932 matches
-
ei Un pod din pânza lor diamantoasă, Legăndu-l dincolo de alți copaci. Prin podul străveziu și clar străbate A lunei rază și-nverzește râul Cu miile lui unde, ca-ntr-o mândră Nemaivăzută feerie. - Iară peste pod Trece albă, dulce, mlădioasă, jună, Albă, ca neaua noaptea, păru-i de aur Lin împletind în crinii mînilor, Ivind prin haina albă membri-angelici, Abia călcând podul cel lung cu-a ei Picioare de omăt zâna Miradoniz. Ea-ajunge în grădina ei de codri Și rătăcește, -o
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
dispare, trece... O rază timidă în ziua rece. Apoi perechile stând risipite S-adun în grupele-orînduite Și din amestecul de vise dalbe Din trecătoarele ființe albe, Iese ca aria dintre suspine Regina albelor nopții regine Sau cum din zilele poetic june A idealului iese minune. Păru-i ca aurul fața-ncadrează, Cunună-n undele-i se furișează, Se-ndoaie talia-i în albă haină Parcă-i o timidă a nopții taină. Pe-o liră gingașă și argintie Mînuța-i coardele le-ncurcă
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
Din bolta ferestei arcată pompos S-aude vibrând mandolină Și-un eco ușor 140Petrece cu-amor, Cu dulcea vibrare de strune, Ce spune. Și toată viața lui, tot ce-a cules Din unde, din munte, din vale, 145Tot sufletu-i june, tot scumpu-i eres Alunecă-n cîntecu-i moale Ș-al coardelor grai, Frumos ca din rai, Amestecă-n vorbe de miere, 150Durere: Sara pe deal buciumul sună cu jale, Turmele-l urc - stele li scapără-n cale, Apele plâng clar isvorînd
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
oglindă diamantină, Ce reflectă-n ele lumea înflorită din grădină, A lor murmur împle lumea de-un cutremur voluptos. Într-un loc crăpată-i bolta, cu-a ei streșin-arboroasă Și printr-însa-n cer vezi luna trecând albă și frumoasă, O regină jună, blondă și cu brațe de argint, Ce unesc încrucișate a ei mantie-nstelată Și albastră peste pieptu-i alb, ca virgină zăpadă. Ochii ei cei mari albaștri peste nori aruncă blând, Cari se-ntind albi ca zăpada și ca straturi argintoase
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
140} Pe-a istoriei mari pânze, umbre-a sclavelor popoare Prizărite, tremurânde trec - o lungă acusare, - Târând sufletul lor veșted pe-al corupției noroiu. Voi nu i-ați lăsat în voia sorții lor. Cu putrezirea Sufletului vostru propriu ați împlut juna lor fire, Soarta lor vă e pe suflet - ce-ați făcut cu ele? Voi! Nu vedeți că în furtune vă blăstamă oceane? Prin a craterelor gure răsbunare strig vulcane, Lava de evi grămădită o reped adânc în cer, Prin a
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
blondă-tristă, Stele curg strălucitoare - Mândra capu-n mâni și-ascunde. Și-apoi și-l ascunde-n perini, Într-un colț al sofei roșii; Aurul moale se desface, Curge pe grumazul alb, {EminescuOpIV 485} Și de ce-și ascunde fața Dulce, jună, fericită, - Oh, ar vrea să râdă de bucurie Fără ca s-o văd și eu. Luna-n patul ei de nouri Albi, s-ascunde să se culce, - Păru-n cap eu i-l încaier Și-i sărut mânuța dulce. Stele curg
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
dascăli pe măsură, Ai fost și ești o veritabilă cetate de cultură. Tetrastihuri cu adresă Autorului cărții „Flori târzii" (Dedicație din partea unui amic „invidios”) Cu multă ardoare susții Că-ți plac florile târzii, Dar ochii insistent îți pică Pe-o jună și frumoasă... Viorică. Amicului meu, Ion N. Oprea Ai dovedit alese calități de ziarist Și, în egală măsură, de iscusit jurist. Corupția și nedreptățile nu te mai surprind Iar ca pensionar, te odihnești muncind. Irinei, la 13 ani Cu dragoste
Parfum de spini by VASILE FETESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91814_a_92973]
-
colectivă, ei considerau, că pericolul nu vine dinspre Austro-Ungaria ci dinspre Rusia. Așadar, În opinia lor, obținerea independenței depidea de relațiile diplomatice cu Germania și Austro - Ungaria. În 1876 problema orientală s-a agravat: izbucnea răscoala bulgară, se declanșa revoluția junilor turci și războiul sârbo-muntenegreano otoman. România s-a declarat neutră În iulie 1876, printr-un memoriu guvernul român solicita Porții și Puterilor Garante recunoașterea individualității statului român și numelui de România. Noul guvern liberal condus de Ion C. Brătianu a
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
sau dus tratative cu toate societățile studențești din țară și din străinătate și s-au adunat fonduri” (p. 314 urm.), însă sărbătorirea sa amânat pentru 15 august 1871. În aceste condiții cele două societăți fuzionează în Societatea academică social-literară «România jună» cu Slavici președinte și E. secretar. În această calitate el a scris în 1870, în „Federațiunea” din Pesta, sub pseudonimul Varro, articolele Să facem un congres, În unire e tăria și Echilibru. Pentru pregătirea propagandistică și financiară a serbării E.
