897 matches
-
mulți alții. Apetența pentru marile idei ale culturii, puterea de sinteză, profunzimea cugetării și geniul limbii - note proprii creativității eminesciene - au motivat fundamental demersul autorilor citați. Se înțelege, nu au ignorat nici spectaculosul biografic, aserțiunile xenofobe și antisemite, prezente în jurnalistica „militantă” și explicabile atât prin contextul social-politic, cât și prin factorul subiectiv, personal (dar, evident, fără a fi dominanta gândirii scriitorului). Accentele pamfletare exagerate din rațiuni polemice, datorate, poate, și convingerii intime că „Sucul învietor al gândirii este patima” (însemnare
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
Invitație la spectacol / 169 N. Turtureanu - 70 / 176 Mihai Drăgan - corespondență / 181 20 de ani de la un asasinat revoluționar / 189 Revolta fondului nostru provincial / 191 7 Nota autorului Am adunat între coperțile prezentei cărți texte scrise între anii 1990-2014. Din jurnalistica practicată cu sârg „post-revoluționar” am reținut foarte puțin, în special contribuții recente, cu un impact mai curând cultural, decât politic. Motivația lor se regăsește sub titlul De ce scriu? din a doua secțiune a Cuprinsului. Recitirile din opera eminesciană sunt de
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
au brodat pe marginea „triunghiului” erotic ori au divagat despre existența tragică a geniului (în societatea burgheză, desigur!)? Celor care mai sunt în viață nu le rămâne decât să recitească poemul, dar numai în paralel cu celelalte pagini eminesciene: corespondența, jurnalistica, proza, notațiile de laborator. Vor ajunge, sperăm, la concluzii apropiate de acelea pe care le-am expus în cartea Poetică eminesciană, 1999, Editura Polirom, Iași, pp. 106-108, 138-139. 3. „Critica asupra cărții lui Slavici e scrisă de mult - însă n-
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
a explica accentele pesimiste din lirica erotică a lui Eminescu doar prin infidelitatea partenerei înseamnă a privi lucrurile la fel de simplist ca, spre exemplu, analfabetul Tase Lumânăraru din Patul lui Procust: poetul George Demetru Ladima ar fi atît de patetic în jurnalistică deoarece „nu-i dus la dame”! (Camil Petrescu și-a creat eroul după „modelul” Eminescu, după cum au speculat criticii). Mă tem că interlocutoarea de la care am împrumutat titlul acestui eseu nu este impresionată de elanul meu introductiv, drept care mă cheamă
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
festivitățile imperiale prilejuite de centenarul alipirii Bucovinei la Austria. Paginile ziarelor Curierul de Iași și Timpul dovedesc un constant angajament civic și patriotic, o conștiință matură în judecarea situației politice contemporane. 41 Nu este nevoie să insistăm: există în rafturi jurnalistica, exemplară prin varietate tematică și temeinicie a argumentației, prin valoarea stilistică a discursului și prin tensiunea polemică. Nu vorbim acum despre scăderile (explicabile, nu și scuzabile) ce țin de persoană și de epocă, cum ar fi accentele antisemite și xenofobe
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
mulți alții. Apetența pentru marile idei ale culturii, puterea de sinteză, profunzimea cugetării și geniul limbii - note proprii creativității eminesciene - au motivat fundamental demersul autorilor citați. Se înțelege, nu au ignorat nici spectaculosul biografic, aserțiunile xenofobe și antisemite, prezente în jurnalistica „militantă” și explicabile atât prin contextul social-politic, cât și prin factorul subiectiv, personal (dar, evident, fără a fi dominanta gândirii scriitorului). Accentele pamfletare exagerate din rațiuni polemice, datorate, poate, și convingerii intime că „Sucul învietor al gândirii este patima” (însemnare
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
Ziua de Cluj. Cu începere din 2007 este editor coordonator al site-ului HotNews.ro. Are o experiență de șaisprezece ani în mass-media și a fost bursier al Fundației Freedom House. A predat cursuri de jurnalism politic la Facultatea de Jurnalistică din Sibiu (2005), la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București (2007) și la Centrul pentru Jurnalism Independent. Este autorul volumului Bulversarea valorilor: Scrieri dintr un timp buimac (Humanitas, 2010). Prefață Fostul șef al secției anticorupție din Parchetul de pe lângă
Preţul adevărului. Un procuror în luptă cu sistemul by Dan Tăpălagă, Daniel Morar () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1338_a_2715]
-
într-o carte. E măgulitor, pe de o parte, dar e complicat și sever sub câteva aspecte. Mă bântuie, încă, stafia gândului că am purces la un demers încărcat de orgoliu. Știu și am învățat, în cei cincisprezece ani de jurnalistică adunați până astăzi, că într-o astfel de profesie nu există, decât în condiții ideale, pauze de respirație. Alergarea și slalomul printre evenimente nu se termină niciodată, ziaristul este obligat să privească în urmă doar pentru a evita salturile bizare
Istorie recentă 100% by Robert Turcescu/Valeriu Stoica () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1377_a_2886]
-
