789 matches
-
Ce părere o fi avînd bunul Dumnezeu despre asta?". Conștiința scriitorului, care admite faptul că "n-o fi, poate, viața o repetiție nesfîrșită, dar - în fond - ni se oferă cam aceleași teme care se ofereau strămoșilor noștri, aceleași motive și laitmotive le dibuim, le surprindem în această universală fierbere", se deschide spre un orizont mai larg, dîndu-și seama de zădărnicia supraaprecierii efortului personal: "Cît mi se pare uneori de artificială viața cărturarului, care se muncește să-și explice și se străduiește
Un „trăirist” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7363_a_8688]
-
generozitate” a evoluției sociale. Astfel se produce treptat (la poeții revistei Steaua fenomenul e foarte pregnant) o tranziție de la dramatismul ruralului alienat și rebel în prăbușirea sa social-istorică la echilibrul fie și fragil (avantaj pentru nuanțele lirismului) al provincialului orășean. Laitmotivul creației lui Ion Beldeanu îl reprezintă o sensibilitate molcomă de citadin atras de natură (urbea provincială are de altminteri enclave naturale, în măsură a stimula atracția în cauză): „viața adie ca o fereastră de vară/ dacă închid ochii/ aud marșul
Dincolo de provincie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13640_a_14965]
-
joc al creației: cele 31 de capitole formează un curs de scriere creativă oferit de maestru ucenicului său, dar sfaturile au ordine inversă. Se vede plăcerea lui Joël Dicker de a manipula convenții și stereotipii. Probe de virtuozitate perversă oferă laitmotivul felației și al pescărușilor, apar și alte convenții - tabloul ascuns, manuscrisul dispărut. Cititorii avizați vor fi atrași de romanul din roman (pasaje din Originile răului și cele două istorii ale genezei lui) și de aplicația lecțiilor de scriere creativă. Marcus
Adevărul despre „cazul Joël Dicker“ by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/3278_a_4603]
-
de a privi lumea de către cineva din exterior), bunicul din partea tatălui. Altfel spus personajul își retrăiește amintirile, imaginându-și că acestea i-ar fi fost povestite de vocea bunicului. Tonul este cald, învăluitor, ușor sentimental, egal cu sine. Obsesia principală, laitmotivul amintirilor, este, cum spuneam, moartea tatălui. Autorul reține fiecare detaliu al neașteptatei tragedii, înmormântarea este descrisă în cele mai mici detalii, nimic nu este omis, de la gesturile și cuvintele celor prezenți până la gândurile proprii ale protagonistului în momentele respective. Maturul
Alfabetul Eu-lui profund by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7707_a_9032]
-
Nanni Moretti își execută volutele temerare prin propria existența perorînd pe teme urbanistice sau familiare, despre pasiuni, idiosincrazii ori suferințe. Dar Jurnalul intim vizează prin acest soliloc maladii sociale universale. Întîlnindu-se undeva Dincolo de nori pe aceeași lungime de undă a laitmotivului solitudinii alienante, Wim Wenders și Michelangelo Antonioni își certifică fiecare propria individualitate artistică într-o insolita tetralogie a amorului - deopotrivă atracție carnala și tandrețe cerebrală, concepută en abyme (vezi și filmul filmului Fare un film e^ per me vivere de
Zilele filmului italian by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17851_a_19176]
-
unde Elena Lazăr a conturat, în „Biblioteca de literatură neoelenă”, un profil extrem de viu al intelectualului grec, această dorință de a călători, de a descoperi un centru spiritual, apare - fie că e vorba de poezie sau de memorii - ca un laitmotiv obsesiv. Nikos Engonopoulos (1907 - 1985), unul dintre cei mai cunoscuți poeți din generația lui Embeirikos, Seferis, Ritsos, Sarandaris, Gatsos, Elytis, tradus pentru prima oară cu o antologie proprie în limba română de către Tudor Dinu1, e un migrant fără liniște: de când
Călătoriile grecilor by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/5140_a_6465]
-
