10,378 matches
-
înglobează și sarea și piperul bodogănelilor lui Grumpy. * În același număr din 22, suplimentul literar e consacrat Programului Luna Bucureștilor (9 mai-9 iunie), în care e inclus și Tîrgul de carte Bookarest 2000. Acum, cînd candidații la primăria capitalei se laudă care mai de care cît iubesc ei de înfocat Bucureștiul (cum au făcut-o, la rîndul lor, și cei pe care i-a Costin Georgescu, un om de paie? Cîteva ziare centrale, printre care și ADEVĂRUL, au anunțat că în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17064_a_18389]
-
al nostru în Franța. L-am ascultat cîteva ore, timp în care Costea mi-a explicat cîte a făcut el pentru Ion Iliescu, Teodor Meleșcanu și ce vrea să facă pentru Emil Constantinescu. Impresia mea a fost că ori se laudă, ori e agent străin." Greu de înțeles că un premier al României s-a mulțumit cu impresii în loc să pună mîna pe telefon pentru a afla ce hram purta personajul cu care a stat de vorbă cîteva ore. * Recent, șeful PRM
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17064_a_18389]
-
să devină digresive și imprecise. Autoarea rămâne mereu la obiect. Talentul literar îi permite să definească exact diferite moduri de-a scrie. Altă caracteristică a felului ei de a face critică literară o constituie atitudinea mereu ofensivă. Chiar și când laudă, Nicoleta Sălcudeanu laudă provocator, solidarizându-se cu autorul cărții analizate împotriva opacității altora (de obicei împotriva... bărbaților; dar ei nu-i trimite nimeni nici o diplomă...). Iată ca exemplu un pasaj dintr-o cronică la romanul Distanța dintre un bărbat îmbrăcat
Descentralizarea vieții literare by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17069_a_18394]
-
și imprecise. Autoarea rămâne mereu la obiect. Talentul literar îi permite să definească exact diferite moduri de-a scrie. Altă caracteristică a felului ei de a face critică literară o constituie atitudinea mereu ofensivă. Chiar și când laudă, Nicoleta Sălcudeanu laudă provocator, solidarizându-se cu autorul cărții analizate împotriva opacității altora (de obicei împotriva... bărbaților; dar ei nu-i trimite nimeni nici o diplomă...). Iată ca exemplu un pasaj dintr-o cronică la romanul Distanța dintre un bărbat îmbrăcat și o femeie
Descentralizarea vieții literare by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17069_a_18394]
-
La sfîrșitul secolului al XVIII-lea, Bucureștii aveau 30.000 de locuitori, iar cele mai mari orașe din țară, Iașii, de exemplu, 20.000 . în toată lumea lucrurile stăteau cam la fel. Doar orașele arabe, apoi Constantinopolul și Salonicul se puteau lăuda în Evul Mediu cu populații de zeci sau sute de mii de locuitori. Interesant de menționat este că ponderea orașelor noastre, spre 1800, era cam de 10% din ansamblul populației, procent asemănător cu acela al orașelor din Germania, net superior
Cum trăiau românii în Evul Mediu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17083_a_18408]
-
Vasile Lovinescu. Cert este că Ștefan Gencărău pune în mișcare pentru justificarea demersului său un întreg sistem de referințe dintre cele mai onorabile, numele cel mai des invocat fiind Ernst Cassirer. Secțiunea care se ocupă propriu-zis de "numere caragialiene", mult lăudată de către referenți pentru ineditul ei, se constituie în "medalioane micromonografice dedicate numerelor"; toate numerele de la "unu" la "treisprezece" sînt inserate într-o schemă identică, de-a lungul a aproape o sută de pagini: o poveste despre accepțiunile numărului în lexicul
Caragiale numărat by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17088_a_18413]
-
o duse la bot, o mirosi, pe urmă, privindu-mă fix cu bomboana dusă la botul ei roșietic, îmi azvîrli obiectul care, ieșind printre gratiile cuștii, îmi căzu drept la picioare. La început mi se păruse o nimereală. Deși, mă lăudasem cu ce mi se întîmplase. Ia mai încearcă o dată, să vedem", - poate să mi se fi părut...Ochiul însă și instinctul, meu, de obicei, nu se înșeală cînd este vorba de atenția sau lipsa de atenție a cuiva, cu care
Los Angeles by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17097_a_18422]
-
lui Sorin Toma". Doar puțin intrigant, așa cum i se cerea unui nomenclaturist. În timp ce Beniuc funcționa în calitate de consilier al Ambasadei României la Moscova, Zaharia Stancu călătorește într-acolo spre a obține un exemplar din Statutul scriitorilor sovietici și spre a se lăuda apoi astfel, încît șeful său ideologic să se pronunțe în felul următor: "am avut un reprezentant ani de zile la Moscova, dar niciodată n-a reușit să ne facă rost de un statut al Uniunii Scriitorilor Sovietici, a fost destul
O struțo-cămilă ideologică (IV) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17105_a_18430]
-
ar fi jucat un rol de delator, însoțit de privilegiile de rigoare: "Desigur, Zaharia Stancu a fost la un moment dat și în lagărul de concentrare de la Tîrgu-Jiu, pare-mi-se, dar cu așa ceva prea mult nu avea de ce se lăuda, deoarece în momentul cînd s-au făcut anumite procese el a fost unul dintre cei mai buni informatori și acuzatori ai unora din cei care fuseseră închiși, iar în ceea ce privește relațiile lui cu comuniștii din lagăr, ele erau de obicei astfel
O struțo-cămilă ideologică (IV) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17105_a_18430]
-
că independența ziarului peste care este director nu-i îngăduie să scrie despre diversiuni, câtă vreme nu are probe. Iar dacă o face din vârful pixului, urmărind să se aleagă cu vreo penalizare de la Cotroceni, ca pe vremea când se lăuda cu pedeapsa, tot de la Cotroceni, venită din partea fostului președinte al României, Ion Iliescu, dl Cristoiu uită un lucru. Când se duela, nu știm cât de serios, cu Ion Iliescu, în prima pagină a EVENIMENTULUI ZILEI, dl Cristoiu n-o făcea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17116_a_18441]
-
simplu o marionetă electorală. Dar cu cît problemele unui oraș sînt mai complicate, cu atît șansele unui primar de a fi reales sînt mai mici, oricît de bun gospodar ar fi acesta. Și într-o localitate mare, cine se poate lăuda că are o asemenea reputație? Mai ales la această oră. Vreun fost director de fabrică, ajuns candidat la primărie după ce și-a lăsat fabrica în faliment? Un fost primar? Un alt fost mai știu eu ce care își asigură concitadinii
Cît contează un primar by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17134_a_18459]
-
de religie și, la un moment dat, preotul întreabă: Cine știe ce a scris Sfîntul Augustin?". Tăcere mormîntală. Eu fac pe deșteptul, ca să spun așa, ridic două degete și încep să spun: Confesiuni, De civitate Dei, Solilocvii...Și atunci, preotul, în loc să mă laude, începe să țipe: Vedeți, ateul ăsta știe, și voi nu știți!". Această agresiune spirituală împotriva unui adolescent mi s-a părut monstruoasă; am intuit atunci întreaga dimensiune a totalitarismului spiritual, astfel încît am rămas marcat pentru toată viața". Neputînd trece
Adrian Marino între lumini și umbre by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15783_a_17108]
-
lor, un fel de plasă în care, pe cale de consecință, întreaga materie a experienței umane trebuie să se prindă și să se distribuie". Incantația poetei virează spre tonalitatea adorației, atît de favorabilă mitizării, de altminteri indicată ca atare: "Laudă ție laudă chip negru/ la picioarele tale cad/ idol înzăpezit în mijlocul pămîntului/ îți sărut gura care a vorbit cu haitele de lupi/ mîinile linse de limba înghețată a lupilor/ adorat păzitor al sălbaticei haite/ în cerul tău du-mă/ în neagră statuie
Între gol și plin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15841_a_17166]
-
e decît una din formele lipsei de spirit critic și anume exaltarea unor însușiri locale care nu au fost probate ca valori. Maniera trivială a provincialismului din revistele literare este concentrată în sloganul următor, de obicei, neexprimat: "Hai să ne lăudăm unii pe alții!" Cele două reviste menționate fac un real serviciu culturii române, abordînd cu luciditate și claritate chestiunea provincialismului. * În același număr din revista craioveană, pe prima pagină, dl Mihai Zamfir răspunde la întrebarea despre cea mai importantă personalitate
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15878_a_17203]
-
Publicul meloman dispune de un caiet program prolix, haotic întocmit, nepotrivit redactat. În deschidere, cuvântul de întâmpinare rostit de directorul artistic al festivalului, intervenția citită a domniei-sale, nu a dispus de prestanța solicitată de un astfel de eveniment... a fost lăudat George Enescu... o dată în plus!; a fost expus un inventar al problemelor Festivalului, am primit o dare de seamă adresată, în fond, superiorilor care ocupau loja oficială. Au urmat recepții ale oficialităților. Urmează și muzică.
Recepții și concerte by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/15877_a_17202]
-
există o tristețe. Nimeni nu-i spune traducătorului adevărul.(...) Nu spun că tălmăcirile lui I. Constantin n-ar putea fi "înghițite" cu un oarecare efort. De ce să umblăm însă cu jumătăți de măsură? Se vor găsi câțiva care îl vor lăuda ca pentru un important act de cultură, apoi elogiul va consolida meritele abstracte ale traducătorului care, în realitate, n-a făcut decât să mortifice versurile unui poet de seamă.". Un an mai târziu (la pagina 238), Victor Felea pleacă de la
Despre jurnalul lui Victor Felea by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15860_a_17185]
-
pe care-l ține la Collège de France e mereu suspendat. Chiar și studenților lui le vine foarte greu să-l apere. De îndată ce domnișoara Miallaret s-a întors la Paris, Michelet a aflat multe despre România, pe care ea o lăuda fără încetare, deplîngîndu-i soarta potrivnică. Din interesul astfel stîrnit în sufletul lui Michelet s-au ivit primele noastre relații politice cu Franța. Pentru acest mare liric, România era "o mică insulă latină rătăcită într-un ocean de barbarie". A făcut
Memoriile Elenei Văcărescu by Anca-Maria Christodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15859_a_17184]
-
totuși apreciate la justa lor valoare după cum ar fi Pagini literare de la Turda, pentru serioasa pregătire intelectuală, mai ales filosofică, a colaboratorilor. Vieții Românești i se aduc elogii, îndeosebi pentru trecutul ei istoric și, de asemenea Revista Fundațiilor Regale este lăudată pentru structura ei bine organizată precum și pentru valoroasele ei colaborări. O săgeată destul de ascuțită este îndreptată împotriva seriei din 1938-1939 a Universului literar, amintindu-se redacției că această serie, deși condusă de către tineri, între alții de către Victor Popescu și Const.
Revista România literară by Nae Antonescu () [Corola-journal/Journalistic/15904_a_17229]
-
lucruri, am să ți le spun, dar dacă le ții numai pentru dumneata. Dacă ții doar pentru dumneata ce-ți spun acum e foarte bine. Pentru poezie e foarte bine. Pentru că tot ce faci spurcă ăilalți toți. Deci mama se lăuda cu mine. Dar lăudarea asta nu era bună, că ea trebuia să scape de copii, adică să-i împuțineze într-un fel, știindu-i asigurați, și-atunci, fetele, nu toate au terminat liceul. Una a terminat liceul și s-a
Gellu Naum - "Cred că poeții s-au născut pe lume așa cum specia își naște o a treia mînă" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/15986_a_17311]
-
referea la un episod care s-a petrecut pe cînd nu depășisem vîrsta de patru ani! O notasem în jurnal, ca și pe altele de acest fel, ca să le pot folosi mai apoi în roman. În nici un caz nu mă "lăudam" cu isprăvile astea. Oricum ar fi, cu astfel de criterii criticul în cauză nu va mai putea citi nici măcar o singură carte, nici un singur autor, în afară, poate, de Maica Tereza. Cioran, pe care-l îndrăgește atît, are lucruri infinit
Mircea Cărtărescu - Oamenii civilizați, oamenii necivilizați by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15591_a_16916]
-
n-a început Ministerul de Interne să cearnă mai cu băgare de seamă la cei care vor să iasă din țară, această așa-zisă demnitate a fost reprezentantă peste graniță de foarte multe persoane cu care nu ne-am putea lăuda nici la noi acasă. Așa că după părerea Cronicarului demnitatea națională n-are nici o legătură, dar absolut nici una, cu faptul că Occidentul nu ne va mai cere vize de la 1 ianuarie anul viitor. * Printre furturi din conductele Petrom și știri despre
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15667_a_16992]
-
Prima un concert cu Direcția 5. Johnny Răducanu, avînd neșansa de a împlini 70 de ani tocmai în acest interval supraîncărcat emoțional și național, a fost sărbătorit totuși cum se cuvine, a avut și un concert, iar TVR se poate lăuda că a preluat aniversarea fie și la ore tîrzii cînd somnul națiunii naște de obicei diverși monștri pornografici. România literară îi urează marelui muzician, incomparabilului Johnny, La mulți ani! și-i va consacra, după cum merită, cîteva pagini în numărul viitor
Ziua Națională, Cartea și Johnny Răducanu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15669_a_16994]
-
în critica bucureșteană. O povestire pe care autorul o consideră cea mai slabă și care a fost scrisă cumva la comanda cenzurii e O.Z.N. Povestirea a fost tradusă în mai multe limbi și autorul, influențat probabil de ceea ce critica a lăudat pînă acum, e amuzat-contrariat. Povestirea e admirabilă, are ceva din comicul lui Marin Sorescu cel din La lilieci și nu e deci de mirare că a avut succes peste hotare pentru că se știe că străinii se delectează cu exotismul nostru
Proză de zile mari by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15744_a_17069]
-
cîndva și efecte practice pentru cetățeanul de rînd, mai mult sau mai puțin bugetar. Toate partidele ai căror reprezentanți se ceartă în Parlament pe tema Bugetului au fost și la putere și în opoziție. Nici unul dintre ele nu se poate lăuda cu soluții minune și nu poate spune că n-a avut ocazia să ia parte la alcătuirea unui Buget anual. Sindicatele știu și ele foarte bine cum stau lucrurile. Așa că piesa se repetă identic, doar că unii dintre actori au
Bugetul ca piesă de teatru by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15739_a_17064]
-
la acest ins. Simbol a ceea ce a fost". Și după ce află statutul obscur al Kronprințului, abia tolerat, acesta brusc, exclamă: "Ce-i mai plictisitor la omul ăsta (aluzie la Hitler) e că n-are simțul umorului. Înghite orice, dacă e lăudat. Lauda nu-i e nicicînd destulă. Iar Goebbels întrece măsura (aici face un gest). Deci îl detestă". Se plînge că, deși general, nu e invitat la nici o manifestare publică. Și prințesa Bibescu, meditînd, își spune că "excesul de naționalism e
Martha Bibescu în 1938 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15748_a_17073]