1,000 matches
-
îți spun, nu te hlizi. Și îmi asum această vinovăție. M-au tăiat de unde au putut, mă ascund ca un vierme, să nu cumva să știe că dialogurile alea spumoase la care se aplaudă pe scenă sunt făcute de-un jidan. Să nu cumva să se știe că tangourile alea care se fredonează sunt ale unui jidan. Să nu cumva să-ți permiți, ca jidan, vreo opinie de presă, de critică sau politică. Am înțeles. Dar nu o să-l las eu
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
mă ascund ca un vierme, să nu cumva să știe că dialogurile alea spumoase la care se aplaudă pe scenă sunt făcute de-un jidan. Să nu cumva să se știe că tangourile alea care se fredonează sunt ale unui jidan. Să nu cumva să-ți permiți, ca jidan, vreo opinie de presă, de critică sau politică. Am înțeles. Dar nu o să-l las eu pe domnișorul Cristian să ia singur această decizie, de care, ți-am spus, nici nu e
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
să știe că dialogurile alea spumoase la care se aplaudă pe scenă sunt făcute de-un jidan. Să nu cumva să se știe că tangourile alea care se fredonează sunt ale unui jidan. Să nu cumva să-ți permiți, ca jidan, vreo opinie de presă, de critică sau politică. Am înțeles. Dar nu o să-l las eu pe domnișorul Cristian să ia singur această decizie, de care, ți-am spus, nici nu e capabil. — Sachi, abia am compus câteva piese pentru
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
Cum să ne lași ? Cum ? ! Nu e numai decizia ta, să-ți fie clar. Și nimeni aici, între noi, nu ți-a spus vreodată ceva de rău nici măcar în glumă, știi bine că pentru noi oamenii sunt oameni, și nu jidani sau țigani sau naiba să-i ia ce mai sunt, ci oameni. — Măi Ionele, tu nu înțelegi că nu despre voi e vorba ? ! se răstește Pribeagu. Ci doar despre domnișorul Cristian și atât ! Nici despre mine, nici despre tine ! Ci
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
celor aproape douăzeci de artiști în total. — Mă, vă jur, era Pribeagu, încă vreo doi amici ai lui de teatru, beau și râdeau la o bere, și moșul se ridică nervos de la masă și-i strigă : Ieșiți afară de-aici, jidani împuțiți ! povestește Fernic, care se îmbătase bine de tot de atâta bucurie, văzându-se printre atâția prieteni. — Vai, nu cred, așa, în plină zi ? se miră Maria. — Dacă-ți zic ! Ce naiba ! — Și Sachi ? Dragul de el, ce i-a zis
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
îi întoarce capul. — Revino-ți în fire, mon cher ! — Du-te dracului, îl pocnește la rându-i pe Pribeagu, pe care abia acum îl recunoscuse. Du-te dracului de trădător jegos care ne-ai lăsat singuri, fricosule ! începe să zbiere. Jidanule ! — Ah, mai nou îmi spui jidan ? — Scursură ! — Hai, spune tot ce-ai pe suflet, domnișorule Cristian, dă tot afară, căci știu că nici mintea și nici inima ta nu vorbesc acum, ci numai alcoolul, opiul și hașișurile. Dumnezeule, cum arăți
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
fire, mon cher ! — Du-te dracului, îl pocnește la rându-i pe Pribeagu, pe care abia acum îl recunoscuse. Du-te dracului de trădător jegos care ne-ai lăsat singuri, fricosule ! începe să zbiere. Jidanule ! — Ah, mai nou îmi spui jidan ? — Scursură ! — Hai, spune tot ce-ai pe suflet, domnișorule Cristian, dă tot afară, căci știu că nici mintea și nici inima ta nu vorbesc acum, ci numai alcoolul, opiul și hașișurile. Dumnezeule, cum arăți, trebuie neapărat să te duc acasă
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
unul dintre ei îi face cu ochiul. Cristi își șterge sângele de pe buze cu limba. Este adevărat că ofițerii din fața dumneavoastră au avut rugămintea ca în acea seară, cel puțin în prezența dumnealor, să nu mai cântați melodii compuse de jidani ? — Parțial adevărat. — Parțial, domnule Vasile ? — Parțial, da, domnule, pentru că nu m-au rugat, ci mi-au ordonat. Iar mie nu îmi ordonă nimeni, decât sufletul meu, ce să fac pe scenă, la fel cum aici nimeni nu vă ordonă dumneavoastră
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
