1,307 matches
-
nu mi-a trecut prin cap vreodată să aflu de unde vine apa. Trebuie să fie un puț. Ca să vezi! Și stăm aici de când aveam zece ani. 8 iunie, 1949. Sunt În Gemeni. Lăcrămioara e floarea semnului meu zodiacal. Știi că lăcrămioara e foarte otrăvitoare? Ne-am mutat de ziua mea. N-a fost nici o petrecere. Duba s-a Înțepenit Între stâlpii porții În ziua mutării. Deci nu e apă de la municipalitate - sunt atât de uimit. Cu ușurința lui obișnuită, introduse comentarii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
de fericire, n-avea putere ca să mai ceară “Doamne, dă-mi bucurie!” *** Oglinda concavă devine rotundă, în ea abia mai zăresc chipul femeii cu mâinele albe ce colorează iarna în roz. Îi urmăresc cu atenție fața, pe care au crescut lăcrămioare, înflorește trecutul în iarnă, la gât o cruce de piatră, ce arde. *** Oglinda rotundă e spartă, destinul n-o mai poate lipi, femeia aleargă prin viață asemeni unui fulg rătăcit. Nefericirea doctorului Nepoatei mele, doctor Daniela Lepădatu Toți oamenii sunt
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
o direcție opusă, se opri la cealaltă fântână și-și potoli setea acolo. Apoi pornind din nou la drum a dat peste Rinaldo. Dragostea a pus stăpânire pe ea și a rămas pironită locului. De jur-imprejur livada era plină de lăcrămioare și trandafiri sălbatici. Angelica, neștiind ce să facă, a cules un braț de flori și le-a lăsat să cadă una câte una pe fața cavalerului adormit. El s-a trezit, dar când a dat cu ochii de ea, i-
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
aduse de la mari depărtări și aclimatizate aci. Numele lor atât de fragede și pitorești, țâșnite din seva plaiurilor românești, le statornicește pentru vecie pe covorul nomenclaturii horticole: tufănele, brândușe, crăițe,dalii, pansele, mixandre, cimbnrișor, dediței, părăluțe, stânjenei, romanite, ciuboțica cucului, lăcrămioare, bujori, albăstrele, rurneneală și câte altele, pe care numai văzîndu-le îți amintești de ele. Printre acestea, îți atrag atenția bobocii mândri sau florile învolte ale trandafirilor de toate soiurile și culorile, sau te opresc din cale buchetele mărețe de liliac
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
Ghemuit într-un fotoliu de piele, Jonathan înțelege pentru prima oară semnificația cuvântului englezesc cozy, nevoia pe care le-o induce clima, să-și izoleze trupurile cu venele albăstrui proeminente, căptușindu-se cu straturi de păr de cal și mahon, lăcrămioară asiatică, milieuri, istorie, tradiție, certificate de acțiuni. A fi englez, decide el, este în primul rând o chestiune de izolare. Domnul Spavin i-a închiriat o mansardă în Bayswater cu o fereastră mică, ce se deschide peste multe acoperișuri și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
într-un spin, îmi trage dorul adormit în franjuri albe Lin, prea lin... O trufanda din tril de mierlă Catifelează blând zefirul Și împletește-n două firul Acordului de inimi calde Ce-n alb de crin își lasă girul. Din lăcrămioare, clopoței Șoptesc timid iubiri suave Pe-altar de primăvară sclave împodobind cu vis de-o clipă Trăiri ce-n taină fac risipă De flori firave. Zvon în geam apare mândră față Cu ochi de cer, cosiță blondă Să dea binețe
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
se-amestecau confuze. M-am poticnit în gânduri îndrăznețe Mă dezarmase propria-mi rușine, Am reușit ca să îți dau binețe Și să întreb: Tu, cine ești tu, cine? C-o voce cristalină bob de rouă Pe clopoței de flori, de lăcrămioare, Ai împărțit tăcerea pe din două Și mi-ai răspuns: Nu m-ai chemat tu, oare? Zvârcoliri de cristalin Hai toamnă cu miros de mandarin Mă iartă și mă spală de păcate, Trăiesc în zvârcoliri de cristalin Miop, arid, cu
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
subiectul proiectatului reportaj. Așa se face că, după o oră am primit pe reporteră în locuința mea. Într-o curte împodobită cu pomi înfloriți, cu viță de vie umbroasă în fața casei și covoare multicolore de zambile, lalele și mii de lăcrămioare înflorite, reportera, impresionată de covorul floral plus pomii înfloriți, mi-a luat acel interviu publicat în „Adevărul de Vaslui” din 1 mai 2006, cu titlul „La 90 de ani sunt un om fericit”. Iată conținutul articolului în cauză: „Profesorul Alexandru
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
