1,719 matches
-
e un obicei precreștin, înrădăcinat în superstiții păgâne, dar care sunt o dovadă a identității românilor. Junii au sărbătorit dintotdeauna reînvierea naturii și venirea primăverii. Prima mențiune documentară a acestui obicei datează din 1728, când judele Brașovului le-a permis junilor să-și desfășoare procesiunea. Din vremuri și mai vechi, în fiecare an, în duminica Tomii, prima de după sărbătoarea Paștelui, junii coboară călare în cetate, trec pe la vătaf, armaș mare și armaș mic (serje), după care se îndreaptă spre Piața Prundului
Sărbătoarea Junilor din Șcheii Brașovului [Corola-blog/BlogPost/100842_a_102134]
-
reînvierea naturii și venirea primăverii. Prima mențiune documentară a acestui obicei datează din 1728, când judele Brașovului le-a permis junilor să-și desfășoare procesiunea. Din vremuri și mai vechi, în fiecare an, în duminica Tomii, prima de după sărbătoarea Paștelui, junii coboară călare în cetate, trec pe la vătaf, armaș mare și armaș mic (serje), după care se îndreaptă spre Piața Prundului, unde preotul paroh le sfințește steagurile. Urmează încolonarea grupurilor după o ordine tradițională: mai întâi Junii Tineri, urmați de Junii
Sărbătoarea Junilor din Șcheii Brașovului [Corola-blog/BlogPost/100842_a_102134]
-
junii coboară călare în cetate, trec pe la vătaf, armaș mare și armaș mic (serje), după care se îndreaptă spre Piața Prundului, unde preotul paroh le sfințește steagurile. Urmează încolonarea grupurilor după o ordine tradițională: mai întâi Junii Tineri, urmați de Junii Bătrâni, Curcani, Dorobanți, Brașovecheni, Roșiori și Albiori. Junii fac un popas la Troița Căpitanului Ilie Birt, unde cântă „Hristos a înviat!”, apoi coboară pe str. Mureșenilor până la Bdul. Eroilor, trec de Poarta Șchei, îndreptându-se spre Pietrele lui Solomon. Aici
Sărbătoarea Junilor din Șcheii Brașovului [Corola-blog/BlogPost/100842_a_102134]
-
armaș mare și armaș mic (serje), după care se îndreaptă spre Piața Prundului, unde preotul paroh le sfințește steagurile. Urmează încolonarea grupurilor după o ordine tradițională: mai întâi Junii Tineri, urmați de Junii Bătrâni, Curcani, Dorobanți, Brașovecheni, Roșiori și Albiori. Junii fac un popas la Troița Căpitanului Ilie Birt, unde cântă „Hristos a înviat!”, apoi coboară pe str. Mureșenilor până la Bdul. Eroilor, trec de Poarta Șchei, îndreptându-se spre Pietrele lui Solomon. Aici se ține petrecerea tradițională, grătarele încep să sfârâie
Sărbătoarea Junilor din Șcheii Brașovului [Corola-blog/BlogPost/100842_a_102134]
-
Pietrele lui Solomon. Aici se ține petrecerea tradițională, grătarele încep să sfârâie și paharele să se golească. Parada din acest an va avea loc pe 8 mai, pe același traseu, iar brașovenii și turiștii sunt așteptați să îi întâmpine pe juni și să ia parte la sărbătoare. Superstiții străvechi Se spune că în noaptea echinocțiului de primăvară junii porneau spre muntele Postăvarul unde petreceau noaptea ca să prindă soarele la răsărit. Când apărea, aruncau spre Soare cu tot ce aveau la îndemână
Sărbătoarea Junilor din Șcheii Brașovului [Corola-blog/BlogPost/100842_a_102134]
-
Parada din acest an va avea loc pe 8 mai, pe același traseu, iar brașovenii și turiștii sunt așteptați să îi întâmpine pe juni și să ia parte la sărbătoare. Superstiții străvechi Se spune că în noaptea echinocțiului de primăvară junii porneau spre muntele Postăvarul unde petreceau noaptea ca să prindă soarele la răsărit. Când apărea, aruncau spre Soare cu tot ce aveau la îndemână. Așa erau alungați vârcolacii, ca să nu răpească soarele primăvăratic, aducător de belșug.
