28,495 matches
-
sau unitățile administrativ-teritoriale), potrivit art. 361 din acest act normativ, stabilind imperativ prezentarea unei justificări temeinice a încetării uzului sau interesului public național în cazul trecerii unui bun din domeniul public al statului în domeniul privat al acestuia. ... 49. În jurisprudența sa (a se vedea Decizia nr. 1 din 10 ianuarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 19 februarie 2014, paragraful 173), Curtea Constituțională a statuat că legiuitorul poate institui oricând derogări de la cadrul
DECIZIA nr. 366 din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258508]
-
că legea este contrară art. 1 alin. (5) din Constituție în dimensiunea sa referitoare la calitatea legii, dar și în cea referitoare la securitatea raporturilor juridice în curs de derulare. Referitor la cerințele de calitate a legii, invocă aspecte din jurisprudența în materie a Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului. ... 14. Totodată, Avocatul Poporului susține încălcarea principiului stabilității/securității raporturilor juridice prevăzut de art. 1 alin. (3) din Constituție, sens în care arată că legiuitorul nu a însoțit modificările
DECIZIA nr. 367 din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258509]
-
consideră că viciul de neconstituționalitate se răsfrânge asupra întregului act normativ, astfel încât, pentru aceste considerente, legea este neconstituțională în ansamblul său. ... 16. În susținerea acestei critici de neconstituționalitate invocă aspecte privind principiul securității juridice și principiul legalității cuprinse în jurisprudența Curții Constituționale (Decizia nr. 404 din 10 aprilie 2008, Decizia nr. 189 din 2 martie 2006, Decizia nr. 26 din 18 ianuarie 2012, Decizia nr. 232 din 5 iulie 2001, Decizia nr. 53 din 25 ianuarie 2011, Decizia nr. 732
DECIZIA nr. 367 din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258509]
-
a) teza întâi din Constituție și de art. 15 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, sub aspectul titularului dreptului de sesizare, al termenului în care acesta este îndrituit să sesizeze instanța constituțională, precum și al obiectului controlului de constituționalitate. În jurisprudența sa, Curtea a statuat că primele două condiții se referă la regularitatea sesizării instanței constituționale, din perspectiva legalei sale sesizări, iar cea de-a treia vizează stabilirea sferei sale de competență, astfel încât urmează a fi cercetate în ordinea menționată
DECIZIA nr. 367 din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258509]
-
45 din Constituție din perspectiva omisiunii legiuitorului de a reglementa norme tranzitorii prin care să se stabilească reguli și termene adecvate în care destinatarii reglementării în materie să se conformeze noilor obligații impuse de legiuitor. ... 31. Curtea reține că, în jurisprudența sa, a mai examinat problema încălcării principiului securității juridice ca urmare a absenței unor norme tranzitorii în cuprinsul legii supuse controlului de constituționalitate, constatând neconstituționalitatea unei asemenea reglementări eliptice (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 846 din 18
DECIZIA nr. 367 din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258509]
-
acest principiu se deduce atât din prevederile art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție, cât și din preambulul Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, astfel cum a fost interpretat de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa. În legătură cu acest principiu, instanța europeană a reținut că „unul dintre elementele fundamentale ale supremației dreptului este principiul securității raporturilor juridice“ (Hotărârea din 6 iunie 2005, pronunțată în Cauza Androne împotriva României, paragraful 44, Hotărârea din 7 octombrie
DECIZIA nr. 367 din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258509]
-
ea trebuie implementată cu o claritate și o coerență rezonabile pentru a evita pe cât posibil insecuritatea juridică și incertitudinea pentru subiecții de drept“ (Hotărârea din 1 decembrie 2005, pronunțată în Cauza Păduraru împotriva României, paragraful 92). Curtea Constituțională, prin jurisprudența sa, precum și jurisprudența constantă a Curții Europene a Drepturilor Omului (spre exemplu, Hotărârea din 5 ianuarie 2000, pronunțată în Cauza Beyeler împotriva Italiei, paragraful 109) au statuat că principiul legalității presupune existența unor norme de drept intern suficient de