respect poate mai mult ca orice un om care este gata oricând să se sacrifice pentru ea. — Și ce anume atunci v-a deranjat atât de mult la rugă- mintea ofițerilor de a nu cânta melodii cu texte compuse de jidani, încât să îi muștruluiți în public ? Puteați foarte bine să nu îi băgați în seamă, date fiind convingerile dumneavoastră, observ, comuniste, scrâșnește generalul printre dinți. Dar ați preferat, cu bună știință, să întoarceți împotriva lor, și nu doar a lor
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
ca indivizi, ci ca reprezentanți ai armatei, o sală întreagă de oameni, care, evident, erau acolo pentru dum- neavoastră și probabil v-ar fi susținut orice crez. — În primul rând, persoanele la care vă referiți se numesc evrei, și nu jidani. În al doilea rând, tot aceste persoane, indiferent de originea lor, sunt și români și mai ales artiști români, care au compus texte și melodii în limba română. Cerința domnilor militari ține fie de politică, or, motivele politice pentru care
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
înflăcărat să faceți din dânșii un exemplu ? De fapt, vă pun o întrebare și mai simplă : Dacă domnii militari nu ar fi fost îmbrăcați în militar, ci în civil, și v-ar fi cerut să nu cântați piese făcute de jidani, ați fi reacționat la fel ? — Foarte probabil că da. — Foarte probabil, domnule Vasile, dar nu cu siguranță. Îmi ajunge ! Luați-l și închideți-l ! Dați-i jos hainele, spălați-l de vomă și de sânge și aruncați-i o uniformă
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
șef rabin" și "polițist britanic" cu "polițist israelian", ai impresia că citești Jerusalem Post sau Palestinian Times din această dimineață. Nu există niciun termen injurios antisemit care să nu fi fost întrebuințat în înfruntările șefilor israelieni în timpul războiului de eliberare (jidan, Shylock, nazist etc.) Nici ocupanți prin firea lucrurilor, nici persecutați ereditari. Roata se învârte. Eadem sunt semper omnia. "Toate sunt întotdeauna la fel": sunt cuvintele lui Lucrețiu, poet roman materialist și dușman al zeilor. Dacă l-am citi ceva mai
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
profesor în C. Lung, a spus întăiul că Eminescu ar fi de origine albanez. Eminovici, Enacovici etc. Petrescu-Sadea, secretarul soc. corale Carmen. Pe unii îi chiamă Petrescu-Comnen1, ori Petrescu-Comărniceni; pe d-sa, însă, îl chiamă Petrescu-Sadea. De mult pentru un jidan omorât se plătea un curcan. Dacă cineva l-ar ucide pe [...]*, natural ar fi să nu plătească decât prețul unui măgar. În tren o cucoană foarte inteligentă ajungând la o stație, se întreabă, privind pe geam, cu mare curiositate: de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Imediat după ce lucrurile s'au potolit, preotul Mihailescu, om cu stare, a început a umbla din om în om pentru iscălirea unei jalbe: că oamenii nu pot fără Ovrei! "Oameni buni, le zicea, nimeni nu poate trăi în lume fără jidan. Aflați de la mine că sunt și buni la Dumnezeu; o rugăciune de la un jidan mai degrabă e primită decât la șapte creștini..." Vorbe de-acestea spun și alți preoți. Și au venit Ovreii în comună, iar învățătorul era Juda, pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
umbla din om în om pentru iscălirea unei jalbe: că oamenii nu pot fără Ovrei! "Oameni buni, le zicea, nimeni nu poate trăi în lume fără jidan. Aflați de la mine că sunt și buni la Dumnezeu; o rugăciune de la un jidan mai degrabă e primită decât la șapte creștini..." Vorbe de-acestea spun și alți preoți. Și au venit Ovreii în comună, iar învățătorul era Juda, pentru preot. El e cel care a vrut să facă rău; el e cel care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cunosc. Tânărul vorbea admirabil românește. Părea cult și inteligent. Și pe când vorbeam, deodată sublocotenentul L..., oaspetele lui Ronetti Roman zice cu mare uimire: Dar bine, frate, eu nu înțeleg un lucru. Cum mai pot trăi oamenii din Hârlău cu atâția Jidani? Am tresărit; m-am întors spre junele camarad. Fața lui bucălae, cu obraji roși, era plină de mirare. Am pândit prilejul să-l trag deoparte și l-am întrebat grabnic: Știi unde ai găzduit astă noapte? Da, îmi răspunde camaradul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
