767 matches
-
e-atât de mult, nu ne-am văzut." Sînt versurile cu care se încheie volumul, cîștigînd în naturalețe și în sunet personal. Între invocație și dojană, Mantaua nopților e un mozaic cu vechi spărturi de urnă. Urna grecească, pe care latinitatea va fi moștenit-o, e cel mai rezistent memento al datoriei față de prieteni. Lăudînd și tînguindu-se, poezia aceasta complicată în cuvinte și ușoară în muzici, nu spune altceva.
Poezie și întuneric by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6983_a_8308]
-
Pentru că, în cazul cuvintelor în care sunetul î provine dintr-un a, numai aproximativ o jumătate (15% din total) sunt de origine latină, așa încît â-ul din 85% dintre situații nu are cum să constituie mult invocata "probă de latinitate a limbii noastre", de care, oricum, în anul, 2002 nu cred că mai e nevoie decît pentru inamicii oligofreni. ... Pentru că o altă dovadă strălucitoare a legăturii intrinsece, a "înrudirii" interne dintre i și î (și nicicum între a și î
De ce scriu cu î din i by George Pruteanu () [Corola-journal/Journalistic/14685_a_16010]
-
Ioan-Aurel Pop S-a stins departe, la Catania, într-o margine a latinității, Teresa Ferro, una professoressa speciale, cum îi spuneau cu afecțiune studenții săi și, odată cu ea, s-a închis în mare parte un univers de erudiție, cunoaștere, cultură și căldură umană deosebită. Teresa Ferro era de circa 13 ani profesoară de
Teresa Ferro (1956-2007) by Ioan-Aurel Pop () [Corola-journal/Journalistic/9500_a_10825]
-
prin cultura și limba românească. Fără vreo legătură de rudenie cu românii, profesoara catanieză avea o afinitate specială de tip spiritual cu realitățile noastre. Era legată de români și de România prin nenumărate și nevăzute fire, venite de departe, din latinitatea comună, din atracția extremelor, a regiunilor de margine, din tinerețea petrecută în parte alături de români, din înțelegerea profundă a problemelor lor. A participat la zeci de colocvii, conferințe, mese rotunde în România, după căderea comunismului; a animat cu prezența ei
Teresa Ferro (1956-2007) by Ioan-Aurel Pop () [Corola-journal/Journalistic/9500_a_10825]
-
ia drumul Parisului, împestrițata lume medievală privea cu uimire dezgustată spre noile ținute bonjuriste, bărbile patriarhale se transformau peste noapte în favoriți, iar monoclul devenise simbolul aroganței burgheze. Limba română se afla și ea în tranzit. Oala în fierbere a latinității nu reușise încă să dizloce capacul alfabetului chirilic, excesele puriste ale Școlii Ardelene începuseră timid să facă prozeliți în Moldova și Muntenia, neologismele de origine franceză erau tot mai prezente în vocabularul cotidian, adesea în forme prea puțin adaptate la
Costache Negruzzi, precursorul by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9809_a_11134]
-
ideologică autonomia esteticului reprezintă, după fericita formulă a lui E. Lovinescu, un „deget de lumină” al literaturii, atunci moștenirea Blajului este (sau ar trebui să fie) un îndreptar al spiritului public. Moștenirea Blajului, adică așezarea senină pe câteva certitudini: a latinității noastre, a apartenenței la cultura și civilizația europeană și, nu în ultimul rând, a vocației culturale. Școala Ardeleană și cărturarii secolului al XIX-lea, se știe, construiseră România livrescă înainte ca ea să existe politic și, de prisos să adaug
Spiritul Blajului by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2503_a_3828]
-
După o lungă așteptare, sărbătorim astăzi, alături de românii de pretutindeni, dar mai ales alături de cei din Republica Moldova, Ziua Limbii Române", scrie mezina președintelui pe blogul personal. Ea adaugă că "Frații noștri din stânga Prutului celebrează frumoasa limbă română și atașamentul față de latinitate încă din 1990. De aceea nu pot decât să mă bucur că și România le urmează exemplul începând din acest an.". O sărbătoare tristă pentru cei cu rea-credință Elena Băsescu mai scrie că această zi este "o sărbătoare tristă pentru
EBa: Ziua Limbii Române, prilej de a discuta viitorul Rep. Moldova by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/35586_a_36911]
-
retrasă a lui Virgilius... Dialogul se încinge. După Aper și Maternus. Messalla și Secundus ies și ei în arenă. Totul se termină însă cu un... Începurăm să râdem, și ne despărțirăm - finalul știut, - referitor la Piața Endependenți. Avant la lettre. Latinitate imortelă.
