788 matches
-
averea exterio(a)ră nu există nimic. <ss> Preot Gh. Darie <ss> Epitrop P. Cosmei. Arhiva Episcopiei Hușilor, Fond Episcopia Hușilor, dosar 85 / 1879 p. 86-86v. 8. 1943 mai 4.Circulara protoiereului de Vaslui adresată preoților parohi. Protoieria Vasluiul de Jos Nr. 243 4 Mai 1943 Cucernice Părinte, Din ordinul domnului mareșal Antonescu, Ministerul Propagandei de acord cu Ministerul Culturei Naționale și Cultelor a dispus organizarea unei intense propagande interne În scopul de a feri populația satelor și orașelor noastre de
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Mai târziu, În 1673, iezuitul Marquette și comerciantul Joliot, au explorat partea superioară a fluviului. În 1681, Cavalier de la Salle a explorat partea sa inferioară, până la vărsarea sa În golful Mexic, reclamând pentru Ludovic al XIV-lea malul drept din josul fluviului, denumindu-l statul Louisiana. Expediția s-a sfârșit tragic, fiind Împușcat de către oamenii săi. Louisiana a fost cumpărată de americani sub Jefferson. Mississippi Își șerpuiește albia după bunul său plac, unele localități trezindu-se peste noapte departe de albia
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
am vrut! Poate ne-am și apropiat. Dar am și rămas acolo? Și pentru cât timp? Sau, poate, doar afirmațiile Zeiței să fie suficiente pentru evoluția noastră? Observ aici doar munca Divinului și-atât! Pe când noi... ne aflăm atât de jos!... Ne chinuie ego-urile, ne înfrânează condiționările, ne afundă greșelile, ne desființează tendințele spre fanatism... Descriu acestea cu durere căci, începând cu mine, le observ peste tot acolo unde nu ar fi firesc să apară și anume, chiar în unele colectivități
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
manifesta, de a-și exprima bucuria, entuziasmul, dragostea și, principalul, adeziunea la cursul politic promovat de actualii dregători ai destinelor noastre. Slavă Ucrainei, zic ei cu mândrie căzăcească. Dar noi?” La întrebare, răspunsul îl dă caseta în culoare din mai josul aceleași pagini unde citim: „Să lăsăm trecutul în seama istoricilor? Pretențiile ucrainenilor asupra Bucovinei” - pentru a putea aprecia atitudinea și acțiunile românilor bucovineni în timpul primului război mondial se impune o explicație succintă a raporturilor dintre ucraineni și români în Bucovina
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
portret inedit, aflat la 4 iulie 1925 în casa din Humulești - al surorii cea mică a lui Creangă, (foto dreapta) despre care scrie Leca Morariu la pp 322324. Dar interesantă mi s-a părut și fotografia „Răspopitului Ion Creangă din josul articolului „Manifestațiunile Românilor la 1848” semnat de Ion I. Nistor, directorul Junimii Literare, Cernăuți.( pe care o redăm mai jos). * Încă de pe când era student, în 1903, în calitatea sa de „referent” al comisiei literare a Societății Academice „Junimea”, Gh.
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
avut Alvin de spus? A oftat și ea. - „De ce îți irosești vremea cu asta?“ - De ce mă urăște atât de mult îndrumătorul tău? - Am câteva teorii. - N-ai vrea să mi le împărtășești? Îmi plimbam vârful degetelor în sus și-n josul antebrațului ei. I-am mângâiat ușor încheietura mâinii. - Crede că ești o parte a problemei. - Iisuse, ce dobitoc. Am sărutat-o din nou, instinctual înnăscut al mâinilor mele conducându-le spre sânii ei. Mi-a împins mâinile la o parte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
Pe urmele lui Creangă - la Fălticeni”. E Îndreptățită Întocmirea și publicarea lui. Citește ce-am scris și cum am scris și de-i găsi vreo nepotrivire - Îndreapt-o, adăugând câte o floricică literară acolo unde s-ar prinde. (Trei rânduri din josul pag. 2 sunt puse Între paranteze fiindcă informațiile nu aparțin perioadei cât I. Creangă a fost la Fălticeni, dar Întregesc În oarecare măsură scurta biografie a scriitorului). În cazul când nu e posibilă publicarea, te rog stăruitor să-mi 657
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
a aflat și ea sub ocupație arabo-musulmană, mai precis, maură!). Portugheza pare... frustă și neîmblânzită, mai puțin rafinată decât alte limbi latine: spaniola, franceza sau italiana. Într-o lectură sociologic-artistică, aș vedea portugheza ca pe o limbă a straturilor de jos (țărani, marinari), spaniola și italiana potrivite pentru clasa de mijloc (cămătari, boiernași scăpătați, poeți), iar franceza - cea mai din vârful limbii - limba saloanelor aristocratice. Dar, evident, n-am dreptate. VITALIE CIOBANU: Ajungem cu o oră întârziere în gara feroviară din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