vor fi mai persuasivi, cu atât vor crește șansele lui de succes. VALERIU STOICA Despre autori ROBERT TURCESCU (n. 1975, Pitești) este licențiat al Universității București, specializarea Jurnalistică (1997); după absolvire, a predat ca profesor asociat la Școala Superioară de Jurnalistică. În prezent, susține o serie de seminarii despre tehnicile de redactare la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București și conduce Societatea Jurnaliștilor Profesioniști, o asociație profesională care desfășoară programe de instruire pentru ziariști. Activitate profesională: a
Istorie recentă 100% by Robert Turcescu/Valeriu Stoica () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1377_a_2886]
-
adică nu poate să facă emuli. Acum câțiva ani, profesorul Paul Cornea mi-a spus, șocându-mă: „Măi Dane, locul tău era la noi la facultate“. De la Media Pro mi s-a spus să vin să predau la Facultatea de Jurnalistică. Același lucru de la Academia Diplomatică. Să predau ce? Eu nu știu nimic anume, n-am o specializare clară și nu pot să teoretizez nimic. Eu mă joc. Or, să predai unor copii cu nonșalanță ideea ludică nu este un lucru
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
din septembrie... A fost cald la Cărturești (noroc de ceaiul cu gheață care ne-a mai întremat, mulțumim Cosmin Lungu!) și am avut și concurență serioasă din partea altor organizatori de evenimente. Ne-a onorat multă lume cu prezența - profesori de la jurnalistica timișoreană, studenți și scriitori (Viorel Marineasa, Marcel Tolcea, Lucian Ionică, Daniel Vighi, Daniela Rațiu, Lavinia Bălulescu...). Dar și un oaspete-surpriză: Cătălin Dorian Florescu, „dosit“ până în seară de Robert Șerban, care a mustăcit toată ziua, gândindu-se la ce surpriză ne
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]
-
la Editura Polirom, în colecția „Media. Studii și eseuri“ și coordonată de Ilie Rad. Întâlnirea de la Iași a fost organizată de Editura Polirom, în colaborare cu Asociația Studenților Jurnaliști. Daniel Condurache, Dan Stoica și Stelian Dumistrăcel, profesori la Departamentul de Jurnalistică, și Dumitru Irimia, profesor de stilistică la Facultatea de Litere, au prezentat volumul coordonat de profesorul clujean Ilie Rad. Stil și limbaj în mass-media din România, care se vrea a fi un „studiu practic“, o analiză atentă, cu foarte multe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
fost de acord cu regula lui „î“ și „sunt“, regulă impusă de către membrii Academiei, nu de specialiști, Ilie Rad, citându-l pe Iorgu Iordan, a afirmat că „trebuie respectată legea în vigoare“, chiar dacă această lege este poate o „lege proastă“. Jurnalistica este „o meserie care se transmite misterios“, a concluzionat Daniel Condurache în finalul întâlnirii de la Iași, o întâlnire binevenită și un bun prilej de dialog pentru școlile de jurnalism din România. „Spiritul Europei“ a cântat la Sibiu Veronica D. Niculescu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
facultăți de profil sau a unor departamente în cadrul altor facultăți. Schramm are meritul ieșit din comun de a construi „infrastructura academică și de cercetare” fără de care nu putem înțelege devenirea ulterioară a comunicării. În 1943, ca director al Școlii de Jurnalistică a Universității din Iowa, Schramm organizează primul program doctoral în comunicarea de masă. În Illinois, lansează un program similar în 1947, apoi în Wisconsin - 1950, în Minnesota -1951 și Stanford - 1952 (Rogers, 199.., 26). Doctoranzii săi vor deveni celebri, adevărate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
la care ții mai mult? Ce ar trebui să facă un critic? Ca și romancierul Desperado, criticul Desperado revine la plăcerea narațiunii. Ce părere ai despre critica savantă? DL. Sunt mai multe feluri de critică, cu roluri diferite, de la cea jurnalistică la cea savantă. Își au toate locul lor. De orice fel ar fi, consider că textul critic trebuie să poată fi citit cu plăcere de cei interesați. Deplâng tendința unei mari părți din critica post-structuralistă (nu chiar toată) de a
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
dintr-un dispreț principial, această producție majoră a spiritului românesc care este activitatea sa ziaristică înseamnă a trece cu vederea unul din modurile prin care ni se relevă geniul eminescian"161. Percepută ca un domeniu care prejudiciază imaginea poetului 162, jurnalistica reprezintă, alături de creația poetică, un spațiu de manifestare a creativității eminesciene. În ciuda diferențelor de substanță a domeniilor de cunoaștere și comunicare cărora le corespund, opera artistică și publicistica prezintă evidente zone de convergență, ținând de structura personalității creatoare a autorului
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
atitudini sunt condamnabile din cauza excesului, a radicalismului și a închiderilor pe care le operează la nivel de interpretare: nici supralicitarea, nici respingerea ab initio nu oferă soluția unei apropieri adecvate de creația poetului. O altă tendință, manifestă la nivelul exegezei jurnalisticii eminesciene, are în vedere excerptarea tendențioasă a unor fragmente din corpul articolelor și formularea, pe baza acestora, a unor judecăți de valoare mistificatoare privind gândirea politică a gazetarului. Aprecierea de reacționarism, formulată de critici precum Dobrogeanu Gherea și Eugen Lovinescu