Ziua Internațională a Vârstnicilor l Aniversată la Cenaclul C.A.R.P. Miercuri, 6 octombrie, Cenaclul literar-artistic al pensionarilor C.A.R.P. Timișoara se va reuni pentru o nouă ședință-spectacol, organizată, de la ora 16, la sediul din Calea Bogdăneștilor nr. 4. Laitmotivul manifestării îl va reprezenta aniversarea Zilei Internaționale a Vârstnicilor, ce va constitui și subiectul comunicării „Oamenii de vârsta a treia“, susținută la debutul întâlnirii de către juristul Gheorghe Andrei. Vor fi prezente, ca de obicei, muzica și poezia, aduse în scenă
Agenda2004-40-04-general7 () [Corola-journal/Journalistic/282944_a_284273]
-
este În căutarea timpului pierdut! Căci "Omul cu memorie bună nu-și amintește nimic fiindcă nu uită nimic": cele 12-13 epifanii numărate de Beckett în român ("miracole involuntare", miracole pentru că involuntare!) sînt sîmburii "experienței mistice" din care Proust a făcut laitmotivul operei sale - și care revine "că o nevralgie mai degrabă decît o temă" (altă formulă formidabilă - chiț că, scrie Beckett en guise de conclusion, "Muzică este elementul catalitic în opera lui Proust". Muzică - adica Vinteuil, așa cum Bergotte = Literatura, iar Elstir
Du côté de chez Proust by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/12120_a_13445]
-
iubirea?”), nu poți răspunde silogistic, prin argumente logice, ci doar pe ocolite, prin secvențe diegetice. Ce intrigă la volum e că, vorbind despre înțelesul parabolelor, Andrei Pleșu se întoarce mereu la condiția receptării lor. Putința receptării (sau a nereceptării) devine laitmotivul cărții și deopotrivă criteriul de clasificare a pericopelor hristice. Unghiul bizar în care se așază autorul face ca parabolele să fie povești autoreferențiale: mesajul lor e despre riscul de a nu le înțelege mesajul. Pînă la urmă, nu cheia de
Receptivitatea pericopelor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4095_a_5420]
-
litere ce nu acceptă a se transforma într-un "tovarăș de drum", într-un "scriitor-poputcik", celebrator al idealului comunist, așa cum ar fi dorit oficialitatea, n-ar putea fi decît dureroasă. În nenumărate momente, Bulgakov relatează suferința personală, care devine un laitmotiv, un factor obsedant al confesiunii sale. Fețele acestei suferințe se însumează compunînd fața desfigurată a scriitorului supus unor tribulații zilnice: "Astăzi n-am putut face rost de bani de nicăieri, drept care m-am întors acasă acru și mohorît". Ori: "În
O victimă a stalinismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7428_a_8753]
-
fost neliniște și neputință încremenită...// Ia-mă, Doamne, du-mă pe Calea Ta,/ printre prăpăstiile sufletului meu slav.// Ia-mă, Doamne, arată-mi urma pasului meu următor/ și iartă-mi mie toate” (p. 34). Sufletul slav, descoperit acum, e un laitmotiv al acestei prime părți. El apare și într-un poem rimat (nu și ritmat) ca Răspunde-mi, Nikolai Velimirovič: „Întrebările mele sunt tari ca piatra/ și înțepătoare ca niște arici.../ nu știu care o să-mi fie soarta,/ mi-e frică și nu știu unde
Lirism elementar by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5211_a_6536]
-
nu o transforma într-o ilustrată care să inspire doar mila. Preferă s-o reconstituie din detalii juxtapuse rapid, din crochiuri brefe de personaje episodice. Nici acelea nu sunt excesive ca individualizare, tocmai pentru a sugera ieftinătatea vieții kenyenilor. Două laitmotive marchează traseul inevitabil nefast: primul este strivirea florii de la început, continuată cu numeroase metafore vegetale, culminând cu ,cosirea" grădinii și cu un teren perfect arid, al doilea este un peisaj arătat prin clasicul truc al lui Hitchcock: ,unghiul olandez", adică
Primul grădinar ideal(ist) by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10993_a_12318]
-