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
a organizării sociale E. a intrat în conflict cu orânduirea socială în care urma să activeze, care era însă cosmopolită. 1. Eminescu a perceput cu acuitate lipsa de perspectivă a șederii sale la Viena: comitetul în care activa la „România jună” fusese înlăturat, iar frecventarea cursurilor ca auditor extraordinar nu se putea finaliza cu act de studii. Se adăugau desigur greutățile materiale, întrucât se împlineau trei ani de subvenționare din partea familiei. De aceea în vara anului 1872 părăsește Viena și se
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
și în Iad. 7 iulie 2011 Pacient în spitalul din mine Din lipotimii perfide îmi voi face sinecură Și voi scoate mari profituri, prăbușindu-mă constant, Prin melancolii profunde voi plăti spital și cură, Ca un fante imposibil, ca un june diletant. Să vedeți anomalie, voi trăi ambulatoriu, Cu poem la oră fixă, tratament versificat, Acceptând un imposibil diagnostic iluzoriu Și un inimaginabil adevăr calcificat. Am să scot din analize doar statistici anormale, Pas la pas cu glicemia voi efectua plimbări
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
pe mai puțin de trei pagini, În maniera ambiguă a lui Mircea Horia Simionescu, la limita dintre seriozitate și șautoțironie, când Într-o parte, când În cealaltă). Curios că nivelul banalității e atins mai ales În pasaje „teoretice“, tocmai acolo, junele ștudinte pierzându-se În aridități de limbaj. Ca să-l raportez la un posibil model al genului, e Încă departe de amestecul perfect reușit de Radu Petrescu Între notația despre existența cotidiană și meditația asupra literaturii. Reușit se dovedește și planul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
și odată s-a ales cu un necaz, cu o boală din aia, dar el l-a vindecat În câteva zile. Zice din nou despre lada cu manuscrise a lui Eminescu, pe care o avea În grijă la Societatea România Jună, unde era președinte și cum la Budapesta, la Societatea Petru Maior, era președinte Moise Baltă care pe urmă s-a făcut atașat de presă la Bratislava și a fost de față când s-a semnat Diktatul de la Viena și ministrul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
sfârșit, Augusto, gândește-te bine înainte de a te însura. Și se despărțiră. Augusto se întoarse acasă cu capul doldora de câte auzise de la don Avito și Víctor. Aproape nu-și mai amintea de Eugenia și de ipoteca răscumpărată sau de juna călcătoreasă. Când intră și Orfeu îi sări în întâmpinare, îl luă în brațe, îi pipăi cu atenție gâtul și, strângându-l la piept, îi spuse: „Ai grijă cu oasele, Orfeule, mare grijă cu ele, nu-i așa? Nu vreau să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
carnetu adus de don Commendatore dân Salerno, a zis Pumita, cu mintea dusă aiurea. Croce, tenebrosul administrator, a dat să schimbe vorba: — Și ce mai zice pretenu Eliseo Requena? I-a dat răspuns, cu voce de crai bătrân, o huidumă jună și albinoasă: Am foarte multă treabă: Ricardito Își va Încheia romanu. Numitul a lămurit, Îmbujorându-se: — Trudesc ca robu, da Pumita zice că să nu dau bătaie. — Io aș pune caietele În saltar și n-aș umbla la iele vro
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
să crede Gotusso. Mai mult, să crede Garófalo*. Mai mult, să crede Giganti-Tomassoni*. Chitară propiu-zisă nu iera acolo În locantă, da lu Bo i s-a pus pata pă Adio, Pampa mea și toți am fredonat În cor și coloana jună iera toată decât acelaș urlet. Fieștecare, cu toate că scundac dă vârstă, cânta ce vrea mușchii lui, până când veața s-a pus să ne distrugă atenția, da n-a șters-o la fel dă ușor altu mai dă buzunar, mai ușor dă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
deși nu pare pă veridic, s-a sastisit dă Tubiana Pasman, să uită acum după donșoara Inés Tejerina, care ie nepoata dă sânge a lu doamna de Tejedor, care a dat balu. Tejerina ie o dulce mahără socială, coconară și jună. Îi caută În coarne lu Cufărașu; uneori Îmi vine pă chelie să merg la Institutu Pasteur să-mi facă injecții dă invidie. Da Cufărașu știe ce face; vrea ca femeile să fie sclave la despotu care Îl are iel În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
noi Obținu un nou limbaj: Stau ca-n codru amândoi, Dar ei fac concubinaj. Aranjament luxos Cuplu-i aranjat perfect Așa lux e lucru rar: Soțul este subprefect, Iar soția... subprimar. Taxa sexului Dacă-ajungi la șaptezeci Și-ntâlnești o mândră jună, De-o vrea taxă să-ți impună, Ai reduceri...la cincizeci. Ghinion Aruncând soacra-ntr-un val, Se întoarse fericit... Un delfin nenorocit I-o aduse iar la mal! Puneți pofta-n cui Mi-a venit un drac în vis
