6,901 matches
-
crescut cruce și s-a copt cruce. Rădăcinile bobului de grâu, dacă nu cresc în cer, niciodată nu vor domoli foamea, cum nici apa izvorului nu este apă și nu este sete de apă, dacă nu din ochii lui Dumnezeu izvorăște. Rădăcinile lui Petru, tot mai adânci în iarbă. Pe umeri îi creștea crucea ca un indicator rutier între cer și pământ, între "anatema" și "slavă ție"; irelevant numărul semnelor din palmă. Umplea lumea cu el, decor diform printre alte decoruri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
de clopot, de livadă cu dafini în fereastră, de puf de înger în pernă, de cer în perfuzie. Petre, negațiile tale nu au atins adâncimea în care se pot depăși pe ele însele. Refuzi simțurile, pentru că din ele nu mai izvorăște conștiința. Refuzi lumea, pentru că în ea nu se mai identifică simțirea. Mereu închizi porți, iar dacă se întâmplă să nu mai ai ce închide, inventezi alte spărturi în zid. Genia, simțurile sunt avangărzi ale ispitirii, fiecare răspuns concretizează intenția de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
unui principat nou. În primul rînd este posibil ca principatul să nu fie în întregime nou, ci să facă parte dintr-altul, alcătuind la un loc un stat care se poate numi oarecum mixt. În cazul acesta, instabilitatea lui va izvorî mai întîi dintr-o dificultate naturală care se constată la toate principatele noi, și anume că oamenii își schimbă bucuros stăpînirea în credința că vor avea alta mai bună, ceea ce îi face să ridice armele împotriva celui care domnește asupra
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
începu să fie urît chiar de aceia pe care îi avea în jurul lui, așa încît fu ucis de un centurion în mijlocul trupelor lui. Trebuie să observăm în legătură cu aceasta că asasinatele de felul acesta, care sînt rezultatul unei îndelungate chibzuiri și izvorăsc dintr-o hotărîre statornică și îndărătnică, nu pot fi evitate de un principe, deoarece orice om căruia nu-i pasă de moarte poate să-l ucidă; dar un principe nu trebuie să se teamă prea mult de asemenea crime, pentru că
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
acelora pe care vi i-am înfățișat. Afară de aceasta, se văd aici întîmplări neobișnuite care nu au mai existat și care par a fi călăuzite de Dumnezeu: marea s-a despicat; un nour v-a arătat drumul; din stîncă a izvorît apa; aici a plouat cu mană; toate lucrurile converg prin urmare întru mărirea voastră. Restul trebuie să-l faceți Domnia-voastră. Dumnezeu nu vrea să facă totul pentru ca să nu ne ia nouă libertatea acțiunii și partea de glorie care ni se
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
imnul statului Israel se cheamă Cucuruz cu frunza-n sus! Avea oarecum dreptate, imnul fusese construit pe motivul acelui cîntec popular dus În Palestina de unii dintre pionierii sioniști plecați din Moldova Înainte de 1900. Nu era Însă singurul imn național izvorît din România și Îmbrățișat de alții. Albanezii fremătau patriotic pe melodia lui Pe al nostru steag... La mijloc era una dintre farsele politicii secolului XX: după ce au ajuns la putere, comuniștii albanezi au avut nevoie urgentă de un nou imn
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
și a domnit pînă spre capătul veacului. Am aflat toate astea de la parohul bisericii romano-catolice, distinsul părinte Uhár. L-am vizitat În anii de liceu Împreună cu colegul meu ardudan, Gyuri Dicsi, alias Tytyrus. Înaintea unor oaspeți ca noi, cuvintele preotului izvorau lumi na lină a unei autentice desfătări sufletești... Trăia bucuria de a le vorbi unor tineri iscoditori despre lucruri pe care nu le cerceta În fiecare zi și care nici nu erau de interes direct pentru enoriașii lui. Ne servise
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
stadiu de mizerie și ticăloșie, încât să pronunțe blasfemie împotriva Duhului Sfânt. Nu e vorba, în contextul evanghelic, despre a treia persoană a Treimii (am comite un anacronism, dacă am interpreta astfel), ci despre Duhul Sfânt ca duh de viață izvorât din lăuntrul inefabil al lui Dumnezeu. Duhul Sfânt este cel prin care Dumnezeu lucrează în lume, săvârșește minunile „de zi cu zi”. Așa cum se va vedea mai încolo, Duhul Sfânt făcătorul de minuni (semeia, dynameis) poate fi echivalat metaforic, în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