Apărarea poeziei sau dilema câinelui by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12560_a_13885]
-
traduse aici. Textul este selectat din cuprinsul unui volum de eseuri aflat în curs de apariție la Editura Omonia. România pășește pe două fundamente: pe acela al Romei și pe acela al Constantinopolului (Noua Romă). Pe primul își sprijină limba, latinitatea sa, iar Noii Rome îi datorează sufletul. Cu toate acestea, deși românii știu că nu sunt nici slavi, nici unguri, nici germani ori greci, ci împărtășesc moștenirea romanității, chiar dacă nu direct, ei încearcă de aproape două secole să-și întregească
Georgios D. Poukamisas: Gânduri despre România și greci by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/7026_a_8351]
-
publică. Recuperarea operei lui N. I. Herescu din perioada sa românească este inspirată și binevenită și dintr-un alt punct de vedere. Ea a fost edificată într-un context cultural-politic - deceniul 1930- 1940 - dominat de teorii ultranaționaliste și etniciste, în care latinitatea spiritului românesc era atacată și contestată din cele mai diverse perspective. Cea mai perfidă era cea a lui Nae Ionescu, care, printr-o suită de sofisme dizolvante, nega complet (în articolul „Sistemul de alianțe. România, țară a Răsăritului. Premisele politicii
Revolta fondului nostru latin by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4292_a_5617]
-
diverse perspective. Cea mai perfidă era cea a lui Nae Ionescu, care, printr-o suită de sofisme dizolvante, nega complet (în articolul „Sistemul de alianțe. România, țară a Răsăritului. Premisele politicii noastre externe”, publicat în „Cuvântul” din 9 martie 1930) latinitatea spiritului românesc, din care reținea ca valabilă doar componenta lui cea mai discutabilă, și anume bizantinismul. Ortodoxismul Gărzii de Fier va fi contribuit și el, desigur, într-o proporție însemnată, la acest asalt împotriva latinității, în deceniul premergător marii conflagrații
Revolta fondului nostru latin by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4292_a_5617]
-
Cuvântul” din 9 martie 1930) latinitatea spiritului românesc, din care reținea ca valabilă doar componenta lui cea mai discutabilă, și anume bizantinismul. Ortodoxismul Gărzii de Fier va fi contribuit și el, desigur, într-o proporție însemnată, la acest asalt împotriva latinității, în deceniul premergător marii conflagrații mondiale. Tracomania se naște, fraudulos, acum, din neînțelegerea ori din instrumentalizarea sensului unor studii mai vechi sau mai noi, ca Perit-au dacii?, al lui Hasdeu (din 1860), Revolta fondului nostru nelatin , al lui Blaga
Revolta fondului nostru latin by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4292_a_5617]
-
revizitarea, de către Leo Frobenius, a mitului „bunului Sălbatic”. Îl neliniștește profunda neînțelegere a operei lui Pârvan, care, deși a excavat Histria și a descoperit amplitudinea civilizației greco-romane pe teritoriul nostru, era revendicat post mortem de către curentele extremiste, ce contestau tocmai latinitatea spiritului românesc. Susține tenace cercetarea în materie de studii clasice, scriind despre fiecare inițiativă științifică menită să o promoveze: reviste studențești, institute, personalități. În fine, desfășoară cercetări minuțioase și pasionate cu privire la substanța clasică din „textura” literaturii române moderne, în studiile
Revolta fondului nostru latin by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4292_a_5617]
-
