1,606 matches
-
popor (românismul, în cazul nostru) și nu-i secătuiește resursele moral-spirituale de-a fi ceea ce-a fost cândva, ba chiar mai mult. Dar toate partidele postdecembriste, în primul rând PSD și întruchipările sale premergătoare, exact asta au făcut: au izgonit din țară milioane de români și, neoferind nici modele și nici certitudini de viitor (unde sunt proiectele de țară?), îi încurajează pe tineri să urmeze aceeași cale - dureroasă pentru ei ca indivizi și catastrofală pentru România. N.B.: Cum spuneam și
PROMISIUNI ELECTORALE SAU LUNGUL DRUM DE LA DORINŢĂ LA PUTINŢĂ de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372699_a_374028]
-
cineva pasul cu ele în toate domeniile, dar și mai greu este să vezi cum oamenii, cărora Părintele tuturor celor văzute și nevăzute le-a dăruit bunătatea la naștere, cad pe capete în lațul unei societăți din care adevărul este izgonit mai abitir decât ar trebui să fie izgoniți hoții. Apoi, după ce adevărul este pus cu botul pe labe, corupția purcede mai departe, la înlocuirea muncii cu trândăvia și setea de înavuțire. Atunci când legea vieții nu mai este munca, ci bogăția
MIC TRATAT DESPRE CORUPŢIE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1771 din 06 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373149_a_374478]
-
și mai greu este să vezi cum oamenii, cărora Părintele tuturor celor văzute și nevăzute le-a dăruit bunătatea la naștere, cad pe capete în lațul unei societăți din care adevărul este izgonit mai abitir decât ar trebui să fie izgoniți hoții. Apoi, după ce adevărul este pus cu botul pe labe, corupția purcede mai departe, la înlocuirea muncii cu trândăvia și setea de înavuțire. Atunci când legea vieții nu mai este munca, ci bogăția, corupția își scoate victorioasă pieptul în față și
MIC TRATAT DESPRE CORUPŢIE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1771 din 06 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373149_a_374478]
-
Publicat în: Ediția nr. 1686 din 13 august 2015 Toate Articolele Autorului NOAPTEA POETEI Aștept să vină dimineața... Blestemată insomnie... Muzele își fac de cap, Le arde de poezie... Fremătând toate se-adună În mintea, de pasiuni încinsă... Visele le izgonesc Și vraja e deja aprinsă... Se trezesc doi ochi albaștri, Mâna, aprinde-o lumânare... Hârtia e mereu în preajmă, Versurile-ncep să zboare... Aventura unei zile, Sau povestea unei vieți, Se transformă-n poezie În pragul unei dimineți... Iluzii, ură
VIATA DE POET de ADA SEGAL în ediţia nr. 1686 din 13 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373284_a_374613]
-
pe cer Și-ar cerne iar lumină: un punct imperceptibil Ce crește și-și depune sărutul efemer Peste iubiri trăite în timpul reversibil. Mi-ai arată cărarea pe care să mă pierd Sub bolti de flori albastre că visurile mele, Ai izgoni iluzii în care nu mai cred Și mi-ai topi în zâmbet zvâcnirile rebele. Cât alb ai strânge-n ține l-ai împărți la doi Să-nveșnicești iubirea cu suflu de lumină Și-ai țese fir de soare printre căderi
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372088_a_373417]
-
răsăritul s-ar fâstâci pe cerși-ar cerne iar lumină: un punct imperceptibilCe crește și-și depune sărutul efemerPeste iubiri trăite în timpul reversibil.Mi-ai arată cărarea pe care să mă pierdSub bolti de flori albastre că visurile mele,Ai izgoni iluzii în care nu mai credși mi-ai topi în zâmbet zvâcnirile rebele.Cât alb ai strânge-n ține l-ai împărți la doiSă-nveșnicești iubirea cu suflu de luminăși-ai țese fir de soare printre căderi de ploiSub care ne-
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372088_a_373417]
-