DECIZIA nr. 367 din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258509]
-
o claritate și o coerență rezonabile pentru a evita pe cât posibil insecuritatea juridică și incertitudinea pentru subiecții de drept“ (Hotărârea din 1 decembrie 2005, pronunțată în Cauza Păduraru împotriva României, paragraful 92). Curtea Constituțională, prin jurisprudența sa, precum și jurisprudența constantă a Curții Europene a Drepturilor Omului (spre exemplu, Hotărârea din 5 ianuarie 2000, pronunțată în Cauza Beyeler împotriva Italiei, paragraful 109) au statuat că principiul legalității presupune existența unor norme de drept intern suficient de accesibile, precise și previzibile
DECIZIA nr. 367 din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258509]
-
cu privire la bunurile imobile, la care legea face referire, nu sunt indicate datele de identificare a bunului care face obiectul administrării [spre exemplu, denumirea circumscripției sanitar-veterinare actuale, adresa imobilului (localitatea), numărul de inventar, suprafața desfășurată a clădirii]. ... 39. În jurisprudența sa (a se vedea Decizia nr. 1 din 10 ianuarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 19 februarie 2014, paragraful 203), Curtea Constituțională a reținut că rigoarea caracteristică normelor de tehnică legislativă impune respectarea
DECIZIA nr. 367 din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258509]
-
propunerea legislativă, reținând lipsa de rigoare normativă a sintagmei „trec din administrarea Agenției Domeniilor Statului în administrarea consiliilor locale“, precizând că dreptul de administrare a bunurilor proprietate privată a statului se constituie prin hotărâre a Guvernului. ... 49. De asemenea, în jurisprudența sa (a se vedea Decizia nr. 1 din 10 ianuarie 2014, precitată, paragrafele 183-185), Curtea Constituțională a reținut că bunurile proprietate privată a statului sau a unităților administrativ-teritoriale sunt supuse regulilor de drept comun, însă, dată fiind caracteristica statului sau
DECIZIA nr. 367 din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258509]
-
sprijin evocă și deciziile Curții Constituționale nr. 167 din 6 mai 2003, nr. 892 din 25 octombrie 2012 și nr. 633 din 8 octombrie 2015 prin care s-a definit câmpul de aplicare a art. 56 din Constituție. Potrivit acestei jurisprudențe, din bugetul public național fac parte și bugetele instituțiilor publice autonome finanțate integral din venituri proprii, cum este și ANRE. Or, întrucât contribuția se datorează ANRE, rezultă că aceasta reprezintă o cheltuială publică și, ca atare, îi este aplicabilă interdicția
DECIZIA nr. 222 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258429]
-
a producției distribuite atât în rețeaua de transport, cât și în rețeaua de distribuție, are un caracter extraordinar, acest obiectiv fiind de natură a justifica oricând adoptarea unor ordonanțe de urgență în materie. Autoarele excepției redau, pe larg, considerente din jurisprudența Curții Constituționale prin care a fost conturată semnificația condițiilor impuse de art. 115 alin. (4) din Constituție. ... 18. În final, se arată că ANRE este o instituție finanțată integral din venituri proprii și, prin urmare, excedentul rezultat din execuția bugetului
DECIZIA nr. 222 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258429]
-
unilateral prin lege debitorilor. În aplicarea alin. (1) și (2), fondurile la care se face referire în alin. (3) se constituie numai prin lege, iar contribuțiile la aceste fonduri se stabilesc tot numai prin lege. ... 27. Mai departe, Guvernul evocă jurisprudența Curții Constituționale prin care a conturat natura sarcinilor parafiscale, categorie distinctă de venituri care sunt legal dirijate în beneficiul instituțiilor și/sau organismelor cărora statul consideră oportun să le asigure realizarea, și pe această cale, a unor venituri complementare. Din art.
DECIZIA nr. 222 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258429]
-
pot fi altceva decât taxe sau impozite. În ceea ce privește sfera situațiilor excepționale, în doctrină se apreciază că acestea ar trebui circumscrise situațiilor limitativ enumerate la art. 53 alin. (1) din Legea fundamentală, situații ce au fost extinse prin jurisprudența Curții Constituționale la situații de criză economică și financiară sau la situația lipsei fondurilor bugetare necesare asigurării cheltuielilor destinate unor categorii de drepturi sociale, cu condiția identificării clare a acestor drepturi. ... 28. Cu referire la contribuțiile anuale stabilite de art.
