534 matches
-
mâhniciunea ce înfățoșa Iașul. De-abea de la margine până la cvartirul Gheneralului întîlneam când și când câte un chip de om. Era ceva în aer și pe ulițe din pustietățile de care vorbesc scripturile; în locul mulțimei de trăsuri, neguțitori, de miimile de jidovi, domnia tăcerea grozavă a unui oraș de șaptezeci mii de oameni ce se rumpe numai de cârâiturile cioarelor, de urletul turmelor de câini sălbăticiți și de călcarea calului meu. Vă scutesc, domnilor, de reflecțiile mele..., dară mare jale este pe
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
învins. În orice caz însă sunt naturi nobile. O generațiune decăzută nu e capabilă de [a] recunoaște nici binele, nici adevărul. Binele, unde-l găsesc - îl urăsc, de-acolo prepondeianța elementului rău, adevărul nu e capabil de-a-l recunoaște. Cum jidovii în decadență au răstignit pe Hristos astfel națiunile în decadență persecută elementele lor bune... Trebuie atâta alungați cu pietre până ce vor cădea în mormânt. Om rău nu există. Ci, într-o societate în disoluțiune, fiecare individ neprivilegiat caută numai interesul
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
cîteva milenii și a cozilor de baga ce constituiseră o viață întreagă unicu-i și strictul regim. Deplorabil“. Textul are ceva din funambulescul suprarealist, dar și din „exhibițiile” primelor poeme ale lui Tzara, la care face și o aluzie transparentă: „E jidovul rătăcitor, strigă unul din suită. Gîrbov și obosit, nu vedea pe nimeni și se încurajă pe sine mestecînd un cîntec de drum lung. Un cîntec suspect. Cîntec din România Mare. La Moară la Hîrța...” (n.b., ceea ce cînta la Cabaret
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Bodnarachi desperat Luat-a traista-n spete Și-n lumea larg-a alergat Pîn-a dat de Sirete, Dar pentru el loc de popas În lumea asta n-a rămas. O! jerum, jerum, jerum, O! quae mutatio rerum! {EminescuOpIV 518} Ca jidovul rătăcitor, A dat de mii de chinuri Și pe la Chiț alergător Cu lirice suspinuri; Dar vai de el cum au rămas! Vau, Vau și Chiț și toți l-au ras. O! jerum, jerum, jerum, O! quae mutatio rerum! Atunci Samson
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
circumciziei nepotului său, și pe care de atunci toți se străduiesc s-o imite fără sorți de izbândă. Nu curseseră atunci vinurile și licorile în valuri, în vreme ce sute de roabe frumoase dănțuiau în ritmurile instrumentelor mânuite de oamenii lui Danny Jidovul? Și la circumcizia mea erau muzicanți și poeți, stăruia maică-mea. Își amintea chiar și stihurile ce fuseseră declamate pentru tatăl meu: Fiul tău, prin această circumcizie, este mult mai strălucitor, Căci lumina făcliei crește atunci când îi tai moțul. Recitate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
asta care pușcă banu ușor și o ține tot Într-o distracție. Da nu tot natu poace. Numa că să vrei Îi una și să poci Îi alta. Eu crez că ăla și-o rîs dă el și că Îi jidov sau maghiar sau țigan, nu știu ce faită o fi, că mult năcaz ni s-o tras dă la ei. Ăștia crez că trebe să le cază mintenaș pomana din ceriu, să ia ei toate locurile faine. Cine-a văzut jidov muncitor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
Îi jidov sau maghiar sau țigan, nu știu ce faită o fi, că mult năcaz ni s-o tras dă la ei. Ăștia crez că trebe să le cază mintenaș pomana din ceriu, să ia ei toate locurile faine. Cine-a văzut jidov muncitor sau țăran? Ei cu funcții, ei cu ale mai bune căși, cu pachete din străinătate. De țigani, ce poci să spui, că ăștia Îs cu bișnița. Mă prinz că și Albu ăsta, cît Îi el de flentăr, dacă ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
sinceritate: „Eu prinsesem, în septembrie 1947, ultimul tren la propriu și nu la figurat.” Erau vizibile semne că Lovinescu va deveni curând „persona non grata”, fiind atacat vehement din toate părțile ca „iudeocosmopolit”, iar cenaclul literar Zburătorul era frecventat de „jidovi” sau „jidoviți”. Vorbind despre tatăl său spune că l-a văzut lăcrimând de trei ori: primele două de durere la cedarea Basarabiei și intrarea trupelor germane în Paris, iar a treia oară de ușurare, când a eșuat rebeliunea legionară în
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
facem așa, să facem altfel... De ce atâta discuție? Până și la mine în curte, toți chiriașii, cum se adună la taifas, repede ajung la țărani, ș-apoi dă-i și dă-i cu problema și cu chestia... Barem un cizmar jidov și mai ales feciorul lui, care-i mare socialist, nu mă întîlnesc o dată să nu-mi bată capul cu fel de fel de soluții și cu proorocirea că, de nu se rezolvă chestia țăranilor, are să vie revoluția să facă praf
