8; Teodor Vârgolici, Caleidoscop literar, București, 2003, 56-61. I.D.
MUNTEAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288284_a_289613]
-
-se cu Miorița nu s-a născut lângă stele (1973; Premiul Uniunii Tineretului Comunist) spre reportaj. Aici universul lăuntric cedează locul celui exterior, în care sunt surprinse ipostaze inedite prin diversitate și pitoresc. Autorul își propune, de exemplu, să reconstituie itinerariul Vitoriei Lipan din Baltagul lui Mihail Sadoveanu ( În căutarea Vitoriei Lipan). Ia drept reale întâmplarea și personajele romanului și trece prin sate și hanuri, peste dealuri și văi, ca să dea de urmele autentice ale crimei pe care o evocase scriitorul
PELIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288751_a_290080]
-
postmodernism, ECH, 1997, 4-6; Horea Poenar, „Scriitori români postmoderni”, ECH, 1997, 4-6; Doru George Burlacu, Voci ale literaturii, Cluj-Napoca, 1998, 168-169; Iulian Boldea, Postmodernismul românesc, „Discobolul”, 1999, 14; Nicoleta Sălcudeanu, Fotografie de grup cu optzeciști, „Discobolul”, 1999, 14; Călin Teutișan, Itinerarii critice, ST, 1999, 3-4; Al. Cistelecan, Dezertarea de pe front, VTRA, 2000, 2; Viorel Mureșan, Un „constructor” al generației ’80, VTRA, 2000, 2; Ana Cosma, Scriitori români mureșeni, Târgu Mureș, 2000, 117-118; Iulian Boldea, Literatura română târgumureșeană postbelică, „Târnava”, 2000, 1-3
PERIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288759_a_290088]
-
Iorga, Ist. lit. cont. (1934), II, 301-302; Șuluțiu, Scriitori, 270-283; Cioculescu, Aspecte, 301-302, 372-384; Streinu, Pagini, I, 121-124, II, 143-148, 189-201, 357-376, V, 288; Miller-Săndulescu, Evoluția, 349-361; Biberi, Études, 64-66; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., 301-305, 364-365, 390; Ieronim Șerbu, Itinerarii critice, București, 1971, 9-26; Munteano, Panorama, 241-243; Călinescu, Ist. lit. (1941), 653-658, Ist. lit. (1982), 737-742; Baltazar, Evocări, 71-85; Iosifescu, Drumuri, 181-232; Camil Baltazar, Contemporan cu ei, București, 1962, 41-78; Valeriu Ciobanu, Hortensia Papadat-Bengescu, București, 1965; Negoițescu, Scriitori, 244-249; Scrisori
PAPADAT-BENGESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288667_a_289996]
-
VR, 1970, 5; Stănescu, Poeți și critici, 199-203; Piru, Varia, I, 354-356; Georgescu, Printre cărți, 58-61; Tomuș, Răsfrângeri, 157-167; Iorgulescu, Al doilea rond, 54-59; 9 pentru eternitate, îngr. Mircea Micu și Gheorghe Tomozei, București, 1977, 345-366; Georgescu, Volume, 100-102; Pillat, Itinerarii, 352-356; Florin Mugur, Profesiunea de scriitor, București, 1979, 55-69; Felea, Prezența, 7-10; Dicț. scriit. rom., III, 730-732. L.H.
PETROVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288799_a_290128]
-
română din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, București, 1947; Mozaic istorico-literar. Secolul XX, București, 1969; ed. 2, București, 1971; Ion Barbu, București, 1969; ed. 2, București, 1982; Dostoievski în conștiința literară românească, pref. Alexandru Paleologu, București, 1976; Itinerarii istorico-literare, îngr. și pref. George Muntean, București, 1978; Tinerețe ciudată. Moartea cotidiană. Jurnalul unui adolescent, îngr. și pref. Monica Pillat, București, 1984. Ediții, antologii: Ion Pillat, Poezii, I-II, pref. Mircea Tomuș, București, 1967; Ion Barbu, Pagini de proză, pref.