ale Romei tot ce am primit din partea societății normando-franceze, de la biserică, de la umanism, pe orice cale directă sau indirectă - ce ar mai rămâne? Câteva rădăcini și învelișuri teutone. Anglia este o țară latină, și noi nu trebuie să ne procurăm latinitatea noastră din Franța ( s.n.). Pentru istoricul Dawson misiunea sfântului Augustin după anul 597 a însemnat o a doua romanizare, "reîntoarcerea Britaniei la Europa și la propriul ei trecut". Astfel orice țară care se vrea europeană își afirmă legăturile spirituale cu
Antichitatea greco-romană, azi by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14029_a_15354]
-
al anticului Lațiu, și-a împletit concepția de viață sub impulsurile monumentalității romane, reînviată de strălucirea Vaticanului. De aici, de sub coloanele de marmură ale Coloseului ș...ț, s-a înfiripat catechismul fanatic al acestui preot, care avea ca supremă dogmă latinitatea. Acest crez i-a dat arsenalul de gîndire, scutul de apărare și ținta de luptă."
Scrisul etimologic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6882_a_8207]
-
de 2,15 metri, este turnat din aproximativ 500 de kilograme de bronz și îl reprezintă pe împăratul Traian, stând în picioare gol (nud), ținând în brațe o vietate fantastică, rezultată din contopirea între Lupa Capitolina, cu trei țâțe, simbolizând latinitatea poporului român, din al cărei cap sucit spre stânga iese parcă fluturând un trup de șarpe, încercând să sugereze stindardul de luptă al dacilor, un dragon format prin îngemănarea a două animale: capul de lup și trupul de șarpe, reprezentând
Statuia împăratului Traian din București () [Corola-website/Science/326288_a_327617]
-
mi se pare minim: care e, în fond, religia cehilor?! -, deși în cazul Poloniei e determinant. (Cu toate acestea, nu mă pot împiedica să visez la ceea ce-ar fi însemnat o Românie catolică - pentru care existau toate elementele, inclusiv latinitatea noastră frenetica, precum și faptul că, până pe la 1500, lupta catolicism vs. ortodoxism, mai ales in Valahia, nu era tranșată). Nici asupra celui economic, pentru că oricât ne-am iluziona, nici una din aceste țări nu se poate compara (și nu vor putea
Medalia N.A.T.O., clasa a II-a by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18034_a_19359]
-
Ion Buzași Istoricii literari vorbesc despre pașoptiștii transilvăneni ca de a doua generație a Școlii Ardelene, în sensul că există între aceste momente culturale o continuitate de idealuri: cultul pentru latinitate și mândria originii noastre romane, dar și datoria luminării poporului pentru emanciparea lui socială și națională. Acestea erau de fapt, coordonatele fundamentale ale activității reprezentanților Școlii Ardelene: o direcție erudită, de elaborare a unor tratate de istorie, filologie și lingvistică
Un urmaș al Școlii Ardelene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/15538_a_16863]
-
o anume falie? La orice m-aș fi așteptat din partemi, dar nici în rupul capului nu aș fi crezut să-mi detecteze vreodată cineva o „structură nemțească”! Atât de mult m-am obișnuit să-mi ascult cu voluptate poruncile latinității doldora de levantinism - cea care, împreună cu temperamentul sangvino-coleric, mă livrează irepresibil și invariabil meridionalității, capriciilor și ispitelor orientale - încât e nevoie mereu de bunăvoința altora să-mi etaleze umbra disciplinată și matematic productivă dindărătul histrionismului fanfaron. Căci adevărul e că
Convorbiri cu Dan C. Mihăilescu by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/3739_a_5064]
-
