1,051 matches
-
să i se intre în laboratorul său secret, chiar dacă în acest laborator scriitorul, nebănuind nici el ce-o să-i iasă, experimentează inocent în văzul tuturor. Din cutare notiță aflăm, de pildă, că un cetățean, Ghiță Calup, se comportă întocmai ca Jupân Dumitrache din O noapte furtunoasă. Și nenumărate alte detalii, care constituie parcă sfărâmăturile marii opere, și, am zice, rămășițele ei, dacă în ele n-am vedea și idei de tipuri embrionare, fraze și ticuri care aveau să capete ulterior o
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
cititorului, care e nesatisfăcut și iritat dacă îi spui că există într-o operă secrete care nu pot fi desfăcute sau taine care nu pot fi sfâșiate. Ce secrete? Care secrete? Unde vezi dumneata taină? Iată proba: Cetățeanul Ghiță Calup! Jupân Dumitrache a fost copiat după natură. Iar Balzac n-a spus el însuși că vrea să fie secretarul epocii lui? Va să zică secretar! Ce e misteros aici? În edițiile următoare, intrăm însă nu într-o interpretare literară a operei caragialești, ci
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
dughenilor de tot felul, am luat-o după el. În fața unei prăvălii cu ușa larg deschiă, deasupra căreia atârna un polonic mare din cele pe care le foloseau bragagii de pe uliți, bătrânul s-a oprit, întrebând din prag: Acasă-i jupânul Gheorghe? Răspunsul a venit din fundul dughenii ca un ecou: Acasă, acasă, părinte. Poftește înăuntru! Bucuros de oaspeți, jupâne? Bucuros de cinstea pe care ne-o face sfinția ta de a ne călca pragul. Cred că ai o ulcică cu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
un polonic mare din cele pe care le foloseau bragagii de pe uliți, bătrânul s-a oprit, întrebând din prag: Acasă-i jupânul Gheorghe? Răspunsul a venit din fundul dughenii ca un ecou: Acasă, acasă, părinte. Poftește înăuntru! Bucuros de oaspeți, jupâne? Bucuros de cinstea pe care ne-o face sfinția ta de a ne călca pragul. Cred că ai o ulcică cu bragă rece, jupâne. Dar vezi bine că nu sunt singur. Apoi pot să fie oricâți, părinte. Avem bragă destulă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
a venit din fundul dughenii ca un ecou: Acasă, acasă, părinte. Poftește înăuntru! Bucuros de oaspeți, jupâne? Bucuros de cinstea pe care ne-o face sfinția ta de a ne călca pragul. Cred că ai o ulcică cu bragă rece, jupâne. Dar vezi bine că nu sunt singur. Apoi pot să fie oricâți, părinte. Avem bragă destulă. Nici chiar așa. Adu două ullcele cu bragă pentru niște uscați de sete. Pe dată, jupânul Gheorghe a apărut în prag cu două ulcele
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
Cred că ai o ulcică cu bragă rece, jupâne. Dar vezi bine că nu sunt singur. Apoi pot să fie oricâți, părinte. Avem bragă destulă. Nici chiar așa. Adu două ullcele cu bragă pentru niște uscați de sete. Pe dată, jupânul Gheorghe a apărut în prag cu două ulcele pântecoase în care făcea bulbuci o licoare fără o culoare anume. Le-a așezat pe masă și ne-a poftit ceremonios: Poftiți de gustați sănătoși, părinte! Am gustat întâi să văd ce
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
apărut în prag cu două ulcele pântecoase în care făcea bulbuci o licoare fără o culoare anume. Le-a așezat pe masă și ne-a poftit ceremonios: Poftiți de gustați sănătoși, părinte! Am gustat întâi să văd ce bragă are jupân Gheorghe. Când am simțit răcoarea licorii, am dat-o de dușcă făra să răsuflu. Acum, după ce ne-am stins setea, să plătim jupâne. Câte parale face băutura dumitale? Pentru așa luminate fețe facem cinste. Nu în fiecare zi ne calcă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
ne-a poftit ceremonios: Poftiți de gustați sănătoși, părinte! Am gustat întâi să văd ce bragă are jupân Gheorghe. Când am simțit răcoarea licorii, am dat-o de dușcă făra să răsuflu. Acum, după ce ne-am stins setea, să plătim jupâne. Câte parale face băutura dumitale? Pentru așa luminate fețe facem cinste. Nu în fiecare zi ne calcă pragul oameni ca sfinția ta și însoțitorul sfinției tale. Dacă ceea ce spui este din adâncul inimii, primim. Altmintrelea, nu. Martur mi-i Dumnezeu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