PILLAT-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288814_a_290143]
-
Cioculescu, O nouă antologie lirică, RL, 1974, 27; Nicolae Manolescu, Antologii de poezie, RL, 1974, 30; In memoriam. Dinu Pillat, RITL, 1975, 4; Iorgulescu, Al doilea rond, 67-71; Valea, Oameni, 117-122; Adrian Marino, Repere dostoievskiene, LCF, 1978, 12; Cristian Livescu, „Itinerarii istorico-literare”, CRC, 1978, 50; George, Sfârșitul, II, 340-342, III, 149-153; Manu, Eseu, 244-247; Raicu, Practica scrisului, 421-425; Emil Manu, Reîntâlnire cu Dinu Pillat, LCF, 1979, 1; Cioculescu, Itinerar, III, 338-343, IV, 427-432; Steinhardt, Incertitudini, 159-163; Paleologu, Ipoteze, 69-95; Ion Vlad
PILLAT-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288814_a_290143]
-
stă așezat (săli de așteptare, transporturi în comun...), să nu aplece capul și să observe: 1. spațiul în care se află, 2. îmbrăcămintea persoanelor, 3. fețele lor de fiecare dată când este posibil. - Să ceară în fiecare zi informații în legătură cu itinerariul său sau să întrebe cât este ceasul pe mai mulți (cinci până la zece) trecători fără întrerupere. Puțin câte puțin să nu mai aleagă pe cei care par amabili ci să solicite pe toată lumea. - Să intre într-un bar sau un
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Opera, 210-218; Raicu, Structuri, 283-285; Constantin, Prozatori-critici, 52-61; Tudor, Pretexte, 155-164; Săndulescu, Citind, 218-230; Martin, Metonimii, 339-342; Iorgulescu, Rondul, 179-187; Dimisianu, Valori, 72-76; Balotă, Universul, 144-164; Dumitru Micu, Periplu, București, 1976, 257-264; Ștefănescu, Preludiu, 174-181; Dimisianu, Nouă prozatori, 89-117; Pillat, Itinerarii, 291-297; Simion, Scriitori, I, 582-597; Raicu, Practica scrisului, 246-250; Alboiu, Un poet, 33-35; Florin Mugur, Profesiunea de scriitor, București, 1979, 109-123; Munteanu, Jurnal, II, 253-257, IV, 291-294, 308-311; Cristea, Faptul, 213-217; Sângeorzan, Conversații, 228-234; Băileșteanu, Refracții, 143-149; Marian Popa, Viscolul
NEAGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288387_a_289716]
-
sfârșit, o sinteză editată de același tandem, Play, Literature, Religion. Essays in Cultural Intertextuality (1992), plasează explicit ludicul în relație cu imaginarul și cu sacralitatea, cartografiază zona de interferență a literarului cu religiosul, semnalând căile bătute, petele albe, ca și itinerariile frecvent circulate și deschizând perspectiva colonizării unor noi teritorii: în special numeroasele analogii între discursul teologic și cel literar, în planul substanței, ca și în acela al formei. O precizare esențială este că punctul de racord nu trebuie căutat în
NEMOIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288419_a_289748]
-
o dependență accentuată față de generația-„pivot” și de un risc al Îmbolnăvirilor mult mai mare decât al celorlalte două generații analizate. Rezultatele anchetei asupra celor trei generații permit stabilirea profilurilor generațiilor interogate ale căror caracteristici, din punctul de vedere al itinerariilor lor și al șanselor de mobilitate socială, sunt confirmate și prin studiul cohortelor realizat de Louis Chauvel (1998). Cei mai În vârstă (generația G1), majoritatea lor născuți Între 1910 și 1920, au cunoscut o viață activă (de muncă) Îndelungată, iar
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Început, 435-448; Rotaru, O ist., II, 165-172; Arghezi, Scrieri, XXIII, 390-395; Claudia Millian, Cartea mea de aduceri aminte, București, 1973, passim; Liviu Călin, Recitind clasicii, Iași, 1975, 96-98; Ralea, Scrieri, II, 458-460; Streinu, Pagini, V, 40-41; Vartic, Spectacol, 33-42; Pillat, Itinerarii, 302-308; Braga, Destinul, 40-54; Emil Manu, Ion Minulescu și conștiința simbolismului românesc, București, 1981; Marcea, Concordanțe, 253-257; Grigurcu, Eminescu-Labiș, 140-148; Daniel Dimitriu, Introducere în opera lui Ion Minulescu, București, 1984; Micu, Modernismul, I, 203-223; Scarlat, Ist. poeziei, II, 334-342; Mioara
MINULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288163_a_289492]