Sărbătoarea Junilor din Șcheii Brașovului [Corola-blog/BlogPost/100842_a_102134]
-
după Brehm, Editura Științifică, București. Ionescu, O. & Ionescu, G. 1994. The otter from the Danube Delta to the Carpathian Mountains in România, Seminar on the Conservation of the European Otter (Lutra lutra), Leeuwarden, the Netherlands, Council of Europe, Strasbourg, 7-11 June 1994. 74 - 76. Ionescu V. 1968-Vertebratele din România, Editura Academiei Republicii Socialiste România Ionescu O., Ionescu G., Jurj R., Cazacu C., Adamescu M., Cotovelea A., Pasca C., Popa M., Mirea I., Sirbu G., Chiriac S., Pop M., Attilla S., Deju
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
să cumpărăm înghetată, floricele, acadele, șecherași din zahăr tras în siropuri aromate, roz, albi, galbeni, verzi si roșii, - o paletă de culoare - indicând gustul ce-l are... Către seară fiecare, mulțumit în felul lui, fură sau dă sărutare frumoasei sau junelui. Se retrag încet spre case doar când intră Luna-n nori că-i așteaptă a lor mame uneori până spre zori... BUMBACUL Dimineața dau o raită în grădina însorită, văd cultura de bumbac splendid înflorită. Flori albe, turcoaz și roz
A FOST CÂNDVA... de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 129 din 09 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344279_a_345608]
-
la fel de inedit și fascinant ca și cel nocturn. În jurul orei 12, după slujba religioasă la care bătrânii și bătrânele satului fuseseră îmbrăcați în frumoasele lor costume populare, mulțimea se adună îi fața bisericii. Bărbațipe cai înconjoară o parte a pieței, Junii satului se îndreaptă către intrarea în sat pentru a întâmpina oaspeții. Între timp avem posibilitatea de a admira florile liliachii ale bujorului de munte purtate de bărbați la pălărie, expuse cu mândrie de un flăcăiandru într-un coș împletit sau
SĂRBĂTOAREA BUJORULUI DE MUNTE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1298 din 21 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343493_a_344822]
-
flăcăiandru într-un coș împletit sau strânse în buchete pe care tineri și tinere în costume tradiționale le oferă oaspeților. Regretăm că nu putem urca pe înălțimile amețitoare ale muntelui pentru a ne bucura de priveliștea bujorului în împărăția lui. Junii satului dansează în mijlocul mulțimii adunate în fața bisericii, în acompaniament de vioară sau pe fondul propriilor cântece și strigături: “Decât june și însurat / Mai bine cu piana-n cap. Decât june cu muieri / Mai bine cu trăncăneli.”; “Sunt călușer de la munte, / Cu
SĂRBĂTOAREA BUJORULUI DE MUNTE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1298 din 21 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343493_a_344822]
-
muntelui pentru a ne bucura de priveliștea bujorului în împărăția lui. Junii satului dansează în mijlocul mulțimii adunate în fața bisericii, în acompaniament de vioară sau pe fondul propriilor cântece și strigături: “Decât june și însurat / Mai bine cu piana-n cap. Decât june cu muieri / Mai bine cu trăncăneli.”; “Sunt călușer de la munte, / Cu părul lăsat pe frunte / Sunt călușer de la sate, / Cu părul lăsat pe spate. / Și iar verde flori cu rouă, / Călușer, să punem două! / Călușer de pe câmpie, / Cu ochii de
SĂRBĂTOAREA BUJORULUI DE MUNTE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1298 din 21 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343493_a_344822]
-
casă, încântați de originalitatea cu care localnicii și-au organizat sărbătoarea care este o provocare de a participa și la alte sărbători din această zonă cu puternice tradiții folclorice și păstorești. Strigăturile au fost reproduse cu ajutorul domnului Petrică Damian, judele Junilor din localitate. Elena Trifan Referință Bibliografică: SĂRBĂTOAREA BUJORULUI DE MUNTE / Elena Trifan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1298, Anul IV, 21 iulie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Elena Trifan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
SĂRBĂTOAREA BUJORULUI DE MUNTE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1298 din 21 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343493_a_344822]
-
vreunui feciorel chipeș și îndrăzneț, care să-i adreseze vreo vorbă plină de înțelesuri, numai de ei pricepută. Poate că Elisaveta și l-ar fi dorit pe acela de soț, fiind un zdrahon de mocan bine legat și arătos ca june, crescut mai mult la stână, cu jintiță și caș proaspăt de oaie, dar părinții l-au preferat de ginere pe Gligor, om cu munca în vatra satului, nu ca celălalt dus mai tot timpul peste muntele Chițigaia, la pășunat cu
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343115_a_344444]
-
No 2119/98/EC of the European Parliament and of the Council of 24 September 1998 setting up a network for the epidemiological surveillance and control of communicable diseases in the Community ... 13. Council of the European Union. Council Recommendation of 9 June 2009 on patient safety, including the prevention and control of healthcare associated infections (2009/C 151/01). Available from: http://eurlex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:C: 2009:151:0001:0006: EN: PDF ... 14. Improving Patient Safety in Europe (IPSE). The IPSE report 2005-2008. Lyon: Université Claude Bernard Lyon 1; November 2009
ORDIN nr. 940 din 8 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/279000]
-
sites proposals regarding the European Community interest fish (Cyclostomata) species (România), Acta Oecologica Carpatica, Vol. I, pp. 83 - 88, 2008. Bănăduc D., 2011 - New SCIS proposal regarding the ichthyofauna after the Alpine Biogeographic Seminar for România, Sibiu (Transylvania, România) 9-12 June 2008, Acta Oecologica Carpatica, p. 199-208, IV. Bănăduc D., Nagy A. and Bănăduc A., 2012 - New SCIS proposal regarding the ichthyofauna after the Continental Biogeographic Seminar for România, Sibiu (Transylvania, România) 9-12 June 2008, Acta Oecologica Carpatica, p. 145-158, V.