suflet, atât cât crezi tu că are nevoie. Bătăile tale la intrarea să fie scurte și nu foarte puternice, ca nu cumva venirea ta să deranjeze pe cei care au alte preocupări. Unii poate te vor primi, alții te vor izgoni, și alții te vor invita să le treci pragul într-un alt timp, într-o altă vreme. Tu, totuși să ai răbdare! Nu știu de ce, dar cred că vei pleca la drum în zi de aprilie, iar drumul tău se
SCRISOARE CǍTRE PRIETENIE de CARMEN MARIN în ediţia nr. 1640 din 28 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372146_a_373475]
-
Maria Gîbu. Cred în amândouă, le citesc, le recomand... Îndemn Spre lună pe schele Urcă în noapte Speranțele himere Împletindu-se în stele Visul mă cere Mă strigă-n tăcere Sub umbra de vrere Sortindu-mi durere Vin către tine Izgonită din mine Lovită de fiare Izbită-n căutare Printre stânci solitare Las lacrimi ușoare Simt cum mă doare Să fie un vis, oare? Și merg spre altă încercare Mă scald în sfera de candoare Arunc speranțele-n uitare Și visele
SĂ READUCEM ROMÂNIA MARE LA FOSTELE HOTARE” – ALEXANDRINA VLAS DIN BASARABIA de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1654 din 12 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379617_a_380946]
-
de Ada Segal, publicat în Ediția nr. 1686 din 13 august 2015. NOAPTEA POETEI Aștept să vină dimineață... Blestemata insomnie... Muzele își fac de cap, Le arde de poezie... Fremătând toate se-adună În mintea, de pasiuni încinsă... Visele le izgonesc Și vraja e deja aprinsă... Se trezesc doi ochi albaștri, Mâna, aprinde-o lumânare... Hârtia e mereu în preajma, Versurile-ncep să zboare... Aventură unei zile, Sau povestea unei vieți, Se transformă-n poezie În pragul unei dimineți... Iluzii, ură sau
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379613_a_380942]
-
din peșteră. Întorcându-se în peșteră și așezându-se la locul său el încearcă să spună oamenilor natura lucrurilor reale, însă aceștia gândesc despre el că e doar un om cu mintea rătăcită, considerându-l pierdut și de aceea îl izgonesc, bătându-și joc de el, fiindu-le tuturor vrednic de dispreț. -Dar de ce ar face un om acest lucru? întrebă Ponțiu Pilat. -Cum de ce? Poate din dragoste pentru semenii lui, răspunse centurionul Livius Fabius după câteva clipe de tăcere. -Nu
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(1). de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1409 din 09 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371595_a_372924]
-
Se zbate răvășind gândul tău nou. Ai vrea sa-l rogi să iți mai cânte Dar știi că e-n zadar... Acum e doar ecou! Lacrima mea, ce-a scrijelit obrazul, Rasare-n ochii tăi adânci. Vei caută petale să izgonești necazul. Acum este nimic... Totul a fost atunci! Speranța mea, ce-a înflorit în vise, Măi bântuie sub pleoapa unui nor. Vrei s-o oprești, dar legile nescrise Te țintuiesc... Te doare-atata dor! Ma-mbrac în ploi, mă înfășor
TARZIU de CORINA NEGREA în ediţia nr. 2031 din 23 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375760_a_377089]
-
așa cum întunericul se instalează în absența luminii, iar frigul în absența căldurii. Carevasăzică, răul se instalează și-și face mendrele doar acolo și atunci când atoaterăbdătorul și atoateiertătorul Părinte ceresc constată nu numai că-I nedorit, ci-i de-a dreptul izgonit de aroganța umană ce perseverează în sacrilegii până la decretarea morții Sale! Profund întristat de-o atare deșertificare progresivă a fondului uman, El nu se răzbună pe cei în cauză (indivizi, colectivități, instituții) după cum credeau vechii evrei, căci imaginea unui Dumnezeu
VIITORUL de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369213_a_370542]
-