-
occidentali ai comunismului, ca Alain Besanșon și discipolii acestuia (de pildă, Franșoise Thom) - scria despre Polonia stalinistă, așadar despre o tiranie pe care o cunoscuse din interior înainte de a „alege libertatea”. Biografiile prezentate de Mißosz parabolic formează o tipologie a itinerariilor individuale de ajustare la tiranie, bazată pe cazuri pe care le cunoscuse direct; polonezii și cei familiarizați cu istoria poloneză recunosc ușor personajele reale care l-au inspirat pe Mißosz, de la Koßakowski (acest mare „sceptic fascinat de credință” - formula e
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Să revenim la activitatea didactică, la magisteriul lui Allan Bloom. Arătam mai sus că a umblat mult, din universitate în universitate, lucru obișnuit în Statele Unite. Ca și în Europa medievală, când magiștrii erau urmați de discipoli peste tot, construind astfel itinerariile unei neobosite peregrinatio academica și prefigurând formele actuale de networking, Bloom a fost urmat de mulți studenți, în special doctoranzi, de la Cornell la Toronto, apoi de la Toronto la Chicago. La Cornell, unde a ajuns deja perfect articulat, el a avut
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
răsăritean al insulelor japoneze Nifon, Mastmai și Sikoke. Cu noul său picior de fildeș, alb ca zăpada, proptit de piciorul înșurubat al mesei și cu un lung cbsor în mînă, uimitorul moșneag, întors cu spatele la ușă, își trasa pe hartă vechile itinerarii, încruntînd din sprîncene. Ă Cine-i acolo? întrebă el auzind pașii celuilalt, dar fără să se întoarcă. înapoi pe punte! Pleacă! Ă Căpitanul Ahab se înșeală. Eu sînt. Uleiul din cală se scurge, domnule căpitan. Trebuie să montăm palancul cel
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
vînător, ca linia țărmului de către pilot. Pentru vînătorul acela uimitor de iscusit, o dîră pe apă este o urmă aproape la fel de concludentă ca una trasată pe pămînt ferm, el dezmințind astfel proverbiala vremelnicie a semnelor scrise pe apă. Și, așa cum itinerariul puternicului leviatan de fier al trenurilor moderne e cunoscut în amănunt, în așa măsură, încît oamenii îi calculează, cu ceasul în mînă, viteza, la fel cum medicii calculează pulsul unui prunc, ba, mai și spun, cu dezinvoltură: „Trenul cutare va
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
îi calculează, cu ceasul în mînă, viteza, la fel cum medicii calculează pulsul unui prunc, ba, mai și spun, cu dezinvoltură: „Trenul cutare va ajunge în gara cutare, la ora cutare“ - tot așa, în anumite ocazii, acești vînători nantucketezi calculează itinerariul leviatanului din adîncuri potrivit observațiilor făcute asupra vitezei sale capricioase și își spun în sinea lor: „De aci în cîteva ore, balena asta va străbate două sute de mile, atingînd cutare grad de latitudine sau longitudine“. Dar pentru ca aceste previziuni să
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
fierbinte..., ed. cit., p. 134. Ibidem. Arhiva Biroului Politic al CC al PMR, nr. 1 din 24 octombrie 1945, pp. 4-5, În Florin Constantiniu, De la războiul fierbinte..., ed. cit., pp. 137-138. Ibidem, p. 138. Ibidem, p. 139. Florin Constantiniu, „Reconstituirea itinerariului politic al lui Gheorghiu-Dej. De la stalinistul obedient la comunistul național”, Dosarele Istoriei, nr. 3/1997, p. 20. Florin Constantiniu, De la războiul fierbinte..., ed. cit., p. 142. Ibidem, p. 144. Ibidem. Ibidem, p. 146. Ibidem, p. 142. Ibidem, p. 147. Vladimir
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
Caracostea, Poetul Brătescu-Voinești, București, 1921; Cecilia Caroni-Chilom, Considerații critice, vol. I: Nuvela lui I. Al. Brătescu-Voinești, București, 1938; Walter Roccato, I. Al. Brătescu-Voinești novelliere, Roma, 1939; Călinescu, Ist. lit. (1941), 509-515, Ist. lit. (1982), 557-581; Vianu, Opere, V, 168-173; Pillat, Itinerarii, 221-235; Dan Mănucă, Introducere în opera lui Ion Alexandru Brătescu-Voinești, București, 1997; Dicț. analitic, II, 239-241, 270-274; Dicț. esențial, 108-111; Vârgolici, Portrete, 205-213. D.M.