ALEXEEV LOGHIN MARTIN by ALEXEEV LOGHIN MARTIN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83925_a_85250]
-
Virtutea (definiție) Ca un merit cunoscut e, Să eviți cât poți păcatul; Dar iubirii când e datul Și păcatul e-o virtute! Femeia și vinul Sunt două bunuri captivante Și ambele le vrei perechi, Deși nu sunt prea concordante: Femeia jună, vinul vechi! Discernământ prenupțial E-un om cu mult discernământ Cu nimeni n-are-un diferend, Dar nu și-ar lua, cu jurământ, Ca soață-o... fată second-hand. Ah moda! Că țin buricul la vedere Ar demonstra un fapt mai nou: Că
MIHAI COSMA by MIHAI COSMA () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83942_a_85267]
-
că-s prost? - Ea: nicidecum! Doar ca și cum La spovedanie Învelită cu sutana, Tot înșiruind păcate, Popii i-a plăcut codana Și i le-a iertat pe toate. Gelozie la vârsta a treia - Crezi că nu te-am mirosit De mai june-ți arde-adica? - Recunosc, a zis smerit Am fost iarăși la... Purcica! Mascul feroce Cum îl știam ce mare e, Rămas-am interzis, năuc, C-odată ca prin farmece, Și dispăruse sub papuc! Eleva la tablă Cum lecția nu și-a-nvățat-o, I-
ADRIAN GR?JDEANU by ADRIAN GR?JDEANU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83924_a_85249]
-
Cu el l-a procopsit soția. Domnișoarei X (mare amatoare de pisici) În jurul ei roiesc admiratorii Și-n van cu o speranță mai rămân, Privind-o cum își crește mâțișorii, C-o să adopte și-un cotoi bătrân. Ajutor Ea-i jună, el, cam ofilit Și-i face față anevoie, Însă prieteni au sărit Să-l mai ajute la nevoie. Geometrică Că a urcat pe verticală Frumoasei i se duse fala, Cu o viteză maximală, Doar adoptând...orizontala. Cerere Vrăjit de frumusețea
NICOLAE PEIU by NICOLAE PEIU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83943_a_85268]
-
șoptea despre activitatea lui ca fiind un paravan la adăpostul căruia trafica arme pentru mișcarea naționalistă greacă, dar nimic dovedit. Sigur era faptul că ajutase foarte multe familii armenești din Turcia să se salveze în România, în timpul masacrelor patronate de junii turci în 1915. Nașterea Smarandei în ianuarie 1919, chiar de Bobotează, fusese pentru el o bucurie uriașă. Umpluse pătuțul fetiței cu bani și oferise la toți cei întâlniți în cale tort și șampanie. La numai o săptămână, când trebuia să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
parte a nopții, JUPITER - vizibilă în partea a doua a nopții, SATURN - vizibilă toată noaptea. l ALTE DATE ȘI FENOMENE: 28 martie - LUNA la perigeu. 29 martie - eclipsă parțială de SOARE. Prof. VERA TEMPIAN agenda aniversărilor SÂMBĂTĂ, 25 MARTIE „ROMÂNIA JUNĂ“ În 1871 a luat ființă la Viena, la inițiativa lui A. Hurmuzachi, prin contopirea a două organizații studențești, societatea culturală și literară „România Jună“, care a avut drept obiectiv educarea în spirit național a studenților români din capitala Austriei. Numele
Agenda2006-12-06-1-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284888_a_286217]
-
perigeu. 29 martie - eclipsă parțială de SOARE. Prof. VERA TEMPIAN agenda aniversărilor SÂMBĂTĂ, 25 MARTIE „ROMÂNIA JUNĂ“ În 1871 a luat ființă la Viena, la inițiativa lui A. Hurmuzachi, prin contopirea a două organizații studențești, societatea culturală și literară „România Jună“, care a avut drept obiectiv educarea în spirit național a studenților români din capitala Austriei. Numele societății a fost dat de A. Mureșian, iar imnul ei a fost compus de Ciprian Porumbescu. Primul comitet de conducere a fost prezidat de
Agenda2006-12-06-1-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284888_a_286217]
-
educarea în spirit național a studenților români din capitala Austriei. Numele societății a fost dat de A. Mureșian, iar imnul ei a fost compus de Ciprian Porumbescu. Primul comitet de conducere a fost prezidat de Ion Slavici. De la înființare, „România Jună“ s-a aflat sub influența ideologiei literare a Junimii, datorită mai ales prezenței lui Mihai Eminescu și a lui Ion Slavici. Societatea s-a desființat în preajma Primului Război Mondial. LUNI, 27 MARTIE ENOCH ARNOLD BENNETT Se împlinesc trei sferturi de secol de la
Agenda2006-12-06-1-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284888_a_286217]