686 matches
-
se va demonta fiind de lemn și împiedică noua construcție 73. Nu toate lucrurile au fost ortodoxe în atitudinea comitetului de construcție; deseori se spunea una și se făcea alta, iar unii oameni erau purtați cu vorba. Iată, de pildă, jalba cărămidarului Costache Chirilă din Botoșani către Prefect, înregistrată la nr. 171/193074, povestește detaliat păsurile meseriașului: pe la începutul lui August el este chemat la Prefectură de D-l inginer Nicolaide, pentru a se pune de acord cu inginerul județului în vederea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
12 Gh. Ungureanu, op. cit., p. 222. 13 Ibidem, p. 222. 14 Ibidem, p. 261. 15 Ibidem. 16 Mihai Eminescu, Opere VII, București, Editura Academiei R.S.R., 1977, p. 299-300. 17 Ibidem, p. 300. 18 Pe de altă parte însă, într-o jalbă din 21 martie 1885 adresată Mitropoliei, faimosul arhimandrit Iachint Iurașcu, plângându-se că biserica a rămas fără nici un venit, mărturisește că a ajuns să dea bani din buzunar pentru lumini și celelalte articole necesarii, căci așa am fost deprins, din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
una din camere și acum simțea nevoia unei încăperi care să-i ofere posibilitatea să facă acest lucru în condiții omenești. Aflând despre intențiile femeii, unchii și mătușile făcură o criză de nervi colectivă. Ținură consiliu de familie și cu jalba în proțap dădură fuga la Bica să-i ceară să oprească ideea din fașă. Sătulă de veșnicile neînțelegeri, bătrâna o rugă pe Sanda să-și schimbe gândul. Femeia nici nu voi să audă. Avea dreptul să-și ridice, pe bucata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
Moldovei. Dat jos din scaun, pribeag prin munți și prin Ardeal, adăpostit (dar cu multe „răutăți și nevoi” din partea ungurilor) în „Ciceiul cu turnuri bune” (zice Macarie), Petru Rareș „s-au sfătuit cu doamnă-sa ca să trimiță carte cu mare jalbă și plângere la Suliman, împăratul turcesc, ca să i se facă milă să-l erte, plecându-și capul sub sabia împăratului”344. Episcopul Macarie știa de scrisoarea trimisă în taină („și a trimis singur stăpânitorului turcesc o scrisoare pe ascuns, ca și cum
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
fi aripi, cerând ajutor de la dânsul”345), dar de-abia de la Ureche aflăm de implicarea Doamnei, căci epistola trebuia scrisă într-o limbă accesibilă Aulei de pe Bosfor: „Și știind carte sârbească Elena doamnă-sa, au scris la împăratul cu mare jalbă și plângere, poftând ca să se milostivească să-i erte și o au pecetluit, și o au dat lui Petru Vodă...”. Pe un traseu ascuns și prin agenți fideli misiva va ajunge la Stanbul: „[...] iar Petru Vodă o au slobozit pre
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de „dumnealor ispravnicii județului”, Zamfira, o văduvă din Ploiești, s-a adresat lui Vodă Ipsilanti în căutarea dreptății. Aflăm din anaforaua mitropolitului Grigore al Ungrovlahiei, căruia Voievodul îi remisese „cazul”, fiind vorba despre o abatere de la morală, conținutul reclamației: „După jalba ce au dat la măriia ta, Zamfira, văduvă de la Ploiești, pentru Dumitru bogasieru tot de acolo, că, fiind ea văduvă de trei ani, s-ar fi încărdoșit cu dânsa cu vorbă că o va lua-o de nevastă cu cununie
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
a doua judecare) care nu o mulțumește pe reclamantă și urmează apelul către Vodă: „[...] și neodihnindu-se pe acea judecată care să nu rămâe păgubașă de acei taleri 60, ci să-și afle dreptatea de la măriia ta, după a cărui jalbă ne poruncești măriia ta să cercetăm pricina”. Tribunalul ecleziastic ascultă dispoziția și cercetează „cartea de judecată” - emisă la 30 mai 1779 -, constatând că procesul avusese o desfășurare corectă. Reclamantul - „Dumitru pârâtu” - a fost chestionat „pentru ce nu urmează alegerea judecății