motiv de bucurie, pentru că savurează căldura fiecărei raze de soare și trăiește în liniște, în lumea cărților și a amintirilor. Un colț de rai într-o curte mică, străjuită de meri înfloriți, alintați de vântul care scutură petalele florilor peste lăcrămioarele sădite la rădăcinile lor. O casă frumoasă, modestă, dar aranjată cu gust, cu rafturi pline de cărți și reviste. Acesta este locul în care își duce viața în liniște, trăind din lumea amintirilor, profesorul Alexandru Mânăstireanu, un bătrân vioi, cu
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
l-am văzut eu cu ochii mei și l-am simțit cu antena sufletului meu de copil. Și... cât de mândri ne simțeam noi, copiii din Priponeștii de Sus, când de 1 Mai mergeam cu școala la pădurea Ghidigeni pentru lăcrămioare și când întâlneam copiii din satele vecine cântând în plină natură, simțeam că nici o școală nu ne întrecea din cântec, fiindcă aveam dirijor pe acest împătimit al manifestărilor culturale din acea vreme. Aceasta este doar o parte din personalitatea învățătorului
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
adaugă o altă suavitate a parfumului floral al cireșilor, vișinilor, merilor, perilor și prunilor la care se va adăuga curând și cel al viței de vie, iar spre sfârșitul lui aprilie și începutul lui mai neîntrecutul parfum al miilor de lăcrămioare ce apar de sub prunii cu rod bogat. Să tot trăiești fericit într-un asemenea peisaj natural, ce mă înconjoară! Pentru 12 aprilie, la sugestia dlui Oprea, am încercat să scriu în legătură cu cireșele pe care le-am împărțit egal tuturor oamenilor
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
Printre altele, se bucură că-i voi pune la dispoziție sutele de scrisori ce posed, din care speră să scoată o nouă carte, atunci când va veni și vremea aceea. În ziua următoare am cules peste o mie de fire de lăcrămioare care sunt la apogeul înfloririi și al căror miros parfumat în mod deosebit se simte prin vecini. Mă bucur de aceste flori și la rândul meu am bucurat destule persoane apropiate. Ce poate fi mai frumos decât să dăruiești o
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
căror miros parfumat în mod deosebit se simte prin vecini. Mă bucur de aceste flori și la rândul meu am bucurat destule persoane apropiate. Ce poate fi mai frumos decât să dăruiești o floare, însă când e vorba de suavele lăcrămioare, bucuria e și mai mare, atât la donator, cât mai ales la primitoare. Simt o adevărată plăcere să dăruiesc flori, pentru că la mine aceasta e o boală veche, începând din anii copilăriei, când dăruiam învățătoarei, mamei și surorilor mele lăcrămioare
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
lăcrămioare, bucuria e și mai mare, atât la donator, cât mai ales la primitoare. Simt o adevărată plăcere să dăruiesc flori, pentru că la mine aceasta e o boală veche, începând din anii copilăriei, când dăruiam învățătoarei, mamei și surorilor mele lăcrămioare adunate din pădurea Ghidigeni, de care am mai amintit. Pentru 29 aprilie 2007 consemnez că citesc în continuare din Hușul în presa vremii, trimisă recent de dl. Oprea. Interesantă, migăloasă lucrare, un enorm volum de muncă privind arhivele cercetate, precum și
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
zi când se mutaseră în casa aia. Eu și Randall aveam să ne scriem singuri jurămintele de nuntă. Niște jurăminte dureros de frumoase, care i-ar fi făcut să plângă pe toți invitații. Eu urma să am un buchet de lăcrămioare culese din grădina mamei. Am încercat să mă închipui pe mine și pe Randall, recitându-ne propriile jurăminte. Mi se părea c-ar fi fost... ei bine, destul de jenant. Randall era un tip mai tradițional. Când pot să te văd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
Dansatorul se grăbi să îndeplinească dorința spectatorilor, alergă în culise și reveni pe podium, ținând de mână o Nanone cu totul schimbată. În fustiță scurtă din tulle bleu, cu un corset de dantelă în aceeași nuanță și un nor de lăcrămioare pe cap, ea reuși să smulgă un cor de exclamații de uimire. Picioarele ei prelungite cu papuceii albi de balerină păreau interminabile. O asemenea dezvăluire de forme era de neconceput pentru majoritatea celor din sală, dar, în aceeași măsură, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
Cam asta au făcut fimeili-istea, toată noaptea, -n calidorul lor, le-am auzit prin fereastra deschisă. Eu tare-aș mai sta de vorbă cu Nora. Despre tații noștri. Ea să plângă, eu s-o mângâi pe fundă, să-i șterg lăcrămioarele și să-i spun cu cel mai gros glas al meu că, lasă, Bun-e-Dumnezeu; după aceea să trec eu la rând la tristețe, să mă mângâie ea, să mă sărute, să-mi pună mâna aici, la sân și să spună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
