1,916 matches
-
legat cot la cot ca peșcheș pașei de la Nicopole. Dar liberalii au început aprovizionarea cu arme perfecționate, zice "Romînul". Acele arme perfecționate sânt o invenție ingenioasă a onorabilei redacții a ziarului roșu. Au stricat câteva mii de puști cu niște lăcătuși de la Viena, încît se descărcau pe dindărăt și scoteau ochii oamenilor cari ar fi încercat să uzeze de acea ingenioasă invenție. Într-adevăr foarte perfecționate erau armele acelea, dar din punct de vedere curat umanitar. Daca toate armele ar avea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Alexandru Moghioroș Iosif Chișinevschi IVANOVICI DUMITRU Membru de Partid din 1935 Locul și data nașterii: Comuna Ostrovul Corbului, Jud. Mehedinți, 4 martie 1917 Originea socială: țărani mijlocași Naționalitatea: română Școala: 7 clase primare și școala de elevi meseriași C.F.R. Profesia: lăcătuș Stare civilă: căsătorit, are un copil Din 1931 până în 1943 a lucrat la Atelierele C.F.R. din Turnu Severin. În 1933 a luat legătura cu mișcarea muncitorească și a activat, cu unele întreruperi, întâi în U.T.C. și apoi în cadrul Comitetului
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
ani, tehnician la Combinatul Siderurgic Galați, membru P.C.R., a afirmat: „cu lipsa asta de alimente, oamenii sunt încă foarte buni. Ar trebui să pună mâna pe par și să dea în dreapta și stânga...”. -VELEA IONEL, din Galați, de 28 ani, lăcătuș la furnale în Combinatul Siderurgic Galați, necunoscut cu antecedente politice și penale, neîncadrat politic, a afirmat: „Lipsesc produsele alimentare. Conducerea statului se ține de bârfit statele capitaliste, ridicând în slavă situația dezastruoasă din țara noastră...”. În legătură cu vizita conducerii superioare de
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
nostru în China a fost aceea că între noi și chinezi există unele probleme în care nu sunt vederi comune - în special în politica externă - dar aceasta este specific șefului nostru de stat...”. -STAN ION, din Galați, de 37 ani, lăcătuș la Combinatul Siderurgic Galați, membru P.C.R., a afirmat: „Uite, domnule, s-au plimbat în China și acum se plimbă în Coreea...”. -ANDRICI Mihai, din Galați, de 23 ani, lăcătuș la Combinatul Siderurgic Galați, membru P.C.R., a afirmat: „Ce credeți că
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
șefului nostru de stat...”. -STAN ION, din Galați, de 37 ani, lăcătuș la Combinatul Siderurgic Galați, membru P.C.R., a afirmat: „Uite, domnule, s-au plimbat în China și acum se plimbă în Coreea...”. -ANDRICI Mihai, din Galați, de 23 ani, lăcătuș la Combinatul Siderurgic Galați, membru P.C.R., a afirmat: „Ce credeți că fac în China și Coreea? Încheie niște contracte și se întorc, creditând [lipsă restul documentului - n. ed.] A.C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 4.555, f. 18. 179
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
muncitor din obiectivele conomice, după cum urmează: -AVRAM MARCEL, subinginer la C.S.G., referindu-se la întreruperile de curent, arată că: „Aceasta este o bătaie de joc. Nimeni nu se gândește că dimineața mai nu vezi să cobori pe scări”. -ISAC CEZAR, lăcătuș la C.S.G., afirma: „Lipsa de lumină în apartamente te face să înnebunești. Am umblat prin tot orașul să cumpăr o lampă cu petrol și nu am găsit. Copiii nu-și pot face lecțiile”. -LUCA COSTICĂ, lăcătuș la C.S.G., afirma: „Nu
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