PLAN din 21 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283367]
-
Seminar for România, Sibiu (Transylvania, România) 9-12 June 2008, Acta Oecologica Carpatica, p. 199-208, IV. Bănăduc D., Nagy A. and Bănăduc A., 2012 - New SCIS proposal regarding the ichthyofauna after the Continental Biogeographic Seminar for România, Sibiu (Transylvania, România) 9-12 June 2008, Acta Oecologica Carpatica, p. 145-158, V. Bănărescu P.M., 1964 - Fauna R. P. Române, Pisces-Osteichthyes, vol. XIII, Ed. Academiei Române, 959 p. Bănărescu P.M., 1969 - Fauna R. S. România, Cyclostomata și Chondrichthyes, vol. XII, Ed. Academiei Române, 125 p. Bănărescu
PLAN din 21 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283367]
-
smooth snake Coronella austriaca (Colubridae): a radio-telemetric study, Herpetology Journal, 3, pp: 140-146 Georgescu M., 1994 - The situation and status of the otter in România. In: Seminar on the Conservation of the European Otter (Lutra lutra), Leeuwarden, the Netherlands, 7-11 June 1994, pp 71-73. Council of Europe, Strasbourg. Gheorghiu V., Murariu D., Borda D., Farcaș A. and Chachula O., 2009 - "Ecological reabilitation and restoration of the hibernating colonies of Chiroptera from Dry Ciclovina Cave", 19-66 pp, in Petculescu A. and Murariu
PLAN din 21 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283367]
-
Național d'Histoire Naturelle, LVI (1), pp: 93-101 Ionescu O. and Ionescu G., 1994 - The otter from the Danube Delta to the Carpathian mountains in România. In: Seminar on the Conservation of the European Otter (Lutra lutra), Leeuwarden, the Netherlands, 7-11 June 1994, pp. 66-68. Council of Europe, Strasbourg Ionescu O., Ionescu G., Jurj R. and Popa M., 2013 - Raport I.C.A.S. - Monitorizarea stării de conservare a populației de urs din Carpați, Program NUCLEU - Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică Ionescu O., Ionescu G.