DECIZIA nr. 222 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258429]
-
de urgență a Guvernului nr. 33/2007, arată, pe baza referințelor la definițiile conținute în art. 138 din Constituție, art. 3 pct. 2 din Legea nr. 69/2010 și art. 2 alin. (1) pct. 6 din Legea nr. 500/2002, precum și a jurisprudenței Curții Constituționale care a interpretat aceste dispoziții, că bugetul instituțiilor publice autonome nu este parte a bugetului public național, respectiv a bugetului de stat, însă reprezintă o parte a bugetului general consolidat. ... 29. Mai departe, pe baza prevederilor art. 1
DECIZIA nr. 222 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258429]
-
Aceste alte prestații la care se face referire la art. 56 pot fi instituite în sarcina cetățenilor doar în situații excepționale și doar cu caracter temporar. ... 31. Cu referire la criticile de neconstituționalitate extrinsecă, Guvernul, după ce evocă repere din jurisprudența Curții Constituționale referitoare la condițiile pe care, potrivit art. 115 alin. (4) din Constituție, trebuie să le îndeplinească Guvernul când adoptă ordonanțe de urgență, menționează că revine Curții Constituționale să aprecieze dacă justificările din preambulurile și din notele de fundamentare
DECIZIA nr. 222 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258429]
-
alin. (4) din Constituție, trebuie să le îndeplinească Guvernul când adoptă ordonanțe de urgență, menționează că revine Curții Constituționale să aprecieze dacă justificările din preambulurile și din notele de fundamentare ale celor două ordonanțe de urgență criticate sunt conforme acestei jurisprudențe. ... 32. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. ... CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile avocatului autoarelor excepției de
DECIZIA nr. 222 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258429]
-
Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești [...] privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei [...] “ . În acest sens este și jurisprudența Curții Constituționale (de exemplu, Decizia nr. 48 din 22 ianuarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 321 din 24 aprilie 2019, paragrafele 39 și 40, și Decizia nr. 652 din 19 octombrie 2021, publicată în Monitorul
DECIZIA nr. 212 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258705]
-
Tiberiu Mercheș și Sergiu Nicolae Lahman cu ocazia soluționării unei cauze penale în care au fost transferate și administrate rezultatele relevante a unor măsuri de supraveghere dispuse în alte cauze penale. ... 8. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia invocă jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, de exemplu, Hotărârea din 7 noiembrie 2017, pronunțată în Cauza Zubkov și alții împotriva Rusiei, Hotărârea din 7 iunie 2016, pronunțată în Cauza Karabeyoğlu împotriva Turciei, precum și cea a Curții Constituționale, respectiv Decizia nr.
DECIZIA nr. 256 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258627]
-
formulează cereri și excepții referitoare la nelegalitatea probelor obținute prin procedeul supravegherii tehnice, judecătorul învestit cu soluționarea cauzei va putea verifica îndeplinirea tuturor condițiilor legale relative la procedura supravegherii tehnice. ... 21. Astfel, așa cum instanța constituțională a evidențiat în aceeași jurisprudență, măsurile dispuse de procuror, legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală fac obiectul examinării judecătorului în procedura de camera preliminară. Potrivit jurisprudenței precitate, folosirea, în temeiul art. 142 alin. (5) din Codul de procedură penală, a datelor
DECIZIA nr. 256 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258627]
-
relative la procedura supravegherii tehnice. ... 21. Astfel, așa cum instanța constituțională a evidențiat în aceeași jurisprudență, măsurile dispuse de procuror, legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală fac obiectul examinării judecătorului în procedura de camera preliminară. Potrivit jurisprudenței precitate, folosirea, în temeiul art. 142 alin. (5) din Codul de procedură penală, a datelor rezultate din măsurile de supraveghere tehnică nu împiedică judecătorul de cameră preliminară din cauza în care acestea sunt transferate să verifice legalitatea dispunerii/autorizării măsurii și
DECIZIA nr. 256 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258627]
-
cu luarea în considerare deopotrivă a dispozițiilor legale și a deciziilor pronunțate de Curtea Constituțională în materia metodelor speciale de supraveghere sau de cercetare. ... 27. Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice schimbarea acestei jurisprudențe, considerentele deciziilor mai sus menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față. ... 28. În ceea ce privește invocarea dispozițiilor art. 2, ale art. 3 alin. (6) și ale art. 342 din Codul de procedură penală, Curtea reține că, în
DECIZIA nr. 256 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258627]
-
considerentele deciziilor mai sus menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față. ... 28. În ceea ce privește invocarea dispozițiilor art. 2, ale art. 3 alin. (6) și ale art. 342 din Codul de procedură penală, Curtea reține că, în jurisprudența sa constantă, a statuat că examinarea constituționalității unui text de lege are în vedere conformitatea acestui text cu dispozițiile și principiile constituționale, iar nu compararea unor prevederi legale dintr-o lege ori a prevederilor mai multor legi între ele și
DECIZIA nr. 256 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258627]
-
titlului de „doctor“, și anume: „ordinul de retragere“, „dispoziția de retragere“ și „hotărârea judecătorească de anulare a diplomei“. Cele trei noțiuni folosite au efecte diferite, contradictorii și creează confuzie în interpretare și aplicare. Cu privire la securitatea juridică, se invocă jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și cea a Curții Constituționale. ... 9. Se relevă faptul că art. 50 din Codul studiilor universitare de doctorat, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 681/2011, prevede că Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului poate lua măsura
DECIZIA nr. 364 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258604]
-
de doctor este revocată sau anulată prin hotărârea definitivă a unei instanțe judecătorești, caz în care instituția emitentă introduce acțiunea în anularea diplomei, în termen de un an de la data dispoziției de retragere a titlului de doctor. ... 21. În jurisprudența sa, Curtea a calificat titlul de doctor ca fiind un act cu caracter administrativ (a se vedea Decizia nr. 624 din 26 octombrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 937 din 22 noiembrie 2016, paragrafele 48
DECIZIA nr. 364 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258604]