1,287 matches
-
Cantec > ROMANȚĂ Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1542 din 22 martie 2015 Toate Articolele Autorului Cavale tânguie prin munte, Brăzdând cu mult prea lungi suspine, Tăcerea crestelor cărunte, Eu plec, gândindu-mă la tine. Chiar valea, iată, lăcrimează, Subt spuzele de reci lumine, Bocesc pâraie la amiază, Și plec, gândindu-mă la tine. Se-aude peste deal un clopot Chemând creștinii să se-nchine, La mine-ajunge doar un șopot Când plec, gândindu-mă la tine. Se-aude ceasul
ROMANŢĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353425_a_354754]
-
și-l îmbrățișă pe împărat, plângând, șoptindu-i alintată: - Iartă-mă, tată, dacă te-am supărat! Apoi se duse și la Speranța, o îmbrățișă, șoptindu-i: - Abia am venit și acum trebuie să plec! Te iubesc mult, măicuța mea! Speranța lăcrimă, șoptind: - Lasă! Fii fericită, fata mea! Apoi o luă de mână, o duse la vornicei, zicându-le: - Să aveți grijă de ea ca de cea mai gingașă floare! Se ofilește la cea mai slabă adiere de răutate. Vorniceii o luară
MĂRŢIŞOR-26-ULTIMUL EPISOD de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353428_a_354757]
-
îi e sete Are dor înrumenit Îi seamănă dorului de dincolo Tot timpul încălzește extremitățile În Kosova La amiază~ ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~ ANUL 1981 Zgomotos pătrunde mirosul de metal Se-mprăștie cântecul pe stradăcuibărit în periferie Fecioara a sângerat genunchiul Mergi și nu lăcrima El a ieșit din turmă cu ochi deschiși A intrat în întrecere Arenă nevăzută cu toreadori și tauri Ole ole ole Aleargă l-a prins De cap i-a pus Pânza roșie Duba orbită de vulturul steagului A-înnebunit A
POEZIE ALBANEZĂ FLORA BROVINA (ÎN TRADUCEREA LUI BAKI YMERI) de BAKI YMERI în ediţia nr. 1166 din 11 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353512_a_354841]
-
plecat divină,diafana... Și simțind amarul regret scurgandu-se în mine.Deschid ochii simțind durerea provocată de realitatea ce-mi irită nervul optic și mă scufund într-o stare obscură ce parcă se lipește de trupul meu în timp ce ochii îmi lăcrimează vise ce nu vor mai trăi vreodată.... -Sfârșit- Referință Bibliografica: Iubind efemerida / Iulian Cătana : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2283, Anul VII, 01 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Iulian Cătana : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
IUBIND EFEMERIDA de IULIAN CATANA în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/352776_a_354105]
-
JĂRATIC Autor: Elena Trifan Publicat în: Ediția nr. 1375 din 06 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului STÂNCA DE JĂRATIC Kaliakra este-n soare Un buchet de trandafiri. Este-o stâncă de jăratic Din abisuri răsărind. Este inima fecioarei În cosițe lăcrimând Și în ape-nvolburate Rămânând în veci oftând. Este mers de sfânt pe ape Și izvor de bucurii. Este suflet de luceafăr Peste ape luminând. Elena Trifan Referință Bibliografică: STÂNCA DE JĂRATIC / Elena Trifan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
STÂNCA DE JĂRATIC de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1375 din 06 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353021_a_354350]
-
aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Am mâncat pâine de vatră, băut-am vin de nemurire, pentru că era prea seară în vie, ne-am întâlnit în poezie. Am tot cântat ,am tot dansat, pictați pe pânzele abstracte, am tot zâmbit, am lăcrimat, de bucuriile înalte. Ne-am amintit de Donna Alba, Rusoaica la Braț cu Andromeda, și greu a fost când am plecat, pierdusem calul și șareta. ascunse în timp de neuitat. Când am plecat era prea seară, cu despărțiri de rămas
LA DRĂGĂȘANI M-AM ÎMBĂTAT DE IUBIRE de NICOLAE NISTOR în ediţia nr. 1938 din 21 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354516_a_355845]