PLAN din 21 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283367]
-
practice pentru instalatori, publicație, realizată în cadrul proiectului european PVTRIN disponibilă online la adresa http://pvtrin.eu/assets/media/PDF/Publications/Informațional%20Material/Installing%20PV-Practical%20guide/ÎS.pdf [12] * * * Sistem de montare fotovoltaic. Photovoltaic mounting system, Encyclopedia wiki, online la adresa https://wikicro.icu/wiki/Photovoltaic mounting system#Ground-mounted [13] * * * Ground-Mounted Solar Photovoltaic Systems. Questions & Answers. Ghid CleanEnergyResults, june 2015, disponibil online la adresa https://www.mass.gov/doc/ground-mounted-pv-guide/download [14] * * * Catalog de produse Enerack, disponibil online la adresa https://ro.enerack.com/products [15] * * * Sisteme de montare pentru panouri solare. Catalog Wanhos Solar Technology, disponibil online la adresa http://ro.solar-panel-mounting.com/products Videoclip-uri: [1] Montaj panouri fotovoltaice. https://www.youtube.com/watch?v=sxQaKxTH9P0 [2
ANEXE din 30 august 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275993]
-
luat parte puii de daci, copii și tineri din localitate. Câștigătorilor li s-au acordat premii de către Asociația Cultural-Creștină „Iustinian Teculescu”. Participanților la sărbătoare li s-a oferit un spectacol de cântece și dansuri populare românești, susținut de formațiile artistice „Junii Voineștiului” și „Ciobănașul” din Voinești,” „Cununa Carpaților” din Întorsura Buzăului, „Țara Vrancei” din Focșani, de soliști vocali: Costea Cristina, Bârlă Alexandra, Săndulea Ana, Chelemen Paul, Baciu Alexandru, Maria Murgoci etc. Tinerii din ansamblurile locale au fost acompaniați la orgă de
NEDEIA MOCĂNEASCĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1661 din 19 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377368_a_378697]
-
lipsit capodopera creației populare românești „Miorița” interpretată cu mare măiestrie de Maria Costin Murgoci venită de pe plaiuri mioritice. Membrii ansamblului „Țara Vrancei” au adus în cântecele lor și obiceiuri specifice altor zone ale țării, precum jucatul găinii. Din rândurile ansamblului „Junii Voineștilor”, s-au auzit nelipsitele strigături de la petrecerile satului: „Foaie verde bob de linte Mânioasa înainte” „Foaie verde ca aluna Ia măi dă drumu’ la una.” „Foaie verde bob de rouă Ia mai dă drumu’ la două.” „Du-te tu
NEDEIA MOCĂNEASCĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1661 din 19 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377368_a_378697]
-
ca varul nestins hrănind lăuntrul cu vânatul de seară până ce se înroșește fierul greșelii, cineva îl bate pe muchii să se rotunjească. În rest pot tăia timpul în bucăți și să-l arunc la păsări ele tot cântătoare rămân. 25 June 2014 Referință Bibliografică: Tot ce cred este ca varul nestins / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1980, Anul VI, 02 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Llelu Nicolae Vălăreanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
TOT CE CRED ESTE CA VARUL NESTINS de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1980 din 02 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378820_a_380149]
-
devin un miraj interogativ, ce mă supune, în calitate de cititor, unui text de identificare. Teodor Dume e un halucinat al unei copilării adânci, ireversibile. Cred că cele mai autentice sunete pe care le scoate fragilul său instrument poetic, făurit de însuși junele-i posesor,în domoală uitare de sine și în fecundă naivitate, sunt cele închinate vârstei matinale, zorilor ființei. Simțământul copilăriei apare cu finețe conotat în misterioasa lui tăcere luminos-umbroasă, raportată la profunzimi: "Copilăria, -/tăcerea ei mă înspăimântă,/ umbrele luminii se
GHEORGHE GRIGURCU, PREFAŢĂ LA CARTEA STRIGĂT DIN COPILĂRIE, DE TEODOR DUME de TEODOR DUME în ediţia nr. 1672 din 30 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379919_a_381248]
-
Ritual..., op. cit.) Pentru germani, Sinodul din Mainz de la 813 hotărăște data Crăciunului, iar pentru Norvegia pe la jumătatea secolului X este adoptat de Hakon cel Bun. Există o variantă românească mai veche în care Gazdele îndemnau Colindătorii să ureze: „Veniți voi, junii buni,/ Veniți lin, mai cătelin,/ Ca soarele, prin senin/ Și săriți în cea grădină./ Că-n grădină-i și stupină/ Și-n stupină-i o fântână./ Da-n fântână-i apă lină./ Apă-n vedre veți lua./ Rupe-un fir
DACII STAU CU PRUNCUL INVITAT LA CINĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379264_a_380593]
-
în cea grădină./ Că-n grădină-i și stupină/ Și-n stupină-i o fântână./ Da-n fântână-i apă lină./ Apă-n vedre veți lua./ Rupe-un fir de trandafir/ Și-un stropșor de busuioc/ Și-mi veniți voi, junii buni,/ Rourând și prăurând/ Ca vara mai greu plound.” (Alexiu Viciu, Colinde din Ardeal. Datini de Crăciun și credințe poporale. Culegere cu adnotațiuni și glosar de..., București-1914); <> (G. Dem Teodorescu, Poezii populare române. Ediție critică, note, glosar, bibliografie și indice
DACII STAU CU PRUNCUL INVITAT LA CINĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379264_a_380593]