1,730 matches
-
al XVII-lea. Probabil, însă, că în garderoba acestei Doamne, care scria latinește, se aflau și alte piese ori accesorii venite din Apus pe calea Ardealului. Căci Elina (care va muri înaintea vârstnicului ei soț) era în corespondență cu soțiile juzilor din Brașov, cărora le cerea modele pentru împletituri și semințe de flori. Cu siguranță că brașovencele îi mai trimiteau și alte cele, poate veșminte de croială europeană, căci în tabloul votiv din biserica Mănăstirii Arnota sora cronicarului Udriște Năsturel este
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
partea lui Barbul, soțul ei, pentru că îi sânt ocine și dedine”) ori nu de Domnie, urmând - adică - drumul unor lungi și complicate procese. Doamna Marica, văduva lui Constantin Brâncoveanu, încerca - prin 1717 - să recupereze o parte din banii pe care judele Brașovului îi datora, încă din 1705, Domnului țării Românești. „Că unul Dumnezeu știe - scria ea - la câtă supărare și năcaz mă aflu de supărarea datornicilor, că nicio zi nu am răsuflu și odihnă de dânșii [...] Căci și noi avem mare
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
ginere. Neacșu făcea parte dintr-o vastă rețea de legături ce unea Viena de Nicopole, rețea în care se intercalau Brașovul și Sibiul, a căror soartă era influențată, prin vecinătatea cu Țara Românească, de Imperiul Otoman. Informațiile transmise în scrisoare judelui sas al Brașovului, Johannes Benkner, se referă la campania lui Soliman al II-lea contra Ungariei. Textul cuprinde detalii despre mișcarea flotei otomane pe Dunăre, despre dificultatea trecerii prin zona Porților de Fier („locul cela strimtul”) și despre intenția lui
SCRISOAREA LUI NEACSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289579_a_290908]
-
Olahus, care se înrudea cu domnitorii Vlad Țepeș, Mihnea cel Rău și Iancu de Hunedoara. Refugiat în Transilvania, Ștefan Olahus respinge la un moment dat sprijinul vărului său Matei Corvin pentru a dobândi tronul Țării Românești, preferând viața liniștită de jude crăiesc în Orăștie. O. își începe învățătura la școlile săsești din Sibiu și Orăștie, pentru a-și continua studiile, între 1505 și 1512, la școala capitulară din Oradea, modelată după profilul umanist apusean, incluzând, în două cicluri, gramatica, retorica, dialectica
OLAHUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288517_a_289846]
-
Remedii naturiste pentru sănătate și frumusețe Despre autor Jude Todd locuiește lângă Eaton, Ohio. Din totdeauna a fost aproape de natură. Ea profită de orice ocazie pentru a propaga ideile despre cât este de important să învățăm a trăi în armonie cu pământul viu. Ea este de părere că un
Remedii naturiste pentru sănătate și frumusețe by Jude Todd [Corola-publishinghouse/Science/2151_a_3476]
-
lumânărică și acoperiți cu ulei de măsline. Lăsați să stea la soare 1 săptămână, agitând zilnic. Strecurați și puneți într-un borcan steril. Aplicați 3 - 4 picături în urechea afectată, în funcție de necesitate și acoperiți cu o ceva cald. Tinctura lui Jude Numesc această tinctură „tinctura lui Jude” pentru că nu știu cum să îi spun altfel. Funcționează foarte bine și are o natură antibiotică. Este bună de folosit extern pentru curățarea tăieturilor și zgârieturilor. Va elimina bacteriile din tăieturi sau răni și va preveni
Remedii naturiste pentru sănătate și frumusețe by Jude Todd [Corola-publishinghouse/Science/2151_a_3476]
-
măsline. Lăsați să stea la soare 1 săptămână, agitând zilnic. Strecurați și puneți într-un borcan steril. Aplicați 3 - 4 picături în urechea afectată, în funcție de necesitate și acoperiți cu o ceva cald. Tinctura lui Jude Numesc această tinctură „tinctura lui Jude” pentru că nu știu cum să îi spun altfel. Funcționează foarte bine și are o natură antibiotică. Este bună de folosit extern pentru curățarea tăieturilor și zgârieturilor. Va elimina bacteriile din tăieturi sau răni și va preveni infecțiile. Eu o iau intern pentru
Remedii naturiste pentru sănătate și frumusețe by Jude Todd [Corola-publishinghouse/Science/2151_a_3476]
-
mai bun The Talented Mr. Ripley (1999; ecranizarea unui bestseller de Patricia Highsmith; regia: Anthony Minghella), tânărul inteligent, dar cu origine socială modestă, Tom Ripley (jucat de Matt Damon), ajunge să-l ucidă pe băiatul de bani gata (jucat de Jude Law) pe care trebuia să-l convingă să revină în America din Italia; Ripley, impostor genial, asumă identitatea victimei sale, iar toată oribila poveste e însoțită de muzică: muzica ușoară și jazz-ul sunt legate de victimă, opera e asociată