va stinge vreodată. Episcopul Inochentie Micu n-a trecut-o numai în mâinile vrednicului său urmaș, Petru Pavel Aron; el a încredințat-o sutelor și miilor de tineri ardeleni care au învățat de atunci în Școalele Blajului. Odată trezită conștiința latinității noastre, nimeni și nimic n-a mai putut-o nimici; de generații, ea face parte din însăși conștiința noastră de Români. Limba, literatura și cultura românească modernă poartă pecetea făurită de Blaj - cu câte lacrimi, cu cât sânge și cu
Mircea Eliade despre Școlile Blajului by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/9597_a_10922]
-
trei zile într-un mic oraș de la Mediterana. Țara e nenumită, iar despre personajul narator, Paul, nu ni se spune mai mult decât că este latin. Provine, oricum, dintr-o țară latină, după cum și orășelul de la Mediterana este tot latin. Latinitatea este mereu invocată, alt fel de a vorbi despre exuberanță și pasionalitate. Sunt trei zile de vară încinse, de foc, cum sunt și trăirile celor doi care culminează, desigur, cu întâlnirea trupească, atunci când s-au iubit „ca nebunii”. Trei zile
Noul romancier by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3732_a_5057]
-
pe care-i rog să mă ierte că nu-i menționez. Problema în discuție, care a mai făcut (dar într-un context mai larg) obiectul unui simpozion internațional organizat la Sinaia, anul trecut, de Fundația Culturală Română și de Academia Latinității, a fost francofonia. Nu în general, ci în legătură cu noi: influența culturii franceze asupra celei române, afinități spirituale, tradiții, posibilitatea relansării limbii franceze în condițiile monopolului anglo-americanei și așa mai departe. Nu mi-am propus să rezum dezbaterile; nici măcar să-mi
Iașii în francofonie by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16308_a_17633]
-
cea a personalităților al căror portret e reprodus pe bancnote, este desigur semnificativă pentru mitologia istorică și politica a unei culturi oficiale. Traianus merge la Budapesta, ca și Ovidius (care vine, desigur, de la Constantă): în ambele nume se manifestă obsesia latinității, a romanității și a continuității. Și Decebal străbate țară, ca simbol național al vechimii și unității (Constantă - Curtici). Toponimele sînt mai banale, si pentru că uneori reiau în chip tautologic numele orașului de destinație: București, Sofia, Timișoara, sau sintetizează traseul, indicînd
Trenuri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17766_a_19091]
-
armâni cu anami, reliefează, în acest sens, în subtext, relația de profunzime dintre cultura (daco-)română și spiritualitatea aromânească, afirmată în cele mai variate domenii, mai ales în spațiul românesc, ca o contribuție majoră la dezvoltarea pe coordonate europene a latinității răsăritene. Pentru cine citește antologia de versuri semnate de Constantin Belimace, George Murnu, Nuși Tulliu, Kira Iorgoveanu etc. (vezi p. 231-257), este imposibil să nu rămână cu o fărâmă din sufletul cultural al aromânilor, care luminează peste Balcani ca un
Aromâna de lângă noi by Coman Lupu () [Corola-journal/Journalistic/10430_a_11755]
-
revelații vădea puterea să se înscrie fără greș, suspensie sărbătorească pe cerul memoriei. Către Brazilia porneam într-adevăr - era în 2002, un zbor tîrziu de noapte, țintind Rio de Janeiro, - urma să particip la o întîlnire sub auspicii ambițioase, Academia Latinității, de curînd înființată, printre ai cărei membri fondatori aveam cinstea să mă prenumăr. Însă în ritmul presant al ceasurilor ce mă despărțeau de plecare, se instala mustrător pulsația unui text desăvîrșindu-se atunci, ecou însoțind, de la Paris, o manifestare sui genesis
Miracolul păsărilor by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/5502_a_6827]