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Și totuși Tudora ajunge din nou la închisoarea ispravnicilor, iar bunurile ei rămân confiscate. Soluțiile ar fi fost eliberarea, confiscarea averii sau surghiunul, dar mitropolitul nu se decide. Se amestecă și Manolache, fratele Tudorei, care se declară preocupat (într-o jalbă datată 18 decembrie 1799) de lucrurile care i se întâmplă sorei sale (o socotește cu tărie inocentă și crede că întreaga tevatură se datorează unor conflicte din familia lui Dumitrache), despre care nu știa dacă „au murit sau s-au
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
mobiliza tot poporul la înfăptuirea politicii PCR. Congresele sale s-au desfășurat în anii: 1974, 1980, 1985. Între congrese se desfășurau plenarele acestei structuri mamut. S. B.: În 1986, din biroul executiv al CJ al FDUS făceau parte: Nițescu Cătălina, Jalbă Costică, Florea Pavel, Găină Georgeta, Mihai Maria, Aruxandei Vasile și Uzier Elena. Comisia de propagandă, cultură și presă a FUS avea 54 de membri 5. Biroul Comisiei era format din: Hrib Aurel (președinte), Murgoci Domnica și Buiuc Maria (vicepreședinți), Șerb
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Irimia, Mihai, 229 Irimiciuc, N., 123, 124 Irimioaie, Toader, 173 Isac, Mihail, 121 Iureș, Marcel, 425, 426 Ivănescu, Gheorghe, 283 Ivănoiu, Ioan, 160 Ivășcanu, Ștefan, 126 Ivașcu, George, 421 J Jaba, Nicoleta, 122 Jaba, Octavian, 223 Jacotă, Mihail, 131, 283 Jalbă, Costică, 88 Jeanrenaud, Alfred, 45, 54, 222 Jeanrenaud, Elena, 50, 54, 205, 240 Jeanrenaud, Pierre, 283 Jianu, Liviu-Ștefan, 284 Jica, Petru, 182, 223 Jitaru, Vasile, 238 Jofa, Constantin, 222, 223 Joja, Athanase, 301 Jora, Mihai, 159 Jucan, Teader, 120 Junaru
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
în corturile de la gardul Cișmigiului. "Opreliștile medicale", cum atât de delicat își numește suferința care practic l-a făcut prizonier al propriei camere, nu-i îngăduie poetului Geo Dumitrescu să patruleze prin fața primăriei generale pentru a depune, cu degete tremurânde, jalba în mâna marelui, grăbitului Traian Băsescu. Și nici nu poate să-i propună un schimb de locuință. O facem noi: dacă tot și-a pierdut dreptul de a huzuri într-o casă de protocol, ce-ar fi să i-o
Problema spinoasă a yalelor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16922_a_18247]
-
documentele lui Odobescu, pus în funcțiune aici, este compensația de la mai mare - unde a scuipat boierul, sărută Vodă Cuza. Locul unde s-a găsit, sub soare, un om mai puternic decît imperiul are ceva din lumea celuilalt tărîm. Mergînd cu jalba la împăratul, eroul acesta dintre munți, capată, zice-se, dezlegare ca el și al lui să-și facă singuri dreptate. Și de aici răscoală. Sfîrșită, firește, cu trădare. Însă lecția ei este - concluzia lui Odobescu - adevăratul iluminism, adevărata Școală Ardeleană
Paralele inegale by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9150_a_10475]
-
o mână te mângâie/ și cu alta te zgârie". În acest fel, ea a devenit o marfă, astfel încât, în loc de un produs, te trezești că achiziționezi două. Dacă n-ai banii, cu atât mai rău: "După unelte se cunoaște meșteru", iar "Jalba fetei hatâr n-are". Odată cu intrarea noastră internațională pe piața de capital, sesizăm totuși, semne bune pe tărâmul amabilității. Deviza despre client și stăpân capătă conotații interesante. Ea are două variante moderne: respectarea unei clauze contractuale din partea prestatorului de servicii