oameni ca sfinția ta și însoțitorul sfinției tale. Dacă ceea ce spui este din adâncul inimii, primim. Altmintrelea, nu. Martur mi-i Dumnezeu, sfințite părinte. Atunci noi îți spunem bogdaproste și vânzare bună. Mergeți sănătoși și mai poftiți pe la noi. Mulțumim, jupâne! Ies cu o stare de bine în mine și cu admirație crescută față de călugăr, care - m-a convins - are mulți fii de suflet...Mergem tăcuți. La o vreme, bătrânul îmi arată o căsoaie care nu prea seamănă cu celelalte,din
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
aroma de covrigi proaspeți? A dospeală, fiule. Doar ne aflăm pe Ulița Brăhăriei, nu altundeva. Și pentru că m-a pălit o sete de zile mari, hai să bem o bragă. Numai că n-om intra te miri unde, ci la jupân Alî turcul, care face o bragă!...Și dugheana turcului nici nu-i departe. Cu pașii lui ca de pisică, bătrânul o ia înainte. Eu îl urmez ca o slugă devotată și tăcută. În cale ne întâlnim cu vânzătorii de bragă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
la care tare îi mai place ca aleșii lor, să fie haioși, să poată bea mult cu toată lumea, și mai ales să fie golani, pe principiul academic „ori suntem golani, ori nu mai suntem, ce dracu’„ enunțat de Sile Pietroi, jupân de Ferentari la o partidă de șeptică. Cei mai de rasă, din fauna asta, pot fi recunoscuți ușor, băieții au turul pantalonilor undeva prin zona genunchilor, iar fetele prezintă, (ele motivează, că din naștere), cîte un mic semn particular: au
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
le vine. Nu mai departe decât azi dimineață, am găsit în ziar o mostră-citat din marele pupincurist al mileniului III pre numele său dinspre tată, Boc și dinspre naș-su, Emil. Dacă-l citiți o să vedeți, că după vorba lui Jupân Titircă chiristigiul lui nenea Iancu, este „gândit adânc”. Iată-l: "Președintele a fost de mare ajutor în cadrul discuțiilor pe care le am avut și în special în forma finală, astfel încât să se poată ajunge la o formă corectă a acordului
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
prostia aceea - numai un orb nu vede realitatea: În luna lui februar, ’45, (când noi eram În Lagărul de repatriere de la Sighișoara - asta nu se uită, nu se uită...), Stalin avea nevoie să se târguiască cu Churchill - mai dă tu, jupâne, mai las eu, stăpâne?! - Dar e adevăr istoric! Acel bilețel cu procentele există! - Dar eu nu neg bilețelul, dragu-tatii, eu neg adevărul potrivit căruia Stalin ar fi avut nevoie de aprobarea, scrisă pe un bilețel, de Churchill - ca să... ocupe România
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
toți cu care lucrase, doar Rafael se pricepuse s-o țină în frâu cât de cât, dar de-acum nu s-ar mai fi bazat. Simțea o slăbiciune acută, aceeași slăbiciune de altfel care-l împinse să se ducă la jupân Foloștină, directorul, să-i ceară alt partener de tură, pe oricine, n-are nici un fel de preferințe, doar să-l scutească de madam Ortansa, că nu se simte-n stare... E înțelegător Foloștină și bine intenționat și plin de experiență
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
nu s-a plâns până acum... Știe prea bine jupânu’ care-i problema lui madam Trifu, dar nimeni din școală și nici Rafael n-ar îndrăzni să i se plângă. Povestea femeii e de mult clasată, iar câtă vreme e jupân Foloștină director în școala asta, nimeni nu bate copiii. Copiii sunt ocrotiți de lege, care lege e respectată de întreg personalul. Copiii sunt iubiți, educați, îndrumați, ei fiind viitorul și chezășia visului de aur - jupânu’ e gata oricând să-ți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
supraveghetori, ca să fie răstălmăcită cum nu se poate mai rău pentru Rafael. Se știe doar, toată școala știe cum s-a ținut jupânu’ pe poziție cu astfel de strategii treizeci și ceva de ani și cum a ajuns director și jupân dintr-un obscur profesor de atelier; păi, lăcătuș la viața lui, chiar așa, cu patru clase și școală pedagogică făcută pe puncte, păi, nu-i puțin lucru, că și-a văzut de treabă și și-a văzut interesul și-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
să-și afle menirea ori harul, ori ce dracu’ o fi fost. Tată iubitor, deh, cât să mai stea în loc de mila orfanilor, văzându-și în ei ca într-o oglindă copilăria, dar uite că totodată lumea-și vede de treburi. Jupân Foloștină cu ale lui, biroul curat și bine luminat, un adevărat post de comandă și o garanție de netăgăduit a supraviețuirii lui și a costumelor ălora demodate îmbălsămate cu apă de colonie, și tot așa și madam Ortansa, pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