-
ridicată de cavaler pe calul său, care nu se mai opri din galop până la poarta cetății. Regele, tatăl prințesei, îi văzuse din turnul său și se grăbi să îi întâmpine: - Copila mea! Ești bine? - Acest cavaler mi-a ucis salvatorul, lăcrimă prințesa. Cavalerul făcu un pas în fața regelui: - Am găsit-o așa cum ai spus, în castelul lui Udor. Botosu’ o ținea prizonieră, așa că l-am ucis. Mi-ai promis mâna prințesei dacă te scap de Udor și de Botosu’. Castelul Întunecat
PĂDUREA NEUMBLATĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1638 din 26 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352981_a_354310]
-
Când s-a lăsat tăcerea pământească Și mi-a vorbit în șoaptă Dumnezeu, Am așteptat ca merii să rodească În primăvara sufletului meu. LACRIMA UNUI VIS Și dacă niciun clopot nu va mai fi să bată, Și clipe-ndoliate vor lăcrima în vis, Să mai privești, străine, să mai privești odată Cuvântul cum tresare sub mâna ce l-a scris! Să nu strivești tăcerea, nici gânguritul ploii Și-n podul palmei tale obrazul să mi-l culci, De va rodi lumina
POEME DE DOR de MARIA IEVA în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353069_a_354398]
-
pumnul de țărână ce l-ai adus din rai. Să mai privești, poete, să mai privești odată, Cuvântul cum tresare sub mâna ce l-a scris Și dacă niciun clopot nu va mai fi să bată Pe frunze-ndoliate va lăcrima un vis. FLUTURII LUMII Magnolii prăfuite și visuri înnodate De dincolo de moarte se-ntorc orbecăind, Căci s-a ridat lumina de-atâta nedreptate Și se aude-n beznă doar ceasul horcăind. Un fir de păpădie în patru zări se-mparte
POEME DE DOR de MARIA IEVA în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353069_a_354398]
-
Când s-a lăsat tăcerea pământească Și mi-a vorbit în șoaptă Dumnezeu, Am așteptat ca merii să rodească În primăvara sufletului meu. LACRIMA UNUI VIS Și dacă niciun clopot nu va mai fi să bată, Și clipe-ndoliate vor lăcrima în vis, Să mai privești, străine, să mai privești odată Cuvântul cum tresare sub mâna ce l-a scris! Să nu strivești tăcerea, nici gânguritul ploii Și-n podul palmei tale obrazul să mi-l culci, De va rodi lumina
CURCUBEUL IUBIRII (POEME) de MARIA IEVA în ediţia nr. 1447 din 17 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353104_a_354433]
-
pumnul de țărână ce l-ai adus din rai. Să mai privești, poete, să mai privești odată, Cuvântul cum tresare sub mâna ce l-a scris Și dacă niciun clopot nu va mai fi să bată Pe frunze-ndoliate va lăcrima un vis. FLUTURII LUMINII Magnolii prăfuite și visuri înnodate De dincolo de moarte se-ntorc orbecăind, Căci s-a ridat lumina de-atâta nedreptate Și se aude-n beznă doar ceasul horcăind. Un fir de păpădie în patru zări se-mparte
CURCUBEUL IUBIRII (POEME) de MARIA IEVA în ediţia nr. 1447 din 17 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353104_a_354433]
-
mici erau vioi și dolofani, se hârjoneau și ronțăiau oase, iar ea era plină de grijă față de ei, însă lipsită de agresivitate față de cei din jur așa cum se întâmplă cel mai adesea cu mamele copiilor umani. Sunt sigur că am lăcrimat de duioșie. Aveam acum și alte motive ca scriu acel eseu despre un câine care depășea în condiția comportamentală mulți oameni. Pentru documentare, îi vizitam aproape zilnic... Dar, într-o miercuri, soția m-a rugat să-i cumpăr niște costiță
BOBIŢĂ, UN COMPLOTIST CU GHINION de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1367 din 28 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353110_a_354439]
-
bunica, Încă din zorii zilei trează, Cânta deasupra turturica, Pe față-i luneca o rază. În umbra caldă, mișcătoare, Torcea din lâna vaporoasă, Umplea un fus și, cu răbdare, Îl depăna pe-un ghem, zeloasă Era atâta de curată, Și lăcrima mai din nimica; M-am întrebat, și nu o dată, La ce se tot gândea bunica? Referință Bibliografică: BUNICA / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1511, Anul V, 19 februarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Gheorghe Vicol : Toate