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Buber (1878-1965), eminentul filozof, teolog, traducător de texte sacre alături de Franz Rosenzweig, traducător, editor savant și repovestitor de imens succes literar al hasidismului (cunoscut în această calitate și la noi), pedagog, publicist și fondator de publicații (cum ar fi Der Jude, 1916-1924), activist civic și politic. Buber este fără îndoială cea mai importantă personalitate a sionismului cultural-educativ, alternativă polemică la sionismul politic inițiat de Theodor Herzl (acesta din urmă era mult mai apropiat de utopismele seculare și de naționalismele clasice ale
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
fel, nici să-l tulbure, nici să-i pricinuiască vreo greutate...”), de a-și desfășura viața religioasă potrivit credinței, sinagogile și școlile fiind ocrotite („dacă cineva ar îndrăzni să arunce ceva asupra sinagogilor scholac iudaeorum, voim ca el să plătească judelui evreilor o marcă și jumătate”); reglementează exersarea obiceiurilor și tradițiilor, precum și raporturile dintre creștini și evrei. Este un caz particular, medievalitatea europeană, în ansamblul ei, arareori ajungând martora unui asemenea eveniment. Documentele ulterioare privitoare la Ungaria și Transilvania întăresc ele
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
luarea deciziilor. Nu sunt singurele împrejurări în care evreul e silit să trăiască în zona extra muros sau la țară. La Alba-Iulia, suplica adresată în 1729 de Compania comercială a evreilor Guberniului Transilvaniei arată alte samavolnicii, de data aceasta ale judelui și ale consiliului orășenesc. De fapt, se încerca eliminarea evreilor din Alba, contrar tuturor prevederilor princiare și ale articolului LXXXII din Approbatae Constitutiones. Intervenția Consiliului gubernial regal, prin pana unui cunoscut cărturar (e vorba de Köleseri SĂmuel), acum în ipostaza
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
în ținutul Sătmarului (Satu-Mare), de 300 în Bihor, fără a aduce în discuție numărul acelora din Maramureș, care, desigur, era mai mare, de îndată ce la începutul secolului al XIX-lea în Sighetu Marmației ființa o sinagogă cu un rabin și un jude național evreu, cum rezultă din informațiile lui Johann von Csaplovics. În veacurile al XVII-lea și al XVIII-lea, evreii au trecut deseori prin Maramureș în drumurile lor dinspre Polonia spre Transilvania. Numărul lor se ridica anual la cifra de
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
, Adriana (12.XI.1949, Oradea), eseistă, prozatoare și traducătoare. Este fiica Mariei (n. Jude), educatoare, și a lui Alexandru Simlovici, ofițer. B. a publicat până în 1975 sub numele Adriana Simlovici și Adriana Brădeanu și cu pseudonimul Iosana Pantea. Urmează la Timișoara școala generală și liceul, apoi Facultatea de Filologie (1967-1972). A devenit din 1972
BABEŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285516_a_286845]
-
Iosifescu); Rose Wuhl, Tichia înțelepciunii, București, 1962; Sinclair Lewis, Elmer Gantry, I-II, București, 1960; André Maurois, Thanatos Palace Hôtel, București, 1963, Blestemul aurului, Timișoara, 1993; William Makepeace Thackeray, Cartea snobilor, scrisă de unul dintre ei, București, 1964; Thomas Hardy, Jude neștiutul, București, 1965; Virginia Wolf, Orlando, București, 1968. Repere bibliografice: Traian Liviu Birăescu, „Curentele literare și evocarea istorică”, O, 1963, 10; Lidia Bote, „Curentele literare și evocarea istorică”, TR, 1963, 43; Val Panaitescu, Eficiența punctului de vedere, IL, 1963, 11
CALIN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286037_a_287366]
-
judecată aici, în târg. Întăi cercetare. La cercetare eram și eu, că făceam o leacă de slujbă, cum ți-am spus. Îmi aduc bine aminte. A fost ceva cum n-am mai apucat eu, cât îs de bătrân. O chiamă judele pe Anița întăi, Anița lui Timofte, nevasta omorâtului. Da’ era o femeie mititică și iute, tânără, abia împlinise douăzeci de ani, cam smolită la obraz, cu sprâncenele groase puțin încruntate. Când vorbea, îi tremurau ușurel nările. Era îmbrăcată cu cațaveică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
ce-și făcea? — Vă sărut dreapta, șoptește încet femeia, îmi era urât! nu puteam să trăiesc cu urâtu-n casă! Era urât și bătrân! Tușea noaptea! Nu-l puteam suferi... Eu nu m-am lăsat... — Ce nu te-ai lăsat? întrebă judele. —Vă sărut dreapta, zise Anița, numai la nuntă, atuncea, m-am îmbătat - ș-atuncea și-a făcut râs de mine... Eu n-am știut nimica... Da’ pe urmă am făcut eu în inima mea jurământ și nu m-am lăsat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