ăla au negat până-n pânzele albe că s-ar fi atins cineva de ea. Ba destui au jurat pe viața lor că au văzut-o beată și căzând cu tâmpla de fierul unui pat, madam Trifu, degeaba a făcut anchetă jupân Foloștină, că n-a fost în stare să-i dovedească... Aiurea, pe jupân Foloștină l-a durut în fund de madam Trifu ca să-i facă dreptate în fața copiilor de cinșpe-șaișpe ani, care cât de curând ar fi plecat din școală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
ea. Ba destui au jurat pe viața lor că au văzut-o beată și căzând cu tâmpla de fierul unui pat, madam Trifu, degeaba a făcut anchetă jupân Foloștină, că n-a fost în stare să-i dovedească... Aiurea, pe jupân Foloștină l-a durut în fund de madam Trifu ca să-i facă dreptate în fața copiilor de cinșpe-șaișpe ani, care cât de curând ar fi plecat din școală, ca să îngroașe rândurile infractorilor periculoși, iar ea n-a avut martori și nici măcar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
sugă, când de fapt bietul om venise și el aici tot pentru o pâine amărâtă de supraveghetor, de care n-a mai apucat să se bucure, tocmai pentru că nu le avea p-astea cu bătaia ca să te știe copiii de jupân și să nu te amestece în rahatul lor. Sunt împărțiți în niște grupuri de interese, cu legi de un rafinament și o duritate arătându-i pe deplin maturizați după cum se toarnă unii pe alții jupânului mare, directorul Foloștină, laolaltă cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
ca să te știe copiii de jupân și să nu te amestece în rahatul lor. Sunt împărțiți în niște grupuri de interese, cu legi de un rafinament și o duritate arătându-i pe deplin maturizați după cum se toarnă unii pe alții jupânului mare, directorul Foloștină, laolaltă cu profesori și supraveghetori, încât prea imbecil să fii ca să nu-ți dai seama că nu mai sunt copii, copiii pentru care Dumnezeu ar mai ține lumea... N-aveai decât să suspini în veci după Milică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
au fost prăduite la nimereală, de-a valma, care cum a apucat și a fost mai iute de mână și mai cu tupeu ca să-și care acasă, după care conducerea și-a luat seama și a început să se organizeze. Jupân Foloștină cu trei profesori din consiliu, pe care toată școala-i știa ca tovarăși de-ai lui de mânării și furăciuni, puși pe jaf și pricopseală, de n-ar mai fi avut loc nimeni de ei, își luau grosul ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
a lăsat să dea din belșug pe afară, miluind toată suflarea școlii. Păi, bineînțeles că datorită lor, orfanilor ăstora oligofreni, știe el domnu’ Ogrinjan ce știe când spune că ei ne vor scoate din necaz salvând lumea. Până să pună jupân Foloștină picioru-n prag, numai cine n-a vrut n-a luat, ceea ce s-a dovedit până la urmă o strategie deșteaptă a jupânului, adică să-i lase pe toți să pună botu’, ca să-i aibă la mână în caz că le-ar trece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
domnu’ Ogrinjan ce știe când spune că ei ne vor scoate din necaz salvând lumea. Până să pună jupân Foloștină picioru-n prag, numai cine n-a vrut n-a luat, ceea ce s-a dovedit până la urmă o strategie deșteaptă a jupânului, adică să-i lase pe toți să pună botu’, ca să-i aibă la mână în caz că le-ar trece prin cap să-l reclame. Cristinica a băgat în ea din dulciurile aduse de Rafael, de să dea în dizenterie, iar Rafael
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
cu totul altfel liniștea cunoscută a străzii care dormita, pustie, țăcănitul potcoavelor de cal, hurducăturile trăsurii pe pavajul desfundat, zăngănitul obloanelor unei dughene care se grăbea să deschidă. Ba chiar și zvâcnetul apei din stropitoarea cu care, sub prelata dungată, jupânul răcorea trotuarul încins din fața prăvăliei ; ba chiar și plesnetul dudelor negre care își striveau de asfalt trupul cald și răscopt, împrăștiindu-și sângele dulce și lipicios, bâzâit de viespi. Și totuși, de ce să-i fi spus vino mai devreme mâine
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]