vă iartă de-un infern? Pe glia părințeasacă curge Prutul, plin de lacrimi ca pământul matern... Ignorați că minciuna e blestem, punând iar oglinda la încercare, de trădare și demonii se tem, iadul v-așteaptă plin de nerăbdare... Ne-ați izgonit, ne-ați șters chiar și din cuget, ca voi să vindeți totul mai apoi, ați uitat că-n țară avem și suflet, bucățile ce le-ați vândut din noi. Mi-e silă de trădători și îi urăsc, mi-e rușine
MI-E SILĂ DE TRĂDĂTORI… de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374186_a_375515]
-
tiparele topice și stilistice, dezarticulează sintaxa și creează un nou limbaj liric. Fantezia metaforică, asocierile semantice inedite conferă forța de transfigurare a realității. Cultivă, cu precădere, epitetul rar, oximoronul, iar metafora „provoacă o contaminare de lucruri obiectiv și logic incompatibile”: „Izgonit în lumină m-am simțit Inorog fără stea, arsă pe rug ești, Abisinie, Poezie a mea ... ” Pătrunderea în miezul „Poeziei Tăcerii” este posibilă numai prin intuirea plurivalenței simbolurilor și decriptarea acestora, în contextul în care apar. Limbajul specific, de cele mai multe
„METAFORA TĂCERII” LA THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362096_a_363425]
-
în el alaiul virtuților. Fiindcă și plugarul, și tăbăcarul, și zidarul ce face case, și croitorul, și țesătorul, și îndeobște tot omul care își procură cele de trebuință vieții, prin ostenelile sale și prin lucrarea mâinilor lui, dacă înlătură și izgonesc din sufletul lor pofta și dorința bogăției, a slavei și a moliciunii, sunt cu adevărat fericiți. Căci aceștia sunt săracii, cărora le aparține Împărăția cerurilor, și de aceea pentru acest fel de oameni spune Domnul: "Fericiți cei săraci cu duhul
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR [Corola-blog/BlogPost/362092_a_363421]
-
sub pod, / A fost de-ajuns o vrajă pe-o pagină de artă / Și-am devenit scânteie în fracuri de năvod.” Însetată de libertate, își caută refugiul în rugăciune căci acolo speranța sa poate îmbrăca haina siguranței. Vrea să-și izgonească temerile, dar în această rătăcire este prinsă în vâltoarea iubirii și simte cum devine prizoniera unor ape dezlănțuite. “ Prin soare arau hoții cu pluguri asortate, / Fugeam înspre deșerturi, fugeam în rugăciune, / Speram să-ți ard cămașa, s-o duc cât
GINA ZAHARIA SI TAINELE POEZIEI de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1810 din 15 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378633_a_379962]
-
Marieta, se pare, nu intervenise, pe de-o parte, temându-se de fata intempestivă, pe de alta, fiind lipsită de capacitățile necesare să-și exprime vreo opțiune politică. Așa să fi fost?! Oricum, mătușa fusese decretată comunistă ordinară și aproape izgonită din casă. Drept e că sora Marietei, după terminarea facultății, fusese propulsată în cariera pedagogică universitară de o soră a mamei, în vremea aceea, președinta U.F.D.R.-ului. Tânăra absolventă a Facultății de Biologie, inclusă în această organizație înaintea terminării
CAPITOLUL 6 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1808 din 13 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378643_a_379972]
-
pline de virginitate, cu genunchii ca obrazul unei frunți de filozof, rătăcit printre boemi nu știam că-i o poveste toată acestă încrengătură cu de vise ne-mplinite, sidefat azur de-albastru dintr-o carte cu povești ce lunatecul din mine izgonit din Paradis le credea, răsturnând zarea peste umbrele din noi; înveșmântat în ploi și ceață tot aștept iluminarea care învăluie speranța, prin amurguri ce topesc zări albastre în întuneric ,nu știam că doar ursita, cată-n beznă o cărare peste
ZĂRI RĂSTURNATE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378797_a_380126]
-
Acasa > Versuri > Spiritual > ÎL IZGONIM PE DUMNEZEU DIN ȘCOALĂ ? Autor: Paulian Buicescu Publicat în: Ediția nr. 1418 din 18 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului ÎL izgonim pe DUMNEZEU din Școală ? Când DOMNUL făcut-A lumea, toate bune le-A zidit Iar ce a stricat Vrăjmașul