mai rar se retrăiește. Cum se-ntîmplă cu exploratoarea care-și întîlnește după 50 de ani iubitul, aborigen sud-african, tatăl fiului ei. Fiu a cărei fiica e pe cale să pășească în nefericire: Mireasă de nisipi de Pia Tikka. Repetitivitatea destinului este laitmotiv și în Și caii pasc pe beton, un film slovac regizat de un bărbat (ătefan Uher) acceptat că o excepție pentru că scenariul aparține protagonistei constituind o mărturie în plus despre lungul șir al eroinelor cinematografice seduse și abandonate. O "înrudire
Femei despre femei by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17990_a_19315]
-
el va trăi experiențele fundamentale. Cățărată pe umerii lui pătrunde în cartierul plăcerilor și cunoaște din interior lumea plutitoare, cu artiști asemenea lui cunoaște și inițierea erotică, se mărită cu un ucenic al tatălui. Se strecoară ca un soi de laitmotiv constatarea ei că nu este greu să trăiești în preajma lui, este peste puteri să trăiești alături de el. Oei observă de la început viețile separate ale lui Hokusai: viața de familie, când el îndură cicăleala nevestei, dragostea pentru Shino care-l duce
Cei doi Hokusai: fiica și tatăl by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/2680_a_4005]
-
cea pe care viața i-a rezervat-o, timișoreanului Radu Pavel Hartl“, îmi spune Radu Mărunțelu. Poveștile adesea seamănă între ele ca două picături de apă. Ceea ce se repetă mereu și mereu la mai toți locatarii azilului este ca un laitmotiv într-un falset, alcoolul, care poate nărui cât ai clipi tot ce a agonisit un om într-o viață... Pavel Galiș are 66 de ani, a semnat într-un moment de obnubilare, sau poate din bună-credință, actul de vânzare al
Agenda2005-28-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283932_a_285261]
-
iluzia topită. Toate aceste peisaje urbane colorate sumbru sunt tronsoane ale unui labirint din care nu există scăpare, iar Florina Titz reușește să imprime filmului ei această impresie de infrarealitate. Frontiera dintre cele două lumi s-a dizolvat ușor, există laitmotive ale partiturii fiecăruia, pentru Ovidiu este o fată tunsă chilug cu aspect de androgin (Laura Iancu) care fie aleargă pe străzi pustii, de cartier mizer, fie dansează pe ritmuri house, o fată la care nu ajunge niciodată încât în cele
Călătorii într-o curte interioară by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7047_a_8372]
-
au calitățile și instinctul de a se așeza, cuminți, cum le stă bine unor ardeleni adevărați, într-o suită care vine de departe și cine știe dacă duce undeva”. Cele trei cărți sunt construite simfonic și cadențate prin câteva vaste laitmotive: lumina, echilibrul, melodia. Fiecare scenă e secționată ca la un tomograf scriptural, felie cu felie, gest cu gest, aromă cu aromă, sunet după sunet. Prozatorul e un martor profesionist, pe spusele căruia poți conta.
O amplă frescă transilvană by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/4779_a_6104]
-
mai mare apropiere de om. Savuroase și surprinzătoare, informațiile oferite produc dublă asociere a porcului, cu diavolul și cu ființa umană. Principiile de arhitectură epică aduc cea mai interesantă insolitare. Tabloul lui Giovanni Bellini, Madona în fața unui peisaj apare ca laitmotiv suav, Grădina deliciilor de Bosch se regăsește și în organizarea narativă, nu doar în cele două comentarii substanțiale, de la început și de la sfârșit, lămurind miza aproape metafizică a romanului. Primul comentariu îl face psihiatrul Puértolas, cel de-al doilea îi
Deliciile unei prefăcătorii by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/7114_a_8439]
-
incestuoasă, lașitatea și autoritatea tiranică etc. Gladiator ascunde în sine cîteva momente - aproape subliminale - de o mare frumusețe: îndemnîndu-și oștenii la luptă, comandantul le dă întîlnire în moarte, în Cîmpiile Elisee, locul de retragere postumă a celor protejați de zei. Laitmotiv frisonant: în tonuri de albastru cenușiu evocînd deopotrivă visul și coșmarul, mîna protagonistului mîngîie un lan de grîu, înaintînd spre veșnicie... O cinematografie precum cea americană își permite pe parcursul aceluiași sezon să jongleze la extreme pe scala aceleiași referințe: antichitatea