BUNICA de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1511 din 19 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353194_a_354523]
-
ele sunt inimaginabil de sofisticate. În afară de cele care se dezlănțuie în limitele neînsuflețitei electronici, instrumentele muzicale au o istorie colectivă, este un înger în toate, o suavitate în fiecare, câte un zeu ce le farmecă. Naiul, pe care l-au lăcrimat cu lacrimi pastorale virtuozi îngemănați cu mitologia, îi este azi prag de cosmos între frunte și buze, maestrului Gheorghe Zamfir! Ce-ar putea spune profetul prin verb, ce-ar putea ilustra pictorul cu magia penelului, ce-ar putea visa poetul
GHEORGHE ZAMFIR. ÎNGERUL DIN NAI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353202_a_354531]
-
tău, Când vrei să mă atingi, Umbre reci acoperindu-mă, Fiindu-ți dor ca să mă strângi la piept, Răcoarea ce-o simți, făcându-ți atât de bine. Cand dai să mă privești, Norii purtați cu tine, dispar, Găsindu-ți ochii lăcrimând Și buze uscate de vânt, Trupul fierbinte și pictat de soare, Desculța și cu părul desfăcut... Să te iubesc, îmi mai rămâne de facut. Austria iunie 2015 Sursă foto - internet Referință Bibliografica: Desculța, cu părul desfăcut / Coști Pop : Confluente Literare
DESCULȚĂ, CU PĂRUL DESFĂCUT de COSTI POP în ediţia nr. 1635 din 23 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353248_a_354577]
-
Acasă > Poezie > Vremuri > SOARTA Autor: Camelia Cristea Publicat în: Ediția nr. 1185 din 30 martie 2014 Toate Articolele Autorului Zaruri aruncate, toate la întâmplare... Soarta omenirii, simplu joc de cărți ? Lăcrimează cerul, semn de întrebare, Oare cât române, poți să mai suporți? Mor bătrânii noștrii, ramuri vestejite În pământ se duc, triste amintiri, Înrămate poate..., visele trăite Marșul e funebru, plâng ai lor copii. La masa tăcerii, se rostesc cuvinte... Toate
SOARTA de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353724_a_355053]
-
Te văd, sora mea dragă... S-au îmbrățișat lung. Iuliana plângea înăbușit. Nu se putea abține. A venit lângă ea Lăură și a cuprins-o pe după umeri, șoptindu-i: - Nu trebuie, te rog mult! Curaj! Tinu nu are voie să lăcrimeze. I-ar face rău. Hai, vino! o chema ea și se îmbrățișară îndelung, pana lacrimile încetară să mai curgă. - Dragi colegi și prieteni! se auzi vocea limpede a doamnei Monica Pop, reinstaurând liniștea în sală. Ați fost martorii unei noi
UN ALT FRAGMENT DIN ROMANUL AFLAT ÎN LUCRU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354065_a_355394]
-
-i pe ei toți și gata! - Ce pierzi, doctore? Nu vrei să fii iubit cum nu ai fost niciodată? lansă Ofelia ultimul argument, punându-și palmele pe pieptul lui și lipindu-i-se de trup, privindu-l în ochi aproape lăcrimând. Eugen rămăsese blocat de gestul ei neașteptat și de privirea-i hipnotică. Înghiți în sec și, acoperindu-i palmele cu palmele lui, încercă să le îndepărteze cu toată blândețea de care era în stare. Deschise gura, dar nu mai apucă
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (7) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1569 din 18 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/354003_a_355332]
-
alămuri, de toacă, pe dealurile și colinele gândurilor mele, care curg pe unduiri de note line. Simt aripi cum se întruchipează în visul meu de amintiri și iar revii, tu, amintirea mea, tu din timpuri uitate iar ochii-ncet îmi lăcrimează-ntr-un tărziu de noapte. Văd o stație, pun un bănuț și-un bărbos uitat de lume îmi cântă prin freamătul său de sunete rătăciri pe alei, de parc sau oriunde ar fi, prin neuitate melodii, care sufletu-mi zdrobește