ÎL IZGONIM PE DUMNEZEU DIN ȘCOALĂ ? de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1418 din 18 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377751_a_379080]
-
Acasa > Versuri > Spiritual > ÎL IZGONIM PE DUMNEZEU DIN ȘCOALĂ ? Autor: Paulian Buicescu Publicat în: Ediția nr. 1418 din 18 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului ÎL izgonim pe DUMNEZEU din Școală ? Când DOMNUL făcut-A lumea, toate bune le-A zidit Iar ce a stricat Vrăjmașul, EL numai A-ngăduit... Mintea, DOMNU-A Luminat-o pe sub streșini de Biserici Învățători aleși (se știe !), dintre Slujitorii Clerici ! Educația cea
ÎL IZGONIM PE DUMNEZEU DIN ȘCOALĂ ? de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1418 din 18 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377751_a_379080]
-
că Pedagogii noștri, când Școala o ctitoriră, Rămaseră fermi în Credință și pe CHRISTOS nu-L părăsiră ! Dar ciuma roșie atee, pe-al nostru plai când a venit, S-a năpustit și-n Școala noastră și pe IISUS L-A izgonit... Iar EL distrus-A ateismul și ne-A dat vremuri democrate S-alegem doar ce este bine !(cum scrie și-n Sfânta Carte !) Însă azi din altă zare, alt vânt puternic, iată, bate... Globalizarea (îi spun unii), a tot ce
ÎL IZGONIM PE DUMNEZEU DIN ȘCOALĂ ? de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1418 din 18 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377751_a_379080]
-
de surogate care ascund Secularismul... Ni se impune-a doua oară, pe românescu' nost' pământ: Să fim discreți de astă dată (și într-un mod silențios) Să-L scoatem a doua oară, din Școală pe IISUS CHRISTOS... Referință Bibliografică: ÎL izgonim pe DUMNEZEU din Școală ? Paulian Buicescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1418, Anul IV, 18 noiembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Paulian Buicescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
ÎL IZGONIM PE DUMNEZEU DIN ȘCOALĂ ? de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1418 din 18 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377751_a_379080]
-
fiica lor, ceea ce pentru fată este o onoare, ba chiar un scop căruia i se consacră o atenție specială. Cu ocazia marilor serbări religioase [204], ei descind în popor și-și aleg femeile care le plac mai mult, apoi le izgonesc, însă, după bunul lor plac, fără ca soților acestora să li se permită vreo împotrivire. Copiii născuți dintr-un asemenea amestec de caste nu aparțineau la origine nici uneia. Un rege a căutat, însă, un mijloc pentru a încadra pe acești "lipsiți
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
mai înainte și-a luat o femeie din propria castă. De aici și libertatea brahmanilor de a-și lua soții. Cu ocazia marilor serbări religioase, ei descind în popor și-și aleg femeile care le plac mai mult; apoi le izgonesc, însă, după bunul lor plac. Cît despre proprietate, brahmanii dețin un mare privilegiu, întrucît nu plătesc deloc impozite. 3) Cartea datinilor a lui Manu (editată la Calcutta, însoțită de traducerea engleză, de Sir W. Jones) formează temelia legislației indiene. Ea
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
ar mai exista. Românii sânt datori să vegheze și să conlucreze ca la caz de stingere a dominațiunii otomane, rezolvarea să nu fie alta decât o confederare de naționalități independente... Însă cu un regim (Catargi) din care simțul național este izgonit ca o crimă de lezmaiestate, cu un regim care este de notorietate publică europeană că nu face decât să execute ordinele ce primește de la Viena adecă tocmai de acolo de unde n-avem să ne așteptăm decât la pericole, cu un
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]