801 matches
-
de limbaj, mai rău: de gramatică” (II, 51). Alături, stau lecturile frivole sau tehnice. Prin ele, și nu prin „ceva ce ține de «suflet»” (II, 97), poți scăpa de Angst. Chiar scrisul e o soluție de felul acesta, pe jumătate lașă. Nu duce la extaz, nu mântuie, dar salvează în ordinea imediatului, amână, ascunde, îndepărtează. Adică, înstrăinează pur și simplu. Iată: „Exprimând o obsesie, te descotorosești de ea ca să-i faci loc alteia. Astfel, mă gândesc mai puțin la sinucidere de când
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
Și cum "somnul rațiunii zămislește monștri", transferul din real în imaginar, în oniric se produce pe neobservate, "binevoitorii" vecini de bloc ai profesorului devenind creaturi suprarealiste, întruchipări grotești ale fricii funciare, ale spaimelor acumulate pe traiectoriile unei vieți de supunere lașă, de compromisuri și alinieri obediente. Sub agresiunea acestor făpturi goyești, viața de familie a profesorului devine un infern, iar, iar ființa lui e supusă unei devastări catastrofale. Peste toate acestea, piesa lui Const. Popa, în întregul ei, e o amplă
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
căruia să ne evaluăm trecutul, comportamentul, atitudinea, ținuta morală pe care le-am avut în perioada comunistă. Am fost sau n-am fost colaboratori ai securității, am cedat sau n-am cedat presiunii exercitate de acesta asupra fiecăruia, am fost lași sau am fost demni. Numindu-și personajele cu același nume, Gheorghe Popescu, dramaturgul vrea să spună că toți am fost la fel sau am fi putut fi la fel dacă am fi fost puși în situația de a colabora. Chiar dacă
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
li-i drag să mai trăiască / În lume să se veselească / Tu vii, moarte, supărată / Și fără voie îi duci la groapă; / Spune, moarte, cum nu ți-i milă / Să lași casele străine, / Și mamele făr de nime, / Și cum lași băieți săraci / Ce nimănuia nu i-s dragi?! Spune, moarte, ce.am greșit, / C-așa rău m-ai mai bătut, / C-am trăit destul de greu, / Ș-așa pahar cum să-l beu?..."240 Eterna năzuință a omului, de a dobândi
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
folcloric, respectă doar parțial șablonul basmului. Cele două ipostaze ale lui Dănilă prezintă evoluția eroului, din păcălit în păcălitor. Prima parte are secvențe realiste, iar a doua parte se cufundă în fabulos. Deși au calități supranaturale, dracii sunt proști, fricoși, lași. Stilul lui Creangă este original, se caracterizează prin oralitate, dialogul este dinamic, replicile concise, proverbele și zicalele au note de expresivitate: "Nici nu-i pasă de Năstasă; de Nichita, nici atâta". Se rețin: interjecții ("ia, mă, hai, hai!" și onomatopeele
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
ar vrea să plece de la Moara cu noroc, dar lăcomia de bani îl oprește. Eroul are remușcări: "Iartă-mă, Ano, iartă-mă cel puțin tu, căci eu n-am să mă iert cât oi trăi pe fața pământului". Fricos și laș, Ghiță se dezumanizează rapid, o folosește pe Ana drept momeală pentru a-l demasca pe Lică și, de la complicitate până la crimă nu mai e mult. Protagonistul își ucide soția care petrecuse o noapte cu Lică Sămădăul. Ioan Slavici are disponibilitate
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
sale, Neagu holteiul, taleri 20 și o vacă, considerate a fi „spre ajutor fii-mii de a se puteamărita“; Du mi tra na, fata din satul Cră sani, județul Ialomița, se învoiește cu Barbu flăcăul, fiul popii Dumitru din ace lași sat, să-i dea în loc de zestre „2 boi, 1 vacă, 1 roche de șamalagea cu anteriul ei și o ti vi li chie de mătase blănită și 7 taleri de cheltuială“. zestrea este simțitor mai mare decât celelalte prezentate mai
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
asupra candidaților la căsătorie. Dintr-o serie de documente, prin care preotul este pedepsit că a cununat fără să țină seama de sfaturile trimise de la Mitropolie, reies sarcini le ce-i revin atunci când un cuplu cere efectuarea cununiei. În ace lași timp, ele sunt prescrise și de Antim Ivireanul în manualul său. Parohul, cunoscător al turmei sale, are misiunea de a trece la o mică anchetă asupra celor doi candidați. Sarcina este destul de ușoară atunci când ambii pretendenți aparțin comunității. În această
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Actul poartă următoare le sem nă turi: Grigo re Filipescu mare pi tar, văr, Voi chi ța Filipescu, probabil mă tușă, Pan tazi Pri mi chi riu, mare medelnicer, cumnat, soțul surorii Voi chi ța (cele două femei cu ace lași nume sunt personaje cu totul diferite), moar tă la această dată, și Costan din Năs turel mare paharnic. Toți sem na ta rii se pun chezași pentru respec ta rea an ga ja men tu lui dat. Scri soa rea
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Darul l-a căpătat în urma epilepsiei de care ea însăși suferă. În fața unor astfel de promisiuni, norodul dă năvală, cu speranța că poate Dumnezeu își va revărsa darul și asupra lui. Dacă poporul se lasă înșelat cu ușurință, nu ace lași lucru se întâmplă cu trimisul domnesc. Cer ce tând în stânga și-n dreapta, în rândul bolnavi lor tratați de Mița, n-a găsit nici unul vindecat. Așa că medelnicerul conchide, „din patima epilepsii ce are, s-au deșteptat în fandasii și norodul
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
oarecum la modă, în deceniul atâtor convulsii legate de marea criză economică, interogația cu privire la lipsa de eficiență programatică a intelectualului. Mircea Eliade i-a dat o expresie mai brutală, întrebându-se (și provocându-ne de atunci mereu): De ce sunt intelectualii lași ? I se părea, cum li se pare multora, că mai ales în timpul unei crize politice, intelectualitatea se vădește confuză și panicardă, incapabilă de inițiative salutare, inaptă a răspunde cum se cuvine comandamentelor sociale. Ea sublimează, în fond, o stare de
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
revistă proprie 33. Șase dintre principalele lucrări ale lui Paul Diel sînt reeditate cu regularitate în format popular în "Mica Bibliotecă Payot". Traducerea studiilor sale acoperă aria mai multor diverse limbi. CLUBUL DE CARTE INSTITUTUL EUROPEAN Stimate Cititor, Institutul Europan lași vine în sprijinul Dumneavoastră ajutîndu-vă să economisiți timp și bani. Titlurile dorite unele căutate îndelung prin librării pot fi comandate acum direct de la Editură! Consultați oferta! Completați apoi talonul de comandă (carte poștală) din subsolul paginii. Nu uitați să înscrieți
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
solemn al apogeului lor diplomatic, țeasta lui Yorrick îi apare lui Hamlet tot într-o situație triumfală, după un periplu în Anglia în care și-a răpus toți adversarii care erau tocmiți să-l piardă. A demonstrat că nu este laș ori ezitant, depășind o stare de criză inerțială care îl măcina. Nu-și poate clama victoria fiindcă, până la răzbunarea supremă, tăcerea este virtutea lui de preț, însă în forul lăuntric își strigă bucuria. Ca într-un intermezzo din Simfonia destinului
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
începutul acestui clasament) sunt tinerii care susțin proba vieții și a societății prin căutarea fericirii, noblețea și, uneori, sacrificiul lor. Eroismul lor se manifestă între provocarea adresată societății și acceptarea constrângerilor sociale. Nici unii dintre ei nu sunt burghezi, care apar lași, egoiști și plini de o vanitate grotesca, constituind o serie anti-eroică (Prudhomme, Perrischon, Homais, taica Roque). Decăderea eroului începe atunci cand tinerii aleg adaptarea la societate în detrimentul integrității lor. Flaubert povestește istoria unor cuceriri care n-au avut loc. Personajele lui
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
aș vrea într-adevăr să fiu sau ajută-mă tu, / tirane, căci moartea singură nu vine (...) Eu vreau să mor / vreau sa gasesc limanul Aheronului (Lui Hermes) și tot ea deplânge trecerea prea grăbita a copilăriei: Copilărie, copilărie ce ma lași, unde te duci? Toate sunt motive prezente în opera scriitorilor noștri.498 Atât în Canturi, cât și în poezia sicilianului, tema dragostei și a morții are funcție centrală. Afinitatea cu poeții greci, îndeosebi cu Safo, poate dezvălui și alte asemănări
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
ales, cadru prielnic desfășurării unor sentimente precum iubirea, nostalgia, melancolia sau chiar tristețea. În poezia subversivă a Anei Blandiana, natura capătă conotații diferite, semantismul ei fiind coborât în derizoriu, metafora naturii fiind utilizată drept instrument de ironie la adresa poporului vegetal, laș și incapabil de revoltă. În acest spațiu al persecuției, singura care s-ar face sinonimă curajului ar fi nebunia, aceasta devenind o formă de supraviețuire, după cum autorul Nicolae Steinhard redă în Jurnalul fericirii. Nebunia și moartea pentru lume și față de
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
i se redea viața. Cui îi pasă că aceasta este pe veci și pe nedrept întinată de pecetea infamiei ?... Și tot tipic americană pare să fie și această lecție solitară de curaj, într-o lume tot mai uniformizată, obosită și lașă. Pornind de aici, romanul se construiește tot mai complex, ca o reflecție asupra societății, literaturii, justiției sau mass-mediei, asupra minciunii și a tăcerilor vinovate, totul într-un stil limpede, înlănțuind capitole adesea foarte scurte, cu nenumăratele răsturnări de situații și