pulberea viforului iscat, așa, deodată. Dar când m-am uitat în sus, eram din nou în locul știut. El era acolo și să știi tu se întoarse spre diamant toată lumina ta nu poate fi nici cât umbra luminii care-I izvora de pe chip. Iar chipul acela era de Om!" "Ei, asta-i! îi răspunse verde de invidie un smarald. Și de unde știi, mă rog, că era chiar Dumnezeu?!" Piatra cea nouă oftă și spuse: "N-aș fi vrut să povestesc asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
ce se gândea fiecare fiecare vede în moarte altceva, după cum și viața înseamnă pentru fiecare altceva cuvintele doar sună la fel. Și totuși... când ridicam ochii, o vedeam acolo. Plângea tăcut, fără suspine, parcă se făcuse una cu lacrimile ei izvorau așa, nu de sub pleoapele plecate, ci din toată ființa ei dacă ar fi jelit ca toate celelalte femei, poate i-ar fi fost mai ușor. Poate și mie mi-ar fi fost ușor s-o văd. Pe măsură însă ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
de pe altar, fiindcă preotul făcea cruce deasupra lor... Sigur, văzusem și cum, după aceea, lumina era altfel în biserică (se spunea că e de la vitraliu, dar vitraliul era întotdeauna acolo, în timp ce lumina nu. Lumina aceea, aurie și caldă ca bucuria, izvorând de pretutindeni și de nicăieri, plină și dulce, delicată și unduitoare ca mireasma grâului lumina aceea era numai atunci și ca s-o mai vezi când nu era nimeni în biserică (ei, da ! mă strecurasem când nu era nimeni în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
dinspre chindie, Gruia pășea meditativ spre casă, pe ulița Sărăriei. Dealul Șorogarilor, luminat din plin, parcă Îi șoptea În cadența versului eminescian: „Sara pe deal buciumul sună cu jale, Turmele-l urc, stele le scapără-n cale, Apele plâng, clar izvorând În fântâne; Sub un salcâm, dragă, m-aștepți tu pe mine”. „Așa ar fi dacă Eminescu nu ar fi fost de atâtea ori la <Hanul din Buciumă. Acolo, În foișorul unde dormea de multe ori pe un braț de fân
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
care pentru tine, din câte mi-am dat eu seama, este o plăcere. ― Eu vă mulțumesc din suflet pentru tot ce ați făcut pentru mine, domnule profesor. ― Mare lucru n-am făcut. Sau, mai degrabă, munca depusă de mine a izvorât din plăcere. Poate ți se va părea că spun un lucru mare, dar Îmi plac perfecționiștii. Și tu ești unul din aceștia. Dovada? Rezultatul obținut la acest examen. Rectorul te-a lăudat pentru modul cum ai prezentat rezolvarea acelei hemoragii
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
șefu'. Așa că, să fie într-un ceas bun!.. Și rămâi cu bine, nevastă! I-a zis, în timp ce o săruta cu patimă pe obrajii îmbujorați, pe umeri și pe sâni... La rândul ei, partenera îi răspundea cu îmbrățișări duioase și calde, izvorâte din jăratecul unei iubiri pătimașe. Să ai grijă de tine, Vasile! Că străinătatea-i boală grea!.. Așteaptă-mă cu încredere, Mariuță! Eu voi reveni numaidecât, nevastă! Voi reveni la tine, adică voi reveni la noi pe când vor înflori cireșii. Că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
-i mai erau împărtășite de nimeni altcineva, căci acasă el întâmpină atitudinea, de departe negativă și ironică, a mamei și a surorii lui, ce locuiau acolo. Mai mult încă, din ochii mamei sale vedea limpede cum răzbate acea mâhnire adâncă, izvorâtă din priveliștea pe care ți-o dă nerealizarea și insuccesul propriei tale odrasle. Și poate că acesta era și motivul pentru care izbucnea cu și mai multă forță dezaprobarea și nesusținerea sa, pe care tânărul le primea cu multă amărăciune
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
potrivești corect cheia în broască, ea tot ți se va deschide dinainte și te va lăsa să intri. Prin urmare, în minte cu această idee, care dă curaj, tânărului i se strânseseră la loc toate sevele puterilor sale, din care izvora voința sa de neclintit, cu care se simțea în stare să lase totul în urmă, numai și numai pentru împlinirea țelului său dinainte stabilit. În spatele unei voințe de oțel, stă întotdeauna un motiv de oțel. În cazul de față, acest
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
va fi să sfârșești lucrul acela. Tot astfel, într-o zi, Osvald se trezi pe neașteptate că tocmai scrisese și ultima frază a operei sale. Era, în sfârșit, gata! Se afla acum în culmea fericirii, dar o fericire matură, care izvorăște întotdeauna ca urmare a unui efort îndelung și anevoios. O reciti și i se păru a fi fără cusur. Astfel, bucuria îi spori și mai mult. „M-am născut ca să fiu un creator!”, exclamă el în extaz, amețit cu totul
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