tristă zi din viața lui Susan. I-a fost aproape imposibil să suporte s-o vadă pe Milly, care abia împlinise doi anișori, tropăind până în dreptul sicriului, cu mânuța grăsuță ascunsă în pumnul strâns al lui tati. Așezând buchețelul de lăcrămioare, legat cu fundă - florile preferate ale mamei - pe sicriu, fetița nu părea să înregistreze suspinele reprimate ale celor aflați în biserică. Mami se trezește? a întrebat ea sonor, când Nick a luat-o ca să se întoarcă la locurile lor. De unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
îl prinde de mână și pornesc pe alee. Iarna era pe sfârșite. Când a venit primăvarea cu frumusețile ei, a înveselit inimile oamenilor care se bucurau de soare, verdeață, flori, ciripit de păsări. Primii ghiocei, primele viorele, primii toporași, primele lăcrămioare au fost pe rând mesagerii dragostei lui Cezar pentru Teofana. De câte ori o întâlnea în parc, îi aducea câte un buchețel de asemenea flori gingașe, iar ea fredona ca semn de mulțumire arii din „Aida”, „Traviata” de Giuseppe Verdi sau vreunul
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
oasele, mă mușca de obraz până la sânge. După întîlnirile cu ea, veneam acasă plin de vânătăi. Strânsese tot felul de nimicuri care ar fi putut aminti de primele noastre zile împreună: etichete de la sticlele de bere pe care le băuserăm, lăcrămioare uscate primite de la mine, o mică scobitoare de plastic cu figurină la capăt, de la masa pe care mi-o servise ea, ca la cane, o lumânare fantezi arsă pe jumătate, care amintea o seară petrecută la lumina ei, o mostră
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
jurnalista Luminița Moldoveanu, autorul declara că nu regretă nimic din ceea ce a trăit și se poate socoti un om fericit: Un colț de rai într-o curte mică, străjuită de meri înfloriți, alintați de vântul care scutură petalele florilor peste lăcrămioarele sădite la rădăcinile lor. O casă frumoasă, modestă, dar aranjată cu gust, cu rafturi pline de cărți și reviste. Acesta este locul în care își duce viața în liniște, trăind din lumea amintirilor, profesorul Alexandru Mânăstireanu, un bătrân vioi, cu
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
grădina cu flori îi sunt companie și interlocutori statornici. Reținem, astfel, pilda din dialogul cu cireșul în agonie, ca și îndemnul scrâșnit către un păr neroditor. Dar, înainte de toate, florile: zeci de buchete (unele alcătuite din sute de fire), de lăcrămioare, narcise, zambile, trandafiri, fire culese de mâna profesorului și care pornesc către doamne și domnișoare, cu deosebire colege și prietene ale fiicei, și altele care împodobesc mormintele dragi: al sotiei, ale foștilor profesori sau ale prietenilor plecați. Amfitrion inegalabil, Profesorul
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
de fericire. ,, Rar am avut o atare stare de fericire...când se poate trece ușor de la lumea aceasta la cea de dincolo!...” Delicatețea sufletului său amintește de ,,poetul florilor”, Dimitrie Anghel (volumul ,,În grădină”), căci culege și oferă buchete de lăcrămioare prietenelor Marianei, iar pentru Doamna Diaconu, mama lui Vrony și Madily, alege anume 101 fire - prefigurându-i și urându-i sărbătorirea a 100 de ani de viață, asemenea Cellei Delavrancea, fiica scriitorului Barbu Ștefănescu Delavrancea. Pasionat om de cultură se
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
A fost. A meritat să fie incriminat? Și da, și nu. A meritat să fie pedepsit? Și da, și nu. De ce, da? Pentru că, acel șef de țară, s-a dat în spectacol, cu acea rară frumusețe de femee cu românca Lăcrămioara, venită în Ioio la muncă, spre a-și câștiga bucățica zilnică de pâine, pentru ea, și pentru copilașul ei, nimerind,însă,în plasa unor mari traficanți de droguri, a și devenit, pentru scurtă vreme, cotraficantă, dar,întreaga rețea căzând, tribunalul
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
căzând, tribunalul a condamnat o la opt luni de detenție, pe care, acum, și-i ispășește, alături de celelalte condamnate. Și, dacă flacăra iubirii i-a străfulgerat, pe ea și pe bărbatul, șef de stat, perforându-le inimile, ce vină are Lăcrămioara? Ce vină au, de fapt, amândoi, că și-au manifestat, profundul sentiment, sincer,în fața întregii lumi de telespectatori? Nu e uman, să se fi petrecut, totul, cum s-a petrecut? Era mai bine, mai de acceptat, la umbra ipocriziei și
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]