Et in Colosseum ego! by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16261_a_17586]
-
Ion Pop meritul de a fi spulberat această îndoială legitimă. Ediția întocmită de profesor, sub titlul Schițe și nuvele aproape... futuriste, este o demonstrație de acribie filologică, dublată discret de o nouă perspectivă asupra operei urmuziene. Ca să revin, însă, la laitmotivul bizareriei destinului postum al acesteia din urmă, se cuvine să mai spun și că hazardul a jucat aici un rol însemnat, creând, practic, condițiile pentru realizarea ediției. Cercetătorul și traducătorul austriac Domenico Jacono, aflat în România într-un stagiu de
„Caietul roșu“ al lui Urmuz by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4356_a_5681]
-
cei mai importanț i reprezentanți ai prozei românești postbelice, Mircea Horia Simionescu impune, prin creațiile sale epice, un stil narativ singular. Tetralogia Ingeniosul bine temperat este ilustrativă pentru o astfel de singularitate, pentru literatura văzută ca repertoriu de teme, motive, laitmotive, procedee și imagini artistice. În primul rând, este demn de reținut modul în care scriitorul percepe literatura și literaritatea. Optica asupra personajelor și asupra situațiilor narative se schimbă, cum observă N. Manolescu: „Proza lui nu mai constă, în primul rând
Mircea Horia Simionescu – Dimensiuni ale prozei by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/5400_a_6725]
-
descoperit pe neașteptate, la zeci de pagini distanță. Unei opere labirintice nu putea să i se răspundă decât cu o metodă de lucru labirintică: „De la bun început, există în muzica lui un fel de căutare: căutarea momentului în care cuvântul, laitmotivul, nota sau acordul magice sunt găsite și totul se transformă. În fiecare moment când ascultătorul crede că l-a simțit, chiar fulgerător, un tărâm de nedescris se întinde la un pas de tine, cât să îl atingi cu mâna și
Van the Man (3) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5982_a_7307]
-
un moment dat, în timpul lungului său monolog pe canapeaua psihanalistului, Alex Portnoy mărturisește că, dacă are un cuvânt preferat în limba engleză, acela e indignare, care, peste ani, avea să devină chiar titlul unuia dintre romane semnate de Roth. Totuși, laitmotivul romanului de față nu e indignarea, ci un imens complex de vinovăție, care parcă a crescut odată cu posesorul lui. Să ne amintim câteva dintre motivele generatoare de vinovăție, acumulate de sărmanul nostru Alex în decurs de treizeci și ceva de
Arta de a te simți vinovat by Florin Irimia () [Corola-journal/Journalistic/5493_a_6818]
-
Alexandru Jebeleanu l Evocare la Cenaclul C.A.R.P. Miercuri, 14 mai 2003, începând cu ora 16, membrii Cenaclului literar-artistic al C.A.R.P. se vor reuni pentru o nouă ședință-spectacol, gazdă fiindu-le modernul sediu de pe Calea Bogdăneștilor nr. 4. Laitmotivul întâlnirii îl va reprezenta evocarea poetului și publicistului Alexandru Jebeleanu, a cărui amintire va fi readusă în memorie de către criticul literar Rodica Opreanu. Nu vor lipsi nici de această dată muzica și poezia, prezente prin recitalurile soliștilor Viorica Pop Ivan
Agenda2003-19-03-8 () [Corola-journal/Journalistic/280989_a_282318]
-
-i servește momentan de amant (John Getz). De aici încep să apară cadavrele - care uneori revin la viață - și abundența de sânge. Nu, nu vă gândiți la jeturile lui Tarantino; frații Coen preferă sângele ceva mai stilizat, care funcționează ca laitmotiv narativ: barmanul e urmărit de pete de sânge pe care le curăță mereu, dar ele se încăpățânează să revină, soția bănuiește uciderea lui Marty după ce îl visează scuipând sânge, iar detectivul care falsifică pete de sânge pentru a înscena o
Ascensiunea și decăderea fraților Coen by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12566_a_13891]