Vremea proverbelor by Dina Hrenciuc () [Corola-journal/Imaginative/13773_a_15098]
-
Grigoriu” de la Brăila și “Dan Spătaru” de la Medgidia, programul, datele de desfășurare, finanțările se cunosc cu un an înainte! Ele sunt, în plus, internaționale, servind cu adevărat “brandul de țară”. Tânărul director al festivalului de la Medgidia, Daniel Gheorghe, “umblă cu jalba-n proțap”, cum se spune, bate insistent la toate ușile imediat cum se încheie o ediție și așa se explică faptul că, de pildă, între organizatori se numără la loc de cinste, așa cum este normal, Ministerul culturii, nu o dată chiar
Moartea unui festival by Silvia Leontena? () [Corola-journal/Journalistic/84227_a_85552]
-
documente îngrozitoare, amintind de paginile ce descriu felul în care erau chinuiți țăranii în Ciocoii vechi și noi al lui Filimon, roman despre care, ca elev de liceu bucureștean, nu mă îndoiam că pune în scenă simple născociri. Astfel, în jalba din 9 iulie 1849 (anul în care David Creangă îl duce pe viitorul scriitor la Broșteni) adresată starețului mănăstirilor Neamț și Secu, pipirigenii, alături de sătenii din Băboești și Plotun, își dau drumul la gură plângându-se de posesor (arendaș) și
SAT versus ORAȘ () [Corola-journal/Journalistic/7178_a_8503]
-
zicând-o ei cu scopos ca să se poată apăra pentru lucrul de boiaresc de către călugări". O afirmă domnitorul și humuleștenii sunt puși până la urmă cu botul pe labe; îi vom vedea în deceniile următoare negociindu-și servituțile (vezi, în Ungureanu, jalbe și anaforale din anii 1834, 1835, 1836).
SAT versus ORAȘ () [Corola-journal/Journalistic/7178_a_8503]
-
de la Penitenciarul Timișoara care participă la lucrările pentru modernizarea liniei de tramvai de la Piața „Timișoara 700“ au descoperit câteva sute de cartușe din al doilea război mondial. La fața locului au sosit locotenent colonelul Ioan Ciontoș, maistrul militar principal Claudiu Jalbă și caporalul Daniel Liciu, militar în termen redus. Cartușele au fost adunate într-o lădiță și depozitate, urmând a fi distruse. S-a stabilit că este vorba de 28 cartușe calibrul 12,7 mm pentru mitralieră antiaeriană, 128 bucăți cartușe
Agenda2005-29-05-politia () [Corola-journal/Journalistic/283957_a_285286]
-
spre a-i împărți făcătlâcul", p. 169), derivat al verbului a face, pe cît se înțelege din context cu sensul de "a naște" (e vorba de împărțirea între proprietari a copiilor pe care i-ar fi născut o țigancă roabă). Jalbele și rapoartele legate de furturi, violuri, omoruri sînt inevitabil contaminate de spontaneitatea limbajului cotidian. De aceea, alături de formulele extrem de ceremonioase ale stilului oficial al epocii (impregnate de o afectivitate clișeizată: "iarăși mai supăr luminat auzul Înălțimii Tale", "cu hierbinți lacrămi
Citind anaforale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13871_a_15196]
-
epocii: care furnizează, în plus, o dovadă indirectă asupra profilului și a competenței lingvistice a cititorilor (fiind de presupus familiaritatea acestora cu cel puțin o parte din elementele străine utilizate în revistă). Parodiile lingvistice iau de obicei formă epistolara. O "jalba a boierilor către Poartă" (Nichipercea, nr. 3, 1859) folosește procedeul comic al acumulării de turcisme: "Alah să te ție în husmeturi și berecheturi, bez peșcheșuri, cacirmale, gheliruri, chilipiruri și locmale". Un efect asemănător, produs de enumerarea termenilor religioși tradiționali (ortodocși