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
presa dumneavoastră jidovească! Stan Răcani replică cu sânge rece: ― Ascultă, băiete! Cu indignarea ta patriotică eu fac ceva, căci se știe cât e de dezinteresată, dar ce-oi fi având cu presa jidovească tocmai tu, care, de, ești nițel cam jidov de-acasă? Streșin mai bolborosi câteva cuvinte de revoltă și, profitând de un nou ropot de aplauze, părăsi țanțoș tribuna presei. În răstimp, în incintă manifestațiile de entuziasm continuau, susținute viguros de publicul spectator, deoarece, după îmbrățișarea șefilor, membrii noului
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
la comandă și lucrul pentru piață. O formă superioară de producție era atelierul stabil, cu câțiva lucrători, care se încadrează în cooperația capitalistă simplă. În 1850, exista pe moșia Saucenița (Dorohoi) o „fabrică de briște”, la care erau angajați „doi jidovi lucrători împreună cu alți moldoveni”. La Filipăuți (Herța) se afla în 1849 un atelier de confecționare a panerelor. În sfârșit, în regiunea de munte a Moldovei, de-a lungul apelor curgătoare, funcționau foarte numeroase ferăstraie. Cu aceste instalații meșteșugărești-mecanice, construite din
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
a intra în breaslă cu știința de meșteșug care este slobodă de Reglement, apoi oricâți au fost înscriși la facerea catagrafiei la breasla blănarilor din Botoșani - despre a cărei litigiu este vorba - vor fi cunoscuți de asemenea, fie arman, fie jidov și vor fi datori a purta sarcinile breslei...”, iar cei neînscriși în bresle vor fi primiți în aceasta din urmă după un examen al pregătirii lor. Calfele, fie că au sau nu dugheni, nu pot fi împiedicate să lucreze acolo
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
blănarilor din Iași se jăluia în 1847 că „cei de astăzi dughengii să văd obijduiți la a lor speculație de către alte fețe ce nu sînt cunoscute isnafului”. Breasla are înscrise 11 dugheni, dar „lucrătoare” sunt 14. „Toți băibărăcarii armeni și jidovi, lipscani și cușmari, aducând blănării din Lipsca i alte locuri de peste graniță și ca să nu le vândă lor, mărind prețurile, apoi trag din lucrători i calfele lor la sine și le lucrează în blănuri, vânzându-le nesfiit, fără iarăși a
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
vânzându-le nesfiit, fără iarăși a plăti darea cuvenită la cutia isnafului și când la asemeni nu-i posvolită lor o așa mesărie și a să sluji cu creștinii. Nu mai puțin că și din Botoșani, Fălticeni, telali, creștini și jidovi, aducând blănării lucrate cu feliuri de amestecături i hoituri, le vând mai ieftin, pentru că nu este cunoscut tuturor falșa lor lucrare cu care urmare apoi ei jăluitorii nu-și pot desface pe a lor marfă, încât din aceste toate să
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
scremeau să-l pună peste Iisous sau Iosius al geților. Esenii care le tăgădu- iau făcătura cu Cristos, au ajuns Antihrist, tot așa cum astăzi cine îndrăznește să demaște industria holocaustului este considerat antisemit și dușman al neamului omenesc, pentru că numai jidovii și ivriții cunosc marile adevăruri!! Turbatul zelot continuă cu afuriseniile și la 4,1-3: ,,Prea iubiților, să nu dați crezare oricărui duh; ci să cercetați duhurile dacă sînt de la Dumnezeu, căci în lume au ieșit mulți prooroci mincinoși. Duhul lui
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
locuiau între Nipru și Volga și chiar mai spre est care, au trecut după anul 780 la imozaism dar cu diferențe mari față de sefarzii păstrători ai tradițiilor Torei și, vorbind idiș care este un idiom germanic. Erau numiți în regiune jidovi sau jidani și așa îi menționează vechile hrisoave românești pînă la mijlocul secolului XlX, ei spunîndu-și jiddin și așchenazi sau cazari după neam, ca să se deosebească de sefarzi, adică iudeii de origine semită veniți din Palestina în vestul Europei și care
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
prozator ardelean, Pădurea spânzuraților a lui Rebreanu. Există doar două momente în care filmul și cartea nu se suprapun. În textul lui Slavici, arendașul care este călcat noaptea, bătut de moarte și jefuit de banda lui Lică Sămădăul este și „jidovul”, „ovreul”. Aceste cuvinte sunt, firește, înlăturate în dialogurile din film, în condițiile în care, potrivit lui Paul Sfetcu, șeful de cabinet al lui Dej, 60% din funcțiile de conducere în România acelor ani erau ocupate de evrei. În 1950, la Cancelaria