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
capital) și al unor aranjamente instituționale care au liberalizat fluxuri comerciale și finan cia re; această globalizare a mă rit, considerabil, varietatea în producție și c ons um și a stimulat investițiile. Tehnologia joacă un rol crucial, acționând, în ace lași timp, ca un factor favorizant dar și ca o forță de presiune pentru schimbare . , 1.8. Globalizarea și statul-națiune În ceea ce privește legătura dintre globalizare și statul-națiune, putem face observația că fenomenul globalizării a introdus și un alt element de mare importanță
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
deseor i c a un fel de laborator pentru neoliberalismul economic în țările în dezvoltar e. Totuși, chiar dacă se poate susține că acest guvern (al lui Pinochet) a îmbrățișat doctrinele moneta rismului și pe cele ale comerțului deschis, nu ace lași lucru se poate susține despre opțiunile de politică economică legate d e c ontul de capital. Într-ade văr, până nu demult, Chile s a remarcat, în principal, ca una dintre țările în dezvoltare din America de Sud care s-a opus înlăturării
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
care se constituie în importato ri de capital). Un flux in ternațional de capital are o mișcare caracteris tic ă, începută într-un anu mit stat, fiind direcționat către un alt stat, făr ă a se declanșa, însă, în ace lași timp, o mișcare în sens invers, în contrap art idă. Tranzacțiile interna ționale de capital implică, așadar, vânzări și cum părări de active sau îm prumuturi între rezidenți aparținând unor țări dif erite. Mișcarea internațională de capital poate fi pri
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
afirmație este o recunoașt ere a fa ptu lui că actuala criză financiară nu constituie un eșec al piețelor, ci, mai degrabă, al incapacității instituțiilor de regle mentare și supraveghere de a se adapta la realitățile pieței; este, în ace lași timp, și o ghidare cu privire la modul în car e trebuie să se țină pasul cu inovațiile pieței. De aceea, important ca echilibrarea celor două să se facă prin perfecționarea structurilor de reglem ent are și supraveghere și nu trebuie ca
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
a acorda asiste nță financiară Europei, iar acest ajutor va fi acordat într-un mod care să fie rațional pentru econo mia americană și pentru contribuabilul american . Această afirmație a lăsat loc unor numeroase in ter pretări și, în ace lași timp, a stârnit ample controverse la nivel in ternațional. Criza financiară și economică, începută în 2008 , a lăsat oamenii per plecși. În epoca celei mai ample revoluții știi nți fico-tehnice și a celei mai susținute creșteri economice din istoria modernă
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
al epocii îi conferă o funcție politică importantă. Mai degrabă decât a vedea, în această tensiune, o pluralitate de discursuri eterogene, se poate vorbi la Benjamin de o pluralitate funcțională a conceptelor fundamentale, precum cel de „experiență“ sau „salvare“. Ace lași gest deconstructiv, identificat în scenariul epistemologic descris în primul capitol, poate funcționa, în scrierile despre istorie, ca gest teologic și, deopotrivă, ca gest politic. Mai mult, definiția conceptelor nu poate fi sesizată în afara acestei plura lități funcționale. Cunoaștere, teologie și
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
august”. Considerăm că popularizarea zilei de 23 august a întâmpinat la Vaslui mari probleme și a fost privită cu profund dezgust de locuitorii acestui greu încercat oraș ce a avut de suportat cu numai un an în urmă ticăloasele și lașele bombardamente aviatice rusești care au provocat moartea a cel puțin 130 de oameni și rănirea altor 350, bașca jefuirea sistematică și totală a urbei la care s-a dedat „viteaza” armată roșie „eliberatoare” pedestră sau motorizată. Despre acest „meeting de
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
dura". Mai mult, ne putem gîndi că amenințarea atomică își aduce contribuția la atomizarea conduitelor și modurilor de gîndire ale individului în sînul micului său nucleu personal / fa-milial / amical. Din acest motiv, nu ne putem considera ființe inconștiente, leneșe sau lașe prin natură. Mai potrivite ar fi vorbele lui Hamlet: "Astfel mișei pe toți ne face gîndul*". Între 1933 și 1939, amenințarea nu era nici difuză, nici confuză, așa cum este astăzi. Glasul posedat și posedant al lui Adolf Hitler se instala
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]