Gheliruri, chilipiruri și locmale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16557_a_17882]
-
ascundea pacatul cu neasamanat mai puțină artă.” (p. 226) Dacă în aristocrație multe se transmit natural, încă și mai multe se învață. Înzestrarea de a spune adevărul (chiar crud fiind) fără a insulta, Rosetti o moștenește, hotărât, de la părintele său. Jalbele acestuia la adresa domnitorului, arată memorialistul invocând mărturiile mai multor apropiați, făceau vogă în epocă. Chemat în repetate rânduri la curte de Mihail Sturdza pentru a fi, cum se zice, prelucrat, Răducanu Rosetti rămâne neclintit în opinii. Dar și în cuviință
Muntenia moldavă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5414_a_6739]
-
dintre un arbitru al eleganței stilistice, (Iordache Catargiu), și un, la vremea aceea, novice (același părinte îndatoritor, Răducanu Rosetti) merită ținută minte: „Tată-meu mi-a povestit că, după întoarcerea sa de la München, hatmanul l-a pus să redacteze o jalbă în nu mai știu ce afacere. Tata, care, și el, era un bun meșter de condei de pe atunci, a făcut o jalbă ce hatmanul a găsit-o minunată, atât de minunată, încât n-a putut rezista dorinții s-o arate
Muntenia moldavă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5414_a_6739]
-
Tată-meu mi-a povestit că, după întoarcerea sa de la München, hatmanul l-a pus să redacteze o jalbă în nu mai știu ce afacere. Tata, care, și el, era un bun meșter de condei de pe atunci, a făcut o jalbă ce hatmanul a găsit-o minunată, atât de minunată, încât n-a putut rezista dorinții s-o arate și lui Iordache Catargiu, cel mai bun cunoscător din Ieși în asemenea afaceri. S-au suit în trăsură și s-au dus
Muntenia moldavă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5414_a_6739]
-
rezista dorinții s-o arate și lui Iordache Catargiu, cel mai bun cunoscător din Ieși în asemenea afaceri. S-au suit în trăsură și s-au dus la Catargiu, care șădea la Copou. Hatmanul a pus pe tata să citească jalba pe care Catargiu a lăudat-o foarte mult, declarând-o perfectă. Apoi, luând-o în mână și percurgând-o cu ochii, i-a zis: «Cât se poate de bună, dar, vezi, mi se pare că fraza asta s-ar schimba cu
Muntenia moldavă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5414_a_6739]
-
și nu e de mirare că o dată teatrul demolat, personajele animate de pasiune până la dăruirea totală se despart, părăsesc târgul sau chiar mor. "Orașul nu produce decât: serbări, festivități nesfârșite, dueluri, povești galante, literatură, pictură, grădinărit, bârfă, zvonuri, execuții, procese, jalbe, muzică, dans, coride, broderie, aurărit, croitorie" (p. 47). La fel viața însăși; viața ascunsă cu totul în spatele scenei sărutului matern din tabloul final. Dintr-o viață de om nu rămâne până la urmă decât sublimul unui singur gest de iubire. Iolanda
"Sexul din inima cuvântului" by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/16079_a_17404]
-
să domnească decît grație lor, în timp ce facțiunile interne găsesc ușor un sprijin extern pentru a pune în cauză o putere legitimă". Există mereu, cu alte cuvinte, un Stambul care dictează și un Stambul la care se merge cu pîra, cu jalba, cu promisiunea. Și totul pe un amplu și durabil fond de adaptări grăbite și zeloase, de simulacre de modernizare după de-plasarea către Vest a dependențelor și de dispreț abia mascat pentru democratizare. încă de la constituirea statului român modern, operă
O istorie a României apărută la Paris by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/8110_a_9435]