pe scări”. -ISAC CEZAR, lăcătuș la C.S.G., afirma: „Lipsa de lumină în apartamente te face să înnebunești. Am umblat prin tot orașul să cumpăr o lampă cu petrol și nu am găsit. Copiii nu-și pot face lecțiile”. -LUCA COSTICĂ, lăcătuș la C.S.G., afirma: „Nu se știe unde o să ajungem cu transportul în comun. Din lipsă de motorină autobuzele nu mai circulă normal și nu ai cu ce te deplasa prin oraș”. -CIOBANU ROMULUS, lăcătuș la Uzina cocso-chimică din C.S.G., a
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
-și pot face lecțiile”. -LUCA COSTICĂ, lăcătuș la C.S.G., afirma: „Nu se știe unde o să ajungem cu transportul în comun. Din lipsă de motorină autobuzele nu mai circulă normal și nu ai cu ce te deplasa prin oraș”. -CIOBANU ROMULUS, lăcătuș la Uzina cocso-chimică din C.S.G., a specificat că din emisiunile postului de radio „Europa Liberă” a înțeles că „în țările capitaliste se trăiește mai bine ca în România și că numai leneșii nu au de lucru”. -FILIP COSTICĂ, electrician în
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
a fierului, ci numai meșteșugari care prelucrează fier gata redus, aramă, cositor etc. și pentru sate. Specializarea, determinată de specificul materiei prime folosite și de nevoile mereu crescânde ale societății, era deosebit de pronunțată. În documente sunt menționați meșteșugari fierari, strungari, lăcătuși, potcovari, alămari, căldărari, tinichigii, cazangii, cuțitari, tufeccii (armurieri) etc. În Iași, la 1854, exista o breaslă a fierarilor, în Botoșani, la 1845, lucrau 21 de fierari, în Galați - 31 (fierari creștini), în Roman, în 1849, existau 14 fierari, în Bârlad
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
pe domeniile boierești au continuat să-l aibă țiganii, chiar după eliberarea lor, când mulți dintre ei au rămas pe loc ca argați sau clăcași. Pe domeniile Bașotă existau în 1847 - 81 familii de țigani, dintre care 14 fierari, 1 lăcătuș, 2 căldărari, pietrari, stoleri etc. La 1 ianuarie 1855, numărul lor era de 107 familii dintre care 20 fierari, 7 pietrari, căldărari etc.. Se știe, deasemenea, că „meșterii cantacuzineștilor” au făcut, cu prilejul mișcărilor din 1848, arme și tunuri din
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ARIEȘANU, Ion (8.IX.1930, Ocna Mureș), prozator. Este fiu al Elenei (n. Popa) și al lui Iosif Arieșanu, lăcătuș mecanic. A absolvit Liceul „Mihai Viteazul” din Turda în 1951, apoi Facultatea de Filologie din Cluj (1955). După o scurtă carieră didactică universitară (1955-1957) în același oraș, se dedică activității în presă, fiind redactor la „Drapelul roșu”, redactor-șef la
ARIESANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285451_a_286780]
-
imputarea că oriunde s așează ei slugile se abat de la calea dreaptă, hoții desfac lesne lucruri furate ș. a. m. d. Daca li se impută însă evreilor înclinarea de-a precupeți și a neguța și că nu se fac fierari sau lăcătuși, lucrul e esplicabil: ei nu iubesc nici o muncă la care se cere puțină mișcare intelectuală și poate nici n-or fi având putere fizică îndeajuns pentru ocupațiunile de mai sus. Daca evreii se plângeau de fanatismul religios de pe-atunci
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
primii săi cincizeci de aurari, argintari și alți lucrători în metale; pe primii săi cincizeci de zidari, pe primii săi cincizeci de dulgheri, pe primii săi cincizeci de tâmplari, pe primii săi cincizeci de potcovari, pe primii săi cincizeci de lăcătuși, pe primii săi cincizeci de fabricanți de cuțite, pe primii săi cincizeci de turnători și alte câteva sute de persoane din diverse domenii neprecizate aici, cei mai capabili în științe, în artele frumoase, în arte și meserii, totalizându-i pe