TU, ÎNCĂ, MAI EŞTI CONDOR AL AMINTIRII MELE! de VIOREL MUHA în ediţia nr. 2122 din 22 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354569_a_355898]
-
te-ai născut, părinții, copilăria, școala, viața de salariat și perioada când de aceste locuri trebuie să te desparți definitiv! După ce am citit și recitit pe sticlă, mărind caracterele, sutele de pagini din cărțile doamnei și mai ales „Zâmbind vieții”, lăcrimând de emoția propriilor amintiri, alteori de oboseală... m-am întrebat cum de-a reușit autoarea să evoce peste jumătate de secol de viață, să filtreze cu sensibilitatea omului ars de dorul pentru locurile natale propriile trăiri, amintiri. „Întoarcere la origini
UN ZÎMBET SE ÎNTOARCE ACASĂ! de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 897 din 15 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/354564_a_355893]
-
în general, de muzică în special. Calitățile sale vocale nu puteau decât să dea amploare liniei melodice a cântecelor alese pentru acea seară dedicată cuvintelor și culorilor iubirii. Iar cu acel text drăgălaș din „Am un pisic”, cu ochii aproape lăcrimând de dragoste și mulțumire sufletească, a intrat definitiv și convingător în inima celor care, poate, nu o cunoscuseră până atunci. Abordând aceeași tematică, iubirea manifestată plenar într-o diversitate de cuvinte și culori, Puiu Crețu - care nu este nici „pui
CÂNTECUL CULORII LA MIJLOCUL TOAMNEI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356980_a_358309]
-
până găsesc acel pământ, unde mi-ar plăcea să trăiesc. Am visat o insulă frumoasă care mă cheamă și n-o să am pace până n-o găsesc. Împăratul și împărăteasa n-aveau ce face, decât să înțeleagă dorințele fetei, să lăcrimeze de dorul ei, dar de oprit din visele ei, n-aveau atâta putere. Prințesa a așezat coronița pe pat, apoi a chemat camerista și a rugat-o să se dezbrace. După ce și-au schimbat hainele între ele, prințesa arăta ca
CASTELUL DE STICLĂ de SUZANA DEAC în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357206_a_358535]
-
înseamnă viață în jurul meu, de la firul ierbii, până la păsările cerului... cu ele, adesea mă îngân; de la pruncul din leagăn, până la moșneagul cu dalbe plete și băbuța sprijinită în baston. Toate aceste frumuseți dăruite nouă de bunul Dumnezeu, mă fac să lăcrimez, lacrimi de fericire, de astă dată! Plâng, când mă rog. Plâng prea mult?! Poate! Dar mă simt mai bine după ce mă eliberez, căci lacrimile, ele îmi spală sufletul”, mărturisește interpreta Maria Șalaru. Iată cum a ajuns ea să exemplifice faptul
MARIA ŞALARU. ÎMPREUNĂ CU MELODIILE EI, PAHARUL DE COTNARI E VAST de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 920 din 08 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357189_a_358518]
-
deoparte Toate clipele amare Așternute-n a mea carte, Toate zilele ploioase, Mai puțin una slăvită Cu secunde prea frumoase Dar, puțin sărbătorită. Mi-am propus să zbor la stele Și să duc neapărat Toate dorurile mele Pentru care-am lăcrimat, Să le dau în grijă Lunii, Să le adoarmă cu-a ei vrajă, Înmiresmând cu petunii Tot nisipul de pe plajă. Pentru viața următoare Mi-am propus s-adun în plete Tot ce este trist și doare Să aștern pe îndelete
DANIELA PĂTRAŞCU [Corola-blog/BlogPost/357252_a_358581]
-
Pentru viața următoareMi-am propus să pun deoparteToate clipele amareAșternute-n a mea carte,Toate zilele ploioase,Mai puțin una slăvităCu secunde prea frumoaseDar, puțin sărbătorită.Mi-am propus să zbor la steleși să duc neapăratToate dorurile melePentru care-am lăcrimat,Să le dau în grijă Lunii,Să le adoarmă cu-a ei vrajă, Înmiresmând cu petuniiTot nisipul de pe plajă.Pentru viața următoareMi-am propus s-adun în pleteTot ce este trist și doareSă aștern pe îndeletePeste pajiști înfloriteTransformând relele-n
DANIELA PĂTRAŞCU [Corola-blog/BlogPost/357252_a_358581]