Mai, sărbătoarea muncii, și cu câteva zile înainte de aniversarea de 30 de ani a întemeierii eroicului partid comunist. Conferința mea despre Ion Creangă nu se adresează unor ignoranți, ci unor cetitori cu oarecare cultură. N-am nevoie de explicațiile din josul paginii, dintre care unele cum e nota pentru Pristandà sunt greșite. Neologismele nu trebuiesc înlocuite; autorul le folosește pentru a nuanța și preciza expresiile, cum și pentru motive de eufonie. Bănuesc că "lectorii" care s-au ostenit ca să greșească destul de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
regenerare a naturii sunt comune „colindei soarelui” și colindelor adresate direct feciorilor de însurat. Alegerea calului ce-l va însoți pe voinic în expediția eroică este fundamentală și nu iese din tiparul solar: „Să uită-n sus, să uită-n jos/ Și-m intră-n grajdu de piatră./ Las’ pe Suru, las’ pe Murgu/ Și-m ia pe Galbenul Soare,/ Cal mai bun și mai blajin/ Și pe câmpuri ei plecară” (Ivești - Vaslui). Augmentarea cromatică a bidiviului șarg crește luminozitatea degajată
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
reîntors În copilărie. Am Început mișcările mânuțelor pe cântec “Eu duc pumnii Înainte/ și apoi Îi las În jos./ Fac așa când sunt cuminte/ Căci e bine și frumos/ Pumnii’n sus, pumnii’n sus/ și apoi Îi las În jos/ căci așa ni s-a spus că e bine și frumos./ Pumnii-apoi Îi duc În lături/ ca s-arăt că știu să fac/ cum mă-nvață Bunicuța/ și să-i fac mereu pe plac ....” A urmat apoi “ Bate vântul frunzele
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
6. Pilotul trebuie să aibă reflexe iuți. Pe un teren în pantă, tăiat de un drum cam pe la mijlocul lui, eram trei aviatoare cu avioanele RWD-13 cu câte doi răniți fiecare, din care unul grav rănit, culcat pe targă. Decolarea din josul terenului spre susul pantei. Nu știu de ce, când e un rănit culcat pe targă, avionul decolează mai greu. Eu, capul formației. Celelalte două avioane Mariana Drăgescu și Virginia Duțescu, la fel de încărcate, în dreapta și stînga mea, puțin mai în spate. Pornesc
Aviatori de altădată by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/895_a_2403]
-
a minimaliza aportul tatălui meu la treburile interne ale familiei Aciocîrlănoaiei. Dar era lesne de observat că pe acest vapor mama se afla în cabina căpitanului, la timonă, pe câtă vreme tata își avea locul lui bine precizat și apreciat ca atare jos, în pântecele navei, la sala motoarelor. Deocamdată totul era foarte bine și ambarcațiunea noastră naviga cu toate mecanismele în perfectă stare de funcționare pe o mare aparent liniștită. Doar departe, dincolo de linia tulbure a orizontului, se arătau primele semne prevestitoare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
zestre de 987 hectare de pădure în posesia căreia aceștia intraseră. Composesoratul împreună cu administrația de stat a pădurilor comunale, ale primăriilor adică, își aveau sediul la Arpașul de Jos și cuprindeau zonele forestiere din Cârțișoara, Scorei, Bruiu, Feldioara, Porumbacul de Jos și Porumbacul de Sus. 4. Ocolul Silvic Pădurile statului erau administrate separat, de Ocolul Silvic înființat în anul 1900, având sediul în fostul conac boieresc al contelui Teleky, azi clădirea primăriei Cârțișoara. Din informațiile obținute de la pădurarul Căpățână Ion, contemporan
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
boierii din Scorei au cumpărat patru mori pe Valea Laita de la satul Cârțișoara pentru un cal și 12 câble de grâu. Cumpărături și vânzări de volum mai mare se desfășurau în satele mai mari de pe Olt precum Avrigul, Porumbacul de Jos Arpașul de jos, Voila și bineînțeles în târgurile săptămânale sau periodice, programate de administrația vremii precum la Făgăraș vinerea, la Sibiu în zilele de marți și vineri. Pentru a participa la târguri organizate în localități mai îndepărtate, sătenii noștri plecau
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
la 26 iulie 1946 un număr de 84 capete de vite mari, 27 capete ovine, 20 de porci grași și 8 cai». Mai aflăm din procesul verbal nr 1186/1945 al primăriei comunale Cârțișoara că: «urmare ordinului Preturii Arpașul de Jos nr. 1967/18.08.1945 Streza C. e obligată la plata sumei de 1.720.000 lei, iar Oprea C. la plata sumei de 1.700.000 lei, drept cotă bănească în contul obligațiilor de armistițiu». sau, din pr.v.din
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