decât atât, nici nu întrevedea ceva de nădejde către viitor, iar asta îi năștea stări sufletești dintre cele mai jalnice, mai ales că se simțea și aproape de tot nevrednică, spre a se împotrivi lor. Iar neputința aceasta a ei deznădăjduită izvora tocmai din însuși sâmburele delicat al ființei sale, căci toate noile ei suferințe și contradicții se clădeau neobosit pe un fond intim dintre cele mai fragile! Era nefericită. Cel mai potrivit moment al vieții, în care omul poate și trebuie
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
Luiza, trebuie notat, era tipul desăvârșit al persoanei neînduplecate, raționale și realiste din cale-afară, ce privește mereu totul rece și calculat, cu detașarea remarcabilă a omului care se știe, de departe, superior în situații delicate sau limită. Tocmai de aici, izvora la ea un dispreț cu totul suveran și o conduită neabătută din drumu-i, ca o locomotivă. Poate, de aceea, vorbele de tristă emoție și însoțite și de câteva lacrimi ale Adrianei nici nu părură că-i aduc ei vreo atingere
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
cu mediul care ne susține, fără autoritate, prezența fizică. Numai în Japonia, probabil, contemplarea unui cadou frumos ambalat este chiar mai importantă decât deschiderea lui (care nu se face niciodată în prezența donatorului). După cum tot numai în Japonia esteticul major izvorăște din perisabil și chiar din insignifiant. Privesc încă o dată mâinile vânzătoarei, care și-au încheiat partitura, odihnind, una peste alta, pe tejgheaua lucioasă. În ochii ei liniștiți, probabil că sunt un caucazian oarecare, cu părul lung și lipsit de maniere
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
a zis ceva frumos, a manifestat un gest de prietenie față de mine, sau dacă am reușit eu însumi să fac bucuros pe cineva. Zilnic, o fericire cât de mică. Dar nimeni nu poate să asigure continuitatea acelei mari fericiri ce izvorăște dintr-o experiență excepțională legată de o situație specială, precum extazul sunetelor muzicii, o trăire marcantă în mijlocul naturii, extazul iubirii pasionale. Și Faust al lui Goethe dorea în zadar ca "clipa" să se oprească: Rămâi, ești atât de frumos!". Este
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
aceasta trebuie să țină cont cu precizie și exactitate de metodele sale. Chestiuni binecunoscute ca fiind dificile din punct de vedere etic precum avortul, cercetările pe celule stem sau eutanasierea ar trebui orientate spre soluții practic și umane: fără răspunsuri izvorâte dintr-un fanatism religios, dar sigure din punct de vedere științific și rezultate în urma reflexiilor filozofico-teologice. Ca un elvețian democratic convins îmi displăcea și îmi displace și acum că se face referire totdeauna la Dumnezeu pentru a se împotrivi democrației
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
mâncat și de băut. Pe de altă parte, fumătorii și sportivii de înalt nivel nu trebuie să îl învinovățească pe Dumnezeu dacă suferă un infarct. Deseori nu ne dăm seama îndeajuns de câte ori oamenii înșiși sunt cauza suferinței lor. Cauză ce izvorăște din eșecul moral, din ură și invidie între vecini sau colegi de serviciu, până la războaiele între anumite etnii și națiuni. Dar știm, totuși, câtă suferință suportă omul fără să o merite. Mai ales faptul că nu există argument care să
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
care le are copilul din căsătorie față de părinții săi, iar descendenții înfiatului au față de cel care înfiază drepturile și obligațiile pe care descendenții copilului din căsătorie le au față de ascendentul acestuia. Înfiatul și descendentii săi păstrează toate drepturile și obligațiile izvorâte din filiație față de părinții firești și rudele acestora 51. Mai mult, Înfierea nu dă naștere rudeniei între cel înfiat și rudele celui înfiat și rudele celui care înfiază, în afară de cazul celui arătat, se precizează în Art.79. Articolul 79 al
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
înfiere, autoritatea tutelară poate încuviința înfierea cu toate efectele unei filiații firești. De la data când această înfiere își produce efectele, înfiatul devine rudă cu rudele celor care înfiază, ca un copil firesc al acestora din urmă, iar drepturile și îndatoririle izvorâte din filiație între cel înfiat și părinții săi firești și rudele acestora încetează. Și în acest din urmă caz, se menține interdicția căsătoriei între adoptat și rudele sale firești, până la gradul IV, prin articolul 6. Capitolul al III-lea, al
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]