că Spataru trebuie să-l fi ucis. Nu, boieri dumneavoastră, eu l-am omorât... Eu i-am dat în cap și l-am omorât... După ce a vorbit așa apăsat, și-a făcut cruce și și-a întors deodată privirile spre jude. —Ei, și pe urmă? Ei, pe urmă atâta-i... Pe urmă m-am dus în lumea mea cu Ioniță. Atâta am avut și eu drag pe lume, și m-am dus cu el!... La asta m-am aflat eu de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
îngăduitor cu sărmanii oameni. Care-i domnul acela, dragule? „Io Miron Barnovschi Moghila voievod”, care la 4 mai 1627 (7135) scrie: „Domnia mea m-am milostivit și am iertat... ca de acum înainte să nu aibă treabă slugile hătmănești și juzii de țigani, nici o dare să nu ia de la ei... ci numai să aibă a lucra călugării cu ei și să-i pedepsească”. Întrebarea-i de ce s-a făcut vodă atât de binevoitor cu sărmanii țigani? Păi nu spune domnul? „Au
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
și înaintea boierilor noștri moldoveni rugătorii noștri de pe la toate sfintele mănăstiri și s-au jeluit... că au avut țigani de danie și miluire de la alți sfântrăposați domni... și n-au putut să-i stăpânească pentru că tot umblă slugile hătmănești și juzii de țigani și iau de la ei gloabe și ciubote în fiecare an”. Până aici e limpede, dar nu ai pomenit despre mănăstirea despre care vorbim de dimineață. Apoi și vodă vorbește despre ea la sfârșitul înscrisului: „Pentru aceea, am dat
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
adunătură care ar face să-i vină rău oricui. — Am avut odată p-un gagiu care s-a dus de s-a gazat. Pinkerton, așa-i ziceau. Ne-a luat un semestru și ne-a pus să citim cartea aia, Jude neștiutul. Aia chiar c-a fost o carte deprimantă. Toată numa’ despre tăntălău’ ăla, Jude. Am habar cam cum era, spuse Wilt. — Și semestru’ care-a venit bătrânu’ Pinky nu s-a mai întors. S-a dus pă malul râului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
care s-a dus de s-a gazat. Pinkerton, așa-i ziceau. Ne-a luat un semestru și ne-a pus să citim cartea aia, Jude neștiutul. Aia chiar c-a fost o carte deprimantă. Toată numa’ despre tăntălău’ ăla, Jude. Am habar cam cum era, spuse Wilt. — Și semestru’ care-a venit bătrânu’ Pinky nu s-a mai întors. S-a dus pă malul râului și și-a tras un furtun de la eșapament și s-a gazat. — N-aș zice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
exact ca cheia de la șopronul de scule al tatei, mă trezesc gândind. Dar, evident, mult, mult mai mișto, adaug iute. — Și cine crezi că o să fie acolo ? Ridic ochii spre ea. Știi, se pare că și Madonna e membră. Și Jude și Sadie ! Și actorul ăla nou superb din EastEnders. Partea proastă e că toată lumea zice că e posibil să fie cam gay... — Emma, mă Întrerupe Lissy. Știi că nu există nici o garanție că ne vom Întâlni cu celebrități. Știu ! zic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
Lissy o să facă plici când va auzi... doi care Își șoptesc ceva... un tip cu barbă care citește Private Eye... și cam atât. Nu se poate. Nu se poate ca ăștia să fie toți. Unde-i Robbie Williams ? Unde sunt Jude și Sadie ? Unde sunt toate supermodelele ? — Pe cine ai văzut ? murmură Lissy, fără să-și ia ochii din meniu. Nu sunt sigură, șoptesc ezitând. Ce crezi, tipul ăla cu barbă o fi vreun actor celebru ? Lissy se răsucește cât poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
Paul McCartney și George Harrison. Reiko a inspirat adânc, a stins țigara și a luat iar chitara în mână. De data aceasta a interpretat Penny Lane, Blackbird, Julia, When I’m 64, Nowhere Man, And I Love Her și Hey Jude. Câte melodii s-au făcut? — Paisprezece, am zis. A oftat și m-a întrebat: — Tu nu vrei să cânți nimic? — Eu nu prea știu cânta. Nu-i nimic, chiar dacă nu știi. Mi-am adus chitara mea și am cântat Up
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
cel de-al treilea mister: e adevărat că tortura a existat, și Încă una serioasă, din moment ce treizeci și șase de cavaleri mor din cauza ei, dar dintre oamenii aceștia de fier, obișnuiți să țină piept crudului păgân, nici unul nu se Împotrivește juzilor. La Paris, numai patru cavaleri din o sută treizeci și opt refuză să mărturisească. Ceilalți mărturisesc toți, dimpreună cu Jacques de Molay. „Dar ce anume mărturisesc?” Întrebă Belbo. „Mărturisesc exact ceea ce era scris În ordinul de arestare. Cu prea puține
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]