584 matches
-
Și-n Extremadura sînt ruși? Nu, Îmi răspunse și mai mîndru. Nu există ruși În Extremadura și nici În Rusia n-o să găsești extremadurieni. Și ce convingeri politice ai? — Îi urăsc pe toți străinii. — Ei, asta-i o platformă-program destul de laxă. — Îi urăsc pe mauri, pe englezi, pe francezi, pe italieni, pe nemți, pe americani și pe ruși. În ordinea asta? — Da. Dar poate că cel mai tare Îi urăsc totuși pe ruși. Domne, da’ știu că ai niște idei foarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
literaturizează Încă, se uită În rama romanului și fac retușuri inutile, falsifică acolo unde nu iese după canon; mi se pare mai important să nu te lași răpit de retorica ficțiunii; deodată, vei observa că totul se estompează, devine o laxă pânză În care Încap toate experiențele posibile; nu trebuie să faci ficțiune decât atunci când nu mai este nici o ieșire: lectura ca actio este și ea mai greu de realizat decât, de exemplu, ocolul pământului: să-l citești pe Hegel este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
părea la fel de obosită și de hărțuită cum mă simțeam eu, așa că m-am pregătit pentru ceea ce avea să fie cu siguranță o interacțiune neplăcută. —Bună, am o Întrebare enervantă. Am făcut rezervări pentru un grup de douăsprezece persoane, pentru zborul LAX spre JFK la ora opt a.m. și speram să le pot schimba cu ceva care pleacă puțin mai târziu? —Numele, lătră ea, părând nu numai nepăsătoare, ceea ce mă așteptasem, dar de-a dreptul ostilă. Mă Întrebam dacă o să mă deconecteze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
de organizare și conducere a existat, ceea ce presupune și o viață creștină. În condițiile politico-demografice din secolele VII-X, viața creștină era una autonomă, cu o ierarhie bisericească simplă, cu un cult sumar, esențializat, în timp ce disciplina bisericească era relativă, iar moravurile laxe. Pentru secolele VII-X, materialele creștine lipsesc aproape complet, ca o consecință a bulversărilor și a întreruperii legăturilor cu centrele bizantine-urmele creștine reapar abia după revenirea stăpânirii bizantine la Dunăre, în secolul al X-lea. Reinstalarea stăpânirii bizantine asupra Dobrogei a
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
lor în Pannonia și, pentru două secole, devin stăpânii regiunii Dunării mijlocii și ai Europei centrale (vezi mai jos). Însă distrugerea puterii gepizilor nu înseamnă și dispariția lor ca popor, ei au supraviețuit, după 567, prin integrarea lor în structura laxă a khaganatului avar, unde au îndeplinit anumite rosturi politico-militare în teritoriile mai greu de controlat de avari. În aceste condiții, este explicabilă extinderea ariei lor de instalare din Câmpia Tisei în nord-vestul Daciei, în interiorul arcului carpatic până la Mureș. Așezările lor
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
creează șansele unor roluri mai puțin separate și mai egalitare. Predicțiile teoretice ale acestei abordări au fost confirmate pe exodul familiilor din mediul rural, unde rețeaua era densă și rolurile bărbat-femeie înalt diferențiate. În mediul urban, unde rețeaua este mai laxă, rolurile au devenit și ele mai puțin discriminative. La explicația presiunii rețelei în tipurile de roluri există și alte alternative. Una dintre ele este aceea că atât densitatea rețelei, cât și rolurile sunt determinate de un al treilea factor, cum
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Probleme de familie, ale cuplului marital și în relațiile părinți-copii au existat întotdeauna, după cum au existat și soluții (ne referim aici la cultura euro-americană, deoarece în alte culturi, în speță în cele „exotice”, granițele dintre familie și comunitate erau mai laxe). Instanțele care rezolvau aceste probleme nu aveau însă o specializare propriu-zisă în domeniu. Familia era „asistată” și i se făcea „terapie” în mod spontan de către indivizii și unitățile sociale în mijlocul cărora trăia. Persoanele și instanțele mediului social difereau între ele
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Bentovim și W. Kinston (1991). Terapia cognitivă are însă ca punct de referință central procesele cognitive ale individului. Înainte de a prezenta principiile de bază ale acestei orientări, se cuvin făcute trei mențiuni: 1. termenul „cognitiv” are aici un înțeles mai lax decât într-o tratare foarte tehnică și riguroasă, care se consacră tot mai mult în literatura de specialitate (vezi Miclea, 1994); 2. într-un asemenea înțeles, el este prezent și în alte abordări și modele, dar la modul mai difuz
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
ce ard ungând toată pielea arsă cu miere de albine. 10.7. CONTUZIILE Se caracterizează prin lezarea țesuturilor sau organelor prin lovire cu păstrarea continuității pielei. Se prezintă sub trei aspecte: a) echimoza sau infiltrația cu sânge a țesutului conjunctiv lax vizibilă la nivelul tegumentelor sub forma unor pete de culoare albastră închisă; b) bosa sanguină sau constituirea unei tumefacții bine delimitate, ce conține cheaguri și care se întâlnește mai frecvent în contuziile capului (cucui); c) revărsatul seros datorita acumulării de
Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
mediului de dispersie; * conferirea de sarcini electrice particulelor fazei dispersate; * coloid protector; În funcție de aspectul sedimentului, suspensiile se clasifică în: * Suspensii floculate - suspensii caracterizate prin sedimente înalte, în care particulele fazei dispersate sunt legate între ele, formând așa numitele flocoane (agregate laxe) ce ocupă aproximativ întreg volumul suspensiei. Suspensiile floculate se redispersează ușor la agitare. * Suspensii defloculate (suspensii peptizate) caracterizate prin sedimente cu volum redus, în care particulele sunt dispersate individual. În timp, sedimentul devine compact, cimentat; la agitare nu se va
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
fragmentării"48 domeniului Științelor comunicării, în spațiul cultural american. Em Griffin își încheie periplul istoric aici, în pragul mileniului al treilea, îngândurat de întrebări precