1,874 matches
-
și încrucișări, de credeai că stângul e în dreptul sau invers. Picioarele săreu în față, în spate, unul peste altul cu arcuiri și bătăi ritmate, repetate,. Iar corpurile dansatorilor, drepte și capetele puțin pe spate. Numai picioarele țeseau. Se opreau leșinați lăutarii...Iar erau luați din surt: -Frige-i, bă, un Bugeac! Și „frigeau” lăutarii Bugeacul cu note arzătoare, care făceau să sfârâie călcâiele jucătorilor. Probabil, din această cauză jucau numai pe vârfuri cu pași rapizi, săltați, fulgerători. După ce înțepeneau fălcile clarinetistului și
POVESTIREA HORA-PARTEA A DOUA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1707 din 03 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352587_a_353916]
-
în față, în spate, unul peste altul cu arcuiri și bătăi ritmate, repetate,. Iar corpurile dansatorilor, drepte și capetele puțin pe spate. Numai picioarele țeseau. Se opreau leșinați lăutarii...Iar erau luați din surt: -Frige-i, bă, un Bugeac! Și „frigeau” lăutarii Bugeacul cu note arzătoare, care făceau să sfârâie călcâiele jucătorilor. Probabil, din această cauză jucau numai pe vârfuri cu pași rapizi, săltați, fulgerători. După ce înțepeneau fălcile clarinetistului și amorțeau degetele țambalagiului, melodia se întrerupea, ca ruptă dintr-un buton, stopând
POVESTIREA HORA-PARTEA A DOUA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1707 din 03 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352587_a_353916]
-
înțepeneau fălcile clarinetistului și amorțeau degetele țambalagiului, melodia se întrerupea, ca ruptă dintr-un buton, stopând vijelia de pași. Iar auzeai strigăte: -Mușcă, mă, o Baltă! sau: -Rupe, bă, un Litaidoi! Zi-i, bă, Căzăcelele! Arde, bă, un Rustem! Bieții lăutari!..Ziceau , ardeau, rupeau, mușcau...Ce puteau să facă?..Erau și ei electrizați de tensiunea jucătorilor, pe care nu mai puteau să-i scoată din priză. Cel mai mult îmi plăcea când sărea cel cu strigăturile. Unul din neamul Bălăcenilor. Dansatori
POVESTIREA HORA-PARTEA A DOUA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1707 din 03 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352587_a_353916]
-
deodată auzeai: -Gata, bă! Hai la Brâu! Chiuiau cu toții: Hai la Brâu, la Brâu, la Brââu! Iuhuu! Jucau numai bărbații. Cu mâinile pe umerii celor de lângă ei sau, apucându-se de mijloc, făceau pași sprinteni în ritmul bărbătesc al melodiei. Lăutarii înviau și ei, dând forța necesară acestui cântec viguros. Coordonatorul de joc începea: -Uite Brâul, trece râul! Dansatorii repetau strigătura, făcând pași de căprior ce sărea din piatră-n piatră: -Uite Brâul, trece râul! Hoop, hoop, hop și-așa! Mai
POVESTIREA HORA-PARTEA A DOUA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1707 din 03 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352587_a_353916]
-
prost. Acolo, tinerii „dansau” tangouri cu pași leșinați de horă și rumbe în pași țopăiți de sârbe. Zeul Fotbal a lovit și el hora din Piață, înghesuind-o în trunchiurile duzilor. A mai venit și o lege stupidă care obliga lăutarii să plătească „taxa de compozitor”. Parcă horele și sârbele lor erau operele unor compozitori. Până la urmă perceptorul o fi dat la pace cu lăutarii, dar hora satului nu a mai fost HORĂ. Se rărea, se subția în elan și prospețime
POVESTIREA HORA-PARTEA A DOUA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1707 din 03 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352587_a_353916]
-
din Piață, înghesuind-o în trunchiurile duzilor. A mai venit și o lege stupidă care obliga lăutarii să plătească „taxa de compozitor”. Parcă horele și sârbele lor erau operele unor compozitori. Până la urmă perceptorul o fi dat la pace cu lăutarii, dar hora satului nu a mai fost HORĂ. Se rărea, se subția în elan și prospețime, dar și în participanți. Treptat, treptat, Hora...murea. O altă lovitură (ultima?) a primit când șarpele de asfalt a frânt Piața-n două, smulgându
POVESTIREA HORA-PARTEA A DOUA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1707 din 03 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352587_a_353916]