loc era o rîpă ceva mai încolo de leagăne, unde ei se jucau în felurite moduri (chiar și numele acesta - „tărîmul celălalt“ - îl primise, bineînțeles, tot în urma unui joc - atunci cînd s-au dat o zi întreagă pe fund pînă jos) : făceau săpături să descopere comori, își construiau cazemate în pămînt, scoteau greierii din găurile lor cu paiul și se întreceau care are mai mulți (duceau apoi greierii acasă și aveau scandal cu părinți), escaladau panta, făcînd astfel alpinism, stăteau pe
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
oalele sparte într-un război pe care nu l-a dorit nici tata, nici tat-tu! Făceam tone de grîu, dar mîncam turte de orz, îți mai amintești?... Toată copilăria mi-am petrecut-o într-o cameră cu pămînt pe jos!... Asta-i tragedia, Ioane; nu numai a ta; a foarte multora... Vin din camere cu pămînt pe jos, iar acum, cînd au o meserie sau o funcție, dar mai ales o funcție!, cînd timpurile sînt altele, profită de funcțiile ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
în gînd. Dar mai crunt decît orice se plătește minciuna din noi, minciuna sentimentelor. Ai plecat din Sânzieni fugind; mergi la părinți să stai un ceas, maxim două nu știi cum să pleci mai repede din casa cu lut pe jos... Pînă astăzi, nu te-am auzit vorbindu-ți de bine părinții... Tu n-ai avut parte de o..." Doamna Ana!... mă aud șoptind cu glas tare. Da, o Doamnă Ana, îmi repet în gînd. Mă punea mereu să-i vorbesc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
Cum vă numiți, vă rog? — Rebecca Bloomwood, spun cu modestie, așteptând sa facă ochii mari sau cel puțin să aibă un licăr de recunoaștere în ochi. — Bloomwood... Bloomwood... Femeia se uită pe listă, dă pagina și coboară cu degetul până în josul acesteia, înainte de a-și ridica iar privirea. Nu sunteți pe listă. — Pe bune? Mă uit la ea siderată. Mai uitați-vă o dată, n-are cum să nu fie! — Mă mai uit o dată, dacă vreți... Femeia o ia iar de la capăt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
sigur Îl Înjura la acea oră pe șeful său de mamă printre dinți) va executa ordinul Întocmai și la timp, prefectul adăugase următoarele cuvinte: „De primirea Ordinului veți semna În fața noastră”, lucru care s-a și Întâmplat potrivit textului din josul paginii scris chiar de mânuța organului de ordine. Ceva mai Împăciuitor, sublocotenentul Popescu, comandantul Escadronului de Călărași Fălciu, Îi dăduse polițaiului un termen de 5 zile pentru găsirea și aducerea la unitate a recruților lipsă la apel din diverse motive
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
ședința cu părinții s-a întrerupt brusc în favoarea privitului elicopterului militar care se apropie amenințător. Carlos privește magnetizat și îmi spune că indigenii secoya au contactat armata ecuadoreană plângându-se de potențiale probleme teritoriale cu vecinii din tribul cofan din josul râului. Răspunsul armatei a fost că vor veni să studieze problema și în mod clar am nimerit la fața locului în momentul studiului. Elicopterul aterizează într-un vârtej de ierburi zburătoare, în timp ce spectatorii îngrămădiți unii în alții stau cu ochii
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
a născut) și este șamanul cel mai bătrân și mai experimentat din El Oriente. Până în urmă cu câteva luni mai trăia unul chiar mai bătrân și experimentat care însă a murit, din ce spun unii, în urma farmecelor unui vrăjitor din josul râului. Mărturisesc că eu sunt aici în căutarea unui șaman și cei doi organizează imediat o canoe cu care să mergem cu toții să-l vizităm pe Don Julio. Cât se organizează lucrurile merg, din curiozitate, să vizitez elicopterul pe dinăuntru
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
topi și totul - cer, flori Înalte, apă neclintită - va rămâne Într-o stare de așteptare vesperală, adâncită, și nu risipită de mugetul tânguitor al unei vaci dintr-o poiană Îndepărtată sau de țipătul și mai Înduioșător al unei păsări din josul râului, unde se află vasta Întindere de smârcuri cu mușchi de turbă albăstruie aburindă, botezată America de copiii familiei Rukavișnikov, pentru că era misterioasă și Îndepărtată. În salonul casei noastre de la țară, mama Îmi citea deseori În engleză Înainte de a merge
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
inimă. Presto, subito! Don Batista medicare, vindecare... Grazie Don Giovanni! îl îmbrățișează cu căldură Ștefan. Grazie! Măseaua! își împunge el apoi cu degetul falca. Dente-molare! Madonna mia!... Dar n-am avut timp, se scuză Ștefan. Turcii-n sus, turcii-n jos!... Când, Dumnezeule?! Acu', la Stambul, e liniște. Ciuma să trăiască! Scoate-mi-o! Lepădare! Capisco?! Eliminare! Extirpare!... Presto, subito! face Batista semnul cleștelui. Oricum râde Ștefan îmi rămân destui dinți cu care să mușc. Tot se vaită unii și alții
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]