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
multă admirație merită ca gânditor politic"173; "Eminescu, de nimeni contestat ca poetul cel mai mare al românilor, este și cel mai important gazetar al nostru"174; Proza politică eminesciană ni-l dezvăluie pe unul dintre reprezentanții de excepție ai jurnalisticii românești și, îndrăznim a spune, între marii gazetari ai Europei..."175; "Eminescu se constituie, indiscutabil, în marele model al ziaristicii românești, prin înaltul său profesionalism, vastul orizont de cultură, patriotismul ardent, ținuta etică ireproșabilă, la care se adaugă talentul literar
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
grile procustiene de lectură. O perspectivă integratoare asupra publicisticii, prin corelarea multiplelor dimensiuni ale actului de comunicare actualizate, are avantajul de a reduce subiectivismul unor perspective univoce, mistificatoare. Apelul constant la conținutul/substanța articolelor oferă condițiile de obiectivare a interpretării jurnalisticii eminesciene, ferind-o de judecăți de valoare ad libitum care exced marginile textului. Fără ca suprapunerile dintre eul poetic și eul jurnalistic să fie totale, confruntarea celor două ipostaze ale creatorului permite conturarea unei viziuni complexe asupra celui numit "omul deplin
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
în comunicarea lor operativă: "Lipsa unui birou telegrafic notează jurnalistul în 20 iunie 1876 și greutatea cu care ziarele noastre își procură noutățile din străinătate, ne face ca mai întotdeauna să înregistrăm știri, publicate cu două, trei zile înainte în jurnalistica vieneză"208. Recurgând la surse externe, îndeosebi la publicațiile germane, jurnalistul reușește să ofere cititorilor informații bogate, anticipând de multe ori articolele din presa bucureșteană. "Problemele puse în discuție îl arată pe Eminescu un ziarist cu o înaltă conștiință profesională
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
1877, este prezentată ca un moment esențial în istoria țării noastre, urmare firească a derulării evenimentelor: "Drept că în realitate era altfel, căci România n-a fost niciodată vasală Turciei; dar în ochii diplomației engleze și a unei părți din jurnalistica austriacă România era ceea ce e și după opinia lui Savfet Pașa: parte integrantă a Imperiului otoman"211. În articolele "România și cestiunea Orientului" și "România și cestiunea orientală", jurnalistul dezbate pe larg revendicările României, stipulate în Memoriul înaintat de ministrul
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
ale timpului oferă imaginea unui om angajat, extrem de receptiv la problemele epocii și cu vocația scrisului jurnalistic. Indiferent de ținuta și caracterul publicațiilor la care colaborează de-a lungul vieții, Eminescu imprimă acestora pecetea inconfundabilă a stilului său. Cultivând o jurnalistică de atitudine, gazetarul angajează opinia publică în dezbaterea celor mai importante evenimente ale realității social-istorice, având curajul exprimării unor opinii radicale în privința clasei politice românești. Activitatea publicistică a lui Mihai Eminescu obligă discursul jurnalistic al epocii să-și înnoiască tiparele
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
un domeniu atât de activ? Oare numai datoria de a se încadra cerințelor grupului de presiune care a fost Junimea?"331. Autorul articolului susține că nu afinitatea sau adeziunea la ideologia vreunei grupări politice l-a condus pe Eminescu spre jurnalistică, fapt confirmat de altfel și de polemica pe care gazetarul o poartă în paginile de ziar cu junimiștii și chiar cu liderii partidului conservator, care susțineau financiar editarea Timpului. Nu-l putem acuza pe Eminescu de părtinire, critica lui nefiind
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
ale semiozei publicistice: mijloace de semnificare, direcții tematice, macro și micro-context, finalități și orizonturi ale receptării. În rândurile care urmează, prezentăm succint impactul fiecărei ipostaze a gazetarului asupra celorlalți parametri ai procesului de comunicare și, implicit, asupra întregului semnificativ al jurnalisticii eminesciene. Figura 6. Ipostaze ale jurnalistului 4.4.1. Analistul politic În calitate de jurnalist, Eminescu comentează evenimentele politicii interne și internaționale, analizează actele tinerei clase politice românești și atitudinea Marilor Puteri față de țara noastră, consemnează mutațiile care au loc în viața
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
346. Regăsim în publicistica eminesciană expresii de o rară violență, crudități ale limbajului care au generat critici virulente la adresa jurnalistului. Invectivele la adresa oamenilor politici, caricaturizarea adversarilor în polemicile de idei, cultivarea insistentă a pamfletului, ironia vitriolantă sunt instrumente ale unei jurnalistici de atitudine, cu pondere distinctă în etapele activității publicistice. Obiectul polemistului Eminescu acoperă o problematică vastă, scopul scrisului său vizând o etică superioară, mostră a unei conștiințe gazetărești accentuate. În replicile pe care le dă colegilor de breaslă de la celelalte
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]