-
a patra miercuri de la Paște, într-o poiană secretă din pădurea Sinica. Aici, în mare taină, se ciopleau steagul și ciocul călușului, în prezența căruia se depunea jurământul față de Vătaf. Ceata era formată din 9 dansatori, mutul, stegarul și doi lăutari, în total 13 oameni. Din cei 9, doar doi călușari erau din Purani, unul fiind vărul mamei mele, Ion al lui Căldăruș care, mai târziu, mi-a împărtășit secrete din inițierea lor... Restul călușarilor erau din Cotorani și Baciu. Vătaf
PURANI DE VIDELE-TRADIŢII-CĂLUŞARII de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354091_a_355420]
-
știi, alea care se pupă”...povestea și râdea zgomotos Domn’ Decan, acum, când își amintea. “Mai dormiți, copii, că-i încă devreme!”...așa a zis viitoarea soacră. Până s-a trezit...masa pusă, neamurile ivite, ca din senin...preotul și lăutarii. “M-am dus deja logodit să-mi aduc hainele de la gazda mea, care spera să mă însoare cu o nepoată de-a ei.“ “Uite ce neserios am ținut în casă! Și se mai încredea că-i om cu școală. Ptiu
DISPĂRUT FĂRĂ URMĂ de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 553 din 06 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354651_a_355980]
-
a manelelor. Printre morminte, balaoacheșii frig mititei, pulpe și fleici și fumul îți ia nările din loc și-ți umezește ochii. Se distrează, rromii. Principala lor îndeletnicire. Nici urmă de cruce, de mătănii, de curățat morminte. Vin la cimitir cu lăutari, să mai petreacă o zi. Chiar dacă alături, tocmai se îngroapă un mort și familia aruncă pumni de țărână pe sicriu. „Tatăl nostru carele ești în ceruri”...se aude Cântarea Domnească, printre frânturile de melodii lăutărești: „Cu lăutarii după mine/ iar mi-
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357130_a_358459]
-
Vin la cimitir cu lăutari, să mai petreacă o zi. Chiar dacă alături, tocmai se îngroapă un mort și familia aruncă pumni de țărână pe sicriu. „Tatăl nostru carele ești în ceruri”...se aude Cântarea Domnească, printre frânturile de melodii lăutărești: „Cu lăutarii după mine/ iar mi-e bine iar mă-mbăt/ iar o iau de la-nceput!” Sau: „Of, viața mea!” Se cântă, se bocește, se dansează, se împarte pomana, cine mai ține cont? O dată intrat în horă, trebuie să joci. Chiar și
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357130_a_358459]
-
marilor arhitecți ai spiritului românesc, va deschide la ora 18,00 evenimentul Ziua Limbii Române. Invitatul special al evenimentului vine din Basarabia, în persoana marelui compozitor EUGEN DOGA, creatorul muzicii din filmele „Maria Mirabela”, „Anna Pavlova” „Șatra”, „Patul lui Procust”, „Lăutarii” și multe altele care au avut un mare succes în România. De la ora 18,30 publicul din sectorul 3 și nu numai, este invitat la un regal muzical. Concertul extraordinar „MUZICA TINEREȚII NOASTRE” prezentat pentru prima data în aer liber
ZIUA LIMBII ROMÂNE ORGANIZATĂ DE PRIMĂRIA SECTORULUI TREI AL CAPITALEI de CENTRUL CULTURAL CASA ARTELOR în ediţia nr. 1335 din 27 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/357330_a_358659]
-
argumentează Andrei Vartic esența acestui tip de reunificare, preliminară celei politice, în legatură cu Unirea cea deja făcută de către cel mai cunoscut și îndrăgit român, dincolo de orice hotar politic trasat între români, anume ilustrul dirijor și violonist Nicolae Botgros și Lăutarii săi: “De fapt, trebuie să înțelegeți bine lucrul acesta, meritul lui Botgros și al orchestrei sale nu este unul de excepție sau întâmplător. Putea să aibă Basarabia un milion de muzicieni geniali, dar dacă Lăutarii nu ar fi avut substrat
BASARABEANUL ANDREI VARTIC de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 520 din 03 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358265_a_359594]
-
și violonist Nicolae Botgros și Lăutarii săi: “De fapt, trebuie să înțelegeți bine lucrul acesta, meritul lui Botgros și al orchestrei sale nu este unul de excepție sau întâmplător. Putea să aibă Basarabia un milion de muzicieni geniali, dar dacă Lăutarii nu ar fi avut substrat românesc în genele lor, dacă nu ar fi învățat tradiția muzicală românerască în colbul drumului și pe prispa casei părintești, în veci nu mai cântau atât de fantastic tot repertoriul de cântec popular românesc.” Desigur
BASARABEANUL ANDREI VARTIC de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 520 din 03 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358265_a_359594]
-
trei celebre monumente: Coloana infinitului, Poartă sărutului, Masa Tăcerii, Aflu mai departe că artistul stătea în timpul săptămânii la Târgu Jiu unde supraveghea personal lucrările, iar la sfârșitul săptămânii, sâmbătă sau duminică venea acasă la sora lui Frusina, unde a tocmit lăutari pentru un an, care aveau obligația să vină cu regularitate duminică, după slujba să cânte pentru tot satul care participă la hora. Tatăl fetiței de atunci, povestitoarea de acum era prieten cu tatăl lui Brâncuși de la care păstra un portmoneu
BLESTEMUL TRACILOR de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 543 din 26 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358355_a_359684]
-
fi doar o perdea de fum. Acum în vară, pelerinul și-a așternut visul pribeag sub ramul meu,și tot mă roagă să nu-i dau dorul în vileag. Ca într-un dans mi-a cuprins trupul și inima e lăutar; as vrea să- l mângăi, seva toată s-a scurs, adapă un lăstar. Doar cântecul tăcerii mele poate să-l legene ușor, căci vine toamna prin inele; m-apucă și pe mine-un dor. Un dor de zilele în care
CONDAMNARE AUTUMNALĂ de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 597 din 19 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/358091_a_359420]
-
purtare, parcă anume potrivită chipului ei desăvârșit. Cei doi se cunoșteau numai de la hore, căci gospodariile lor erau rânduite la două margini opuse ale satului. Desigur, horele obștei nu despărțeau perechile care se plăceau la marginea tăpșanului unde-și zdrăngăneau lăutarii cei tuciurii cobzele lor burduhoase, sau își umflau bojogii suflătorii în alămuri. Petrecerile acestea tinerești care umpleau de viață, din când în când, duminicile satului se sfârșeau la porțile fetelor care aveau trecere la băieții cu gânduri serioase. Dar printre
ION IONAŞCU ŞI-A...FURAT NEVASTĂ (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357609_a_358938]
-
cu exhibarea părților considerate, pe vremuri, intime. Asta ziua, fiindcă seara, cei care nu plecau în expediții chefuiau în fundul șanțului, tot în deplin respect pentru tradiții. Oricum, toate faptele de arme erau puse în frumoase cântece și balade de vestiții lăutari ai cetății și aveau să dureze ceva mai mult decât unele scrise cu mii de ani în urmă de un ciricliu pe numele lui Homer, despre care acum nu mai știa nimeni. Operele erau exclusiv orale, deoarece un vechi decret
MESAJUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 501 din 15 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358669_a_359998]
-
cum m-am pedepsit. Bine-mi face!... E răsplata: Drac am vrut, și l-am găsit. Ce cred ei?... că îmi e frică! Îmi zic...” Tata cârciumarul!” Că m-apucă,-așa... o pică... Să-i omor, aș vrea, cu parul! Lăutarii s-au încins.., Pauză nu vor să facă!? Vinul setea nu le-a stins, Marița mi-o face lată.... A-nvățat cum să mi-i joace; Dar îmi pare prea-nfocată!... Nu mai știu..., ce le mai face?! Hm!... Le-
CRÂŞMARUL de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 578 din 31 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358734_a_360063]
-
tradiție cu cele de modernitate, ca un triumf al luminii asupra întunericului. Cea de-a doua zi este dedicată cântecului și dansului popular interpretate de formații precum: „Liliacul” din comuna Vinga, județul Arad, „Liliacul din Ponoare”, Danubius din Drobeta Turnu-Severin, „Lăutarii” din Chișinău și de soliști vocali: Ion Drăgan, Irina Zoican, Olguța Berbec, Ionuț Tudorescu, Niculina Stoican, Adriana Stoican, Georgiana Cârnu, Constantin Enceanu, Steliana Sima, Dinu Iancu Sălăjanu, Andreea Voican. După cum se poate observa, numele unor formații este simbolic „Liliacul”, iar
SĂRBĂTOATEA LILIACULUI SĂLBATIC, PONOARE, JUD. MEHEDINŢI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1225 din 09 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350681_a_352010]
-
PĂCALĂ LA MUZEUL SATULUI Autor: Ecaterina Cîmpean Publicat în: Ediția nr. 504 din 18 mai 2012 Toate Articolele Autorului Lume, lumeee! Sunt Păcală, bun de glume, Cel mai tare, din parcare... Și v-anunț în gura mare Cu... surle, tobe, lăutari, Că v-aștept cu mici, cu mari În izmene și ițari, Să veniți la mine-n sat Dac-aveți chef de jucat Dansuri, hore, păcăleli, Să ne dezmorțim nițel. Aruncăm și-o pălărie, Cine-o prinde-a lui să fie
PĂCALĂ LA MUZEUL SATULUI de ECATERINA CÎMPEAN în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358845_a_360174]
-
cu caznă și e primit în fel și chip. La 12 februarie 2008 televiziunea națională aduce la masă rotundă pe ministrul culturii, un mare muzician, un profesor universitare de limbă română, compozitori de manele, directoarea Muzeului Țăranului Român și câțiva lăutari specializați. Manelele s-au născut din influența turcismelor asupra muzicii lăutărești, adăugând izul muzicii indiene din filme și modificate de cântăreții de petrecere. Pruteanu arată că manele se cântă pe texte jalnice. Se evită cultura și pe locul necultivat vin
MANELE DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 297 din 24 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359570_a_360899]
-
Mărgărita bombănea că ar fi fost prețul burlăciei băiatului ei primit de Profira Olmazu, mândrețe de femeie acum, o zgâtie de fată cândva și pe care tatăl lui Pavăl n-o dorise noră că era țigancă, deși din familie de lăutari... Stam la Lelea Profira într-o cămăruță la catul de deasupra prăvăliei, cu peretele fațadei numai geamuri, împodobite cu perdele cărămizii făcându-ne să ne închipuim, după fiecare răsărit, într-o lume de poveste în care, prin glasurile noastre, se
CAP.3 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1626 din 14 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360493_a_361822]
-
Cârciumioara minunată - Și din suflet m-a iubit. Dragul meu tată, Ilie Voican, a slujit în mare iubire și credință în „cârciuma fermecată” peste 65 de ani, acolo unde în copilărie am deprins meșteșugul cântecului nepieritor, am învățat din măietria lăutarilor vestiți ce înseamnă adevărata muzică de suflet și m-am bucurat de-o dragoste paternă cum nu pot s-o descriu...căci acele vremi le am în suflet ca pe un sanctuar de unde mai beau și astăzi stropi de apă
AMINTIRI DIN CÂRCIUMIOARĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359802_a_361131]
-
Găești, Sârba de la Găești, Sârba oltenească, Păscui calul pe răzoare, Sârba bătrânească, Mândrele, Doina Speranței, Doina ca la Vișina și multe altele, compuse fie în perioada tinereții, fie după 1990 când am înregistrat în mai multe rânduri cu faimoasa orchestră Lăutarii dirijată de Nicolae Botgros. Perioada 1959-1980 a fost dominată în mare parte de folclorul nostru, fiind atât de preocupat de stilurile regionale, de asimilare și înțelegerea lor perfectă încât devenise o adevărată obsesie. Incursiunile făcute în Moldova și Maramureș împreună cu
CONCERT PENTRU DUMNEZEU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359800_a_361129]
-
Lidia Botezatu și Radu Dolgan ș.a. oră 19:00 - Orchestră Operei Naționale, dirijor Dumitru Cîrciumaru • Eugen Doga, Vasile Iovu, Andrei Jilihovschi, solist al Teatrului Bolșoi din Moscova, Tania Cerga, Alexandru și Ionel Manciu, Cristina Pintilie ș.a. oră 20:00 - Orchestră „Lăutarii” - dirijor Nicolae Botgros • soliști: Ion Paladi, Criști Botgros, Lidia Bejenaru, Nicolae Cibotaru, Ioana Căpraru, Nicoale și Isidor Glib, Lucia Bejenari, Anișoara Dabija, frații Bînzari, Tatiana Jacota, Nicu Mata, Diamanta Paterău ș.a. • Trupa Mandinga --------------------------------------- 30 august 2013 Direcția Relații Publice Primăria
PROGRAMUL SĂRBĂTORIRII LIMBII ROMÂNE ÎN CAPITALA REPUBLICII MOLDOVA (31 AUGUST 2013) de PRIMĂRIA MUNICIPIULUI CHIŞINĂU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/359994_a_361323]