BRATESCU-VOINESTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285867_a_287196]
-
Montfermeil, București, 1855, Madelena, București, 1857. Repere bibliografice: N. Iorga, Bucureștii de acum un veac, după romanul unui avocat (Ioan Em. Bujoreanu, 1862), AAR, memoriile secțiunii istorice, t. XVI, 1934-1935; Călinescu, Ist. lit. (1941), 338-339, Ist. lit. (1982), 391-393; Pillat, Itinerarii, 81-87; Dicț. lit. 1900, 132-133; Manolescu, Arca, I, 92-104; Marian Barbu, Romanul de mistere în literatura română, Craiova, 1981, 79-88, passim; Manolescu, Istoria, I, 318-319. G.D.
BUJOREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285923_a_287252]
-
de jurnal, eseuri. Revista include în sumarele ei și o rubrică, „Publicații sosite la redacție”, de comentarii asupra revistelor românești din țară și din exil și de consemnări ale evenimentelor și știrilor culturale. Cei mai importanți colaboratori sunt Al. Gregorian (Itinerarii hispanice, Colindul ciubărarilor, Jocul îngerilor), George Ciorănescu, care reunește sub titlul Preacurata în literatura universală traduceri din Francesco d’Assisi, Dante, Vicontele de Altamira, Sf. Iosif Scevophylaxiux, Francis Jammes, Paul Claudel, Pierre Emmanuel, din Vicleimul castilian, „o venerabilă relicvă literară
BUNA VESTIRE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285948_a_287277]
-
Sibiu, 1943; George Vâlsan, după zece ani, București, 1945; Scrieri, I-II, introd. Perpessicius, îngr. Lucia Borș-Bucuța și Violeta Mihăilă, București, 1971-1977; Capra neagră, îngr. și pref. Ion Vartic, Cluj-Napoca, 1977. Traduceri: Okakura Kakuzo, Cartea ceaiului, București, 1926; ed., în Itinerarii spirituale, pref. Modest Moraru, București, 1983, 88-144; Goethe, Versuri în românește, București, 1932, 21-23, 47-48; Basme rusești, cu desene de Lena Constante, București, 1946. Repere bibliografice: Aderca, Contribuții, I, 23, 377, 391-394, 446, 448, 704-706; Emil Isac, Emanoil Bucuța, CLI
BUCUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285907_a_287236]
-
Pop, Transcrieri, 5-32; G. Gană, Opera literară a lui Lucian Blaga, București, 1976; Balotă, Universul, 26-48; Fanache, Întâlniri, 116-132; Simion, Scriitori, II, 111-153; Martin, Identificări, 5-47, 168-170; Ciobanu, Însemne, I, 30-45; Vaida, Mitologii, 13-18, 31-35, 39-47; Ciopraga, Ulysse, 61-81; Pillat, Itinerarii, 248-260; Zaciu, Alte lecturi, 106-109; Raicu, Practica scrisului, 127-146; George, Sfârșitul, II, 240-246; Micu, Lecturi, 194-198; Ungureanu, Contextul, 7-46; Brădățeanu, Istoria, II, 234-258; Lucian Blaga interpretat de ..., îngr. și introd. Emil Vasilescu, București, 1981; Sasu, În căutarea, 117-122; Cioculescu, Itinerar
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
-lea pe mările Nordului În căutarea paradisului terestru. Până În secolul al XIII-lea s-au realizat numeroase traduceri În limbi vernaculare, dintre care cea mai cunoscută e În dialectul anglo-normand (autorul ei este tot un călugăr, Benedeit). Brendan parcurge un itinerariu deopotrivă fascinant și Înfricoșător, acostând pe insule ciudate, pline de păsări, vizitând castele de un lux divin, celebrând o slujbă chiar pe spatele unei balene, Întâlnind grifoni etc. etc. La un moment dat, după ce ocolește la limită gura iadului, vede
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]