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
1972. Analiză sociologică în cadrul întreprinderii metalurgice, centrată pe identificarea atitudinii față de muncă și a așteptărilor legate de muncă (prima acțiune de acest gen s-a derulat la Reșița în 1970). Elaborarea de profesiograme pentru diferite profesiuni din industria metalurgică: sudor, lăcătuș, electrician etc. (1971). Elaborarea și aplicarea unui test de capacitate pentru personalul noii instalații de oxigen. 1972-1974 Introducerea unor noi metode de orientare profesională în liceul industrial al centrului metalurgic Reșița, ca urmare a rezultatelor obținute la testele asupra aptitudinilor
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
, Ioan (1837, București - 21.VI.1893, Focșani), autor dramatic. Este fiul Amaliei și al lui Alexandru Lupescu. După ce învață un timp la școala de la mănăstirea „Domnița Bălașa”, încearcă să-și câștige existența ca lăcătuș. Termină o școală de meserii și deschide, în asociație, un mic atelier. Prinzând gust pentru teatru, joacă în diferite spectacole, ca diletant, și se remarcă, de vreme ce este angajat la Teatrul Național din Iași. L., care avea să devină un comic
LUPESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287929_a_289258]
-
justifică denumirea, iar un coleg, lam numit pe Ioan Mititelu de la Vaslui, priceput nevoie mare în folosirea pamfletuluigen gazetăresc - care nu prea se mai utilizează, descoperă o nouă profesiune a copiilor și nepoților noștri. În locul celor de strungar, rectificator, frezor, lăcătuș sau termist se aduce în prim plan nomenclatorul vorbirii zilnice și a practicii muncii, profesii nici ele prea liberale: autopsier la caritaj, cap de masă la cazinourile care mai funcționează, colector și sortator de păr - probabil la coafor și frizerii
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93023]
-
, Mihai (14.IX.1931, Bușteni - 19.VII.1989, București), prozator. Este fiul Elisabetei (n. Teodorescu) și al lui Constantin Tunaru, lăcătuș. Începând din 1942 face cursul secundar la Brașov, Sinaia și Câmpina, încheiat în 1950 la Liceul „Dr. Ioan Meșotă” din Brașov. Până în 1952 funcționează ca normator la o întreprindere din Bușteni. Terminând în 1955 Institutul de Construcții din București, va
TUNARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290301_a_291630]
-
Tudor Tudor, funcționar. După ce urmează Liceul Militar la Iași, absolvit în 1956, Școala Tehnică de Aviație (1956-1958) și Școala Tehnică de Arhitectură (1959-1962), face Facultatea de Filologie a Universității din București, încheindu-și studiile în 1969. În răstimp lucrează ca lăcătuș, tâmplar (1958-1959), conductor arhitect (1962-1965), redactor la „Viața studențească” și „Amfiteatru”. Din 1975 va fi șef de secție, apoi secretar de redacție la „Flacăra”. După 1989 intră redactor la „România liberă”, unde susține rubrica „Dus-întors”, iar mai târziu la „Academia
TUDOR-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290283_a_291612]
-
TUPAN, Marius (18.IV.1945, Tâmna, j. Mehedinți), prozator și dramaturg. Este fiul Izabelei (n. Țecu) și al lui Nicolae Tupan, lăcătuș la CFR; este căsătorit cu Maria-Ana Tupan. Face ciclul elementar în comuna natală, după care urmează o școală profesională de pe lângă Șantierul Naval din Turnu Severin, obținând calificarea de sudor. Lucrează la Șantierul Naval și la Uzina de Vagoane, apoi ca
TUPAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290302_a_291631]
-
Draghincescu, Traiectorii intestinale. Comunismul și bestialitatea, CL, 1997, 4; Alexandru Șipa, Bolnav de blues, „Actualitatea muzicală”, 1997, 11; Eugen Curta, O carte rară, VTRA, 1998, 7; Noemi Kosma, Bluesul A.K.A., mod de a trăi, VTRA, 1998, 7; Adrian Lăcătuș, Muică, suntem neam de țuică, VTRA, 1998, 7; Al. Th. Ionescu, De la Găești la literatură. Fără retur‚ VTRA, 1998, 7; Valentin F. Mihăescu, Spovedania unui păcătos, „Azi”, 1998, 26 octombrie; Dan Perșa, Jertfă și steag, TMS, 2000, 6; Tudor Cristea
UNGUREANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290344_a_291673]
-
VASILE, Geo (21.VI.1942, București), critic literar și traducător. Este fiul Anei și al lui Gheorghe Vasile, lăcătuș mecanic; prenumele la naștere: Gheorghe. Urmează la București școala generală (1950-1957), Liceul „Nicolae Bălcescu” (1957-1961) și Facultatea de Filologie, secția italiană-română (1961-1967). Lucrează ca profesor la Rovine, Fierbinți, Frăsinet (1967-1971), bibliotecar la Serviciul de schimburi internaționale de la Biblioteca Centrală de
VASILE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290446_a_291775]
-
LCF, 1997, 24; Pop, Pagini, 9-16; Anca-Maria Rusu, Antecedente românești ale teatrului absurdului, DL, 1998, 36; Glodeanu, Poetica, 338-351; Cărtărescu, Postmodernismul, 299, 351, 360-361; Dicț. esențial, 862-864; Nicolae Crețu, „Jocurile” lui Urmuz, CL, 2001, 6; Dicț. analitic, III, 260-263; Adrian Lăcătuș, Urmuz, Brașov, 2002; Irina Marin, Urmuz, eternul precursor, RL, 2003, 25; Paul Cernat, Urmuz: un conservator eretic?, OC, 2003, 193; Cecilia Burtică, Urmuz avant Dada (Urmuz sau Originile suprarealiste), pref. Dumitru Gherghina, Craiova, 2003; Ovidiu Morar, Avatarurile suprarealismului românesc, București
URMUZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290382_a_291711]
-
TĂNASE, Nicuță (12.VIII.1924, Roșu, j. Ilfov - 5.IX.1986, București), prozator. Este fiul Elenei (n. Moldovan) și al lui Anghel Nicuță, negustor ambulant. Urmează școala de ucenici la București, devenind lăcătuș. Lucrează la Avrig și la Combinatul Siderurgic din Hunedoara, unde în 1948 are loc și debutul său în presă, la ziarul „Uzina noastră”. Absolvind Școala de Literatură „M. Eminescu” din București în 1951, este angajat redactor la revista „Urzica”. Din
TANASE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290050_a_291379]
-
VLAD, Vasile (4.VI.1941, Constanța), poet. Este fiul Ioanei (n. Udrescu) și al lui Constantin Vlad, lăcătuș mecanic. Urmează la București școala primară și Liceul „Mihail Sadoveanu” (1956-1960). Se înscrie la Facultatea de Filologie, dar este exmatriculat chiar din primul an în urma unei dispute cu filosoful Radu Florian. Se angajează ca zilier la Institutul de Energetică al
VLAD-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290601_a_291930]
-
MUNTEANU, Francisc (9.IV.1924, Vețel, j. Hunedoara - 13.IV.1993, București), prozator. Este fiul Iuliei Munteanu (n. Gomboș), croitoreasă, și al lui Francisc Munteanu, funcționar. După câteva clase de liceu, își câștigă existența ca ucenic lăcătuș la Reșița (1939-1940), muncitor la o fabrică de ciocolată (1940), ajutor într-un atelier de firme la Budapesta (1940-1942), marinar pe Dunăre (1944). În război, va fi luat prizonier atât de trupele germane (septembrie-decembrie 1944), cât și de cele sovietice
MUNTEANU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288292_a_289621]