-i? Nu știi că-i Ovreiu? Cum se poate, frate? strigă cu adâncă uimire camaradul meu. Închipuiește-ți, ieri, la masă, pe când toți eram adunați și discutam, am întrebat: Da' bine, frate, cum se poate trăi în târgușorul acesta, cu atâția Jidani! M-am gândit ce se va fi petrecut în sufletul lui Ronetti Roman când a auzit de la un oaspete, la masă, între ai lui, vorba aceasta. Și zic eu cum se poate să nu fi auzit d-ta de Ronetti
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
repeta situația din piesa Israel. Cât despre mine, pot vorbi în liniște despre acest fapt destul de recent, căci camaradul meu de arme nu are obiceiul să citească gazete. Are obiceiul numai să se mire "cum pot trăi oamenii între atâția Jidani"... * Puțină fiziologie Și creierul își are prejudecățile lui cași stomahul. Noi, de pildă, de mici am fost deprinși să socotim de spurcată carnea de cal și de broască. Nu e o carne spurcată, dar n-o mâncăm, n-o voește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Eu i-am spus că s-a dat. Apoi voi țăranii așa sunteți, când n-aveți noroc n-aveți și când să aveți, tot nu aveți". Și pe acest bărbat frumos și foarte prezentabil Dimitrie Greceanu, l-a omorăt un jidan Max Goldștain [29]. S-a anunțat că se va juca piesa cutare și va lua parte și Regele Carol I [30]. Și i s-a pus o bombă sub lojă, dar Regele Carol I n-a venit. Dar l-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
avea nătărauca cu soția mea și cu băiețelul meu de 1 an și 10 luni? Vasile a ei era acasă că n-a făcut armată că avea gușă. Și m-a luat în Bulgaria bolnav de dizenterie, și un Doctor jidan spunea că-s trudit, nu că am dizenterie. Și am avut mare noroc de locotenentul doctor Bobulescu că mi-a dat 2 pastile contra dizenteriei și mi-a trecut. Și au murit de holeră în Bulgaria 11 000 de soldați
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Nu arăta cîtuși de puțin ca un dependent de droguri. Dacă la farmacie refuzau să-i vîndă un ac, zicea: „De ce nu-mi vindeți ? Arăt a narcoman?”. Un doctor Îl făcuse pe Matty s-o ia pe marfă. „Nenorocitul de jidan”, spunea Matty, „Îmi zicea: «Matty, ai nevoie de doză. Ești alb la față». Dar l-am făcut să-și dorească să nu mă fi Întîlnit niciodată”. Îmi Închipuiam un doctor evreu gras și bătrîn Încercînd să-i refuze lui Matty
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
zi treceam pe trotuarul din fața Hotelului Imperial, ca să vadă Costache din mansarda lui că eram încă liberă. În ziua de Crăciun (stil nou), mă oprisem un moment pe loc. A înaintat santinela și mi-a spus să circul. „Ce, ești jidan?“ „De ce mă întrebi? Sunt creștin“, și îmi arată cartea de rugăciuni. „Nu se poate. Un creștin m-ar lăsa azi să mă uit de aici la bărbatul meu, închis acolo sus.“ „Porunca e poruncă.“ „Dar te puteai preface că nu
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
rândaș, scutura hârtia între două degete și striga că „toți românii înșală, dar că dânsul va căuta lemnele chiar în pod“. Colonelul declară că nu-l urmează și se urcă în trăsura [de] la poartă. Eu l-am luat pe jidan repede, l-am dus la pod, l-am băgat cu zorul în toate colțurile, căci se domolise și nu știa cum să plece mai repede. Fără însă a-i da pas, l-am coborât la subsol, unde tot așteptau săracii
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
flori sau o scrisoare. Lucru care mă mâhni din parte-i, căci din a starițului nu m-a mirat. evreul călugărit și ras În drum spre casă, ne-am oprit la o grădină mare de pomi, fragi și vie. Un jidan care reușise să se călugărească, apoi fugise din mănăstire pentru a lua o țărancă din sat, proprietară a patru pogoane de loc, le plantase și le exploata. Fragi și mure vindea la București, din ce rămânea de la germani, cu care
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Galaction, pe care îl cunoșteam de la șezătorile organizate în casă la mine de G. Diamandi, venise cu un ofițer german ca să-l încartirueze la noi. „Doamnă, să nu vă supărați“, dar fără voie i-am zis: „Cum, domnule, faci pe jidanul la nemți și vii să-i bagi în casa unde ai fost așa de bine primit și de atâtea ori ospătat? E rușine!“ - „A plecat?“ - „Da, n-a mai zis nimic și au plecat!“ - „Bine ai făcut.“ Dacă în urmă
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]