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
iar aparatul, în loc să rămână proptit pe capete, coboară la nivelul șoldurilor, sugerând chiar o erecție. Este cea mai avansată scenă erotică din filmul românesc de până atunci, menită să facă mai vandabilă propaganda. În anii ’50, rostirea cuvântului „jidan” sau „jidov” pe ecran nici nu era de conceput. Numeroși membri ai conducerii de partid erau pe jumătate sau integral evrei, cei mai mulți în directă legătură cu Moscova. Odată cu desovietizarea declanșată de Gheorghe Gheorghiu-Dej după retragerea trupelor sovietice din România în 1958, se
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Iași fără mari dificultăți. 2/14 octombrie: ,,Scuzați vă rog că nu v-am scris așa de multe zile. Cauza este că, văzând din scrisoarea D-voastră că nu mă pot muta la Iași, am fost silită a aștepta pe jidovul care a luat casa în chirie a inginerului ce locuiesc eu. M-am învoit a sta în două odăi până la Sf. Gheorghe cu două sute nouăzeci și cinci de franci.(...) Altfel ne găsim foarte bine, atât eu cât și Mihai. Contez
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
și la pui și, mai ales, pentru a ajunge, pe drumul apei, în Țara rochmanilor sau blajinilor, dându-le de știre că au sosit Paștile și să le serbeze.377 Într-o legendă se spune că Iisus Hristos, urmărit de jidovi, a scăpat de prigonire, ascunzându-se în cofa cu apă a fiului unei văduve: "Zice că, pe timpul când prigoneau jidovii pe Domnul nostru Isus Hristos, merse fiul unei văduve la o fântână cu cofa ca să aducă apă. Ajungând el la fântâna
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
știre că au sosit Paștile și să le serbeze.377 Într-o legendă se spune că Iisus Hristos, urmărit de jidovi, a scăpat de prigonire, ascunzându-se în cofa cu apă a fiului unei văduve: "Zice că, pe timpul când prigoneau jidovii pe Domnul nostru Isus Hristos, merse fiul unei văduve la o fântână cu cofa ca să aducă apă. Ajungând el la fântâna aceea și luând apă, se întoarse pe încetul înapoi până pe vârful unui deal și acolo se pune un pic să
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
odihnească. Iată însă că, pe când sta el acolo și se odihnea, vede că vine un om tot într-o fugă asupra lui, și, cum ajunge, îi zice: Fiule! Lasă-mă să mă ascund în cofa ta, ca să scap de prigonirea jidovilor! Pentru că m-ai scăpat de astă dată de la moarte, mare dar vei căpăta de la mine. Drept aceea, când te vei afla în vreun năcaz foarte mare și ai voi să scapi teafăr și cu obraz curat dintr-însul, sau când
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
100‐lea număr, în aprilie 1995, directorul ziarului socotea că „Ecoul a oferit paginile sale exprimării opiniilor celor mai diverse categorii socio‐profesionale în contextul transformărilor structurale declanșat e care a antrenat dramaticele probleme existențiale.” * Emigranții Emigranții, provine din ziarul „Jidovul rătăcitor” apărut la 18 mai 1900 cu număr unic. Publicat de emigranții evrei („Egalitatea”, București, 26 mai 1900, p.155). 54 * Ecspozițiea Națională Ecspozițiea Națională a județului Tutova, pe 1912, a apărut ocazional, numărul 1 la 1 septembrie 1912. În
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
dulce „Fetița dulce", revistă umoristică „Modern-stil”, apărea la 5 octombrie 1905 la Podul-Turcului, după Nerva Hodoș și Al. Sadi Ionescu din „Periodicele românești"și după G. Cațafany care spune că i s-a dat (comanda n.n.) de o societate de jidovi. A apărut un singur număr, 29x20 cm.10 bani numărul. * Filatelia română Filatelia română, Jurnal filatelic lunar, pentru colecționarii și comercianții de mărci, apare între 25 septembrie 25 octombrie 1898, directori proprietari 58 Theodoresco, și C ie la tipografia S.
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
presiunii bancherilor din Bârlad, a amenințărilor acestora, Dimitrie Fărcășan, ingi ner agronom, un spirit acid în presa vremii, animatorul „Ligii contra cametei”, colaborator la „Scrisul nostru”, unde s‐a publicat sonetul Sfidare, s‐ a sinucis, căzând astfel „năprasnic înainte de vreme”. * Jidovul rătăcitor Jidovul rătăcitor, număr unic, 18 mai 1900, cu titlul schimbat în Emigranții. „Jidovul rătăcitor" era realizat cu ocazia emigrărilor, în 10.000 exemplare, cel mai mult cu titlul „Emigranții". Avea un tablou fotografic cu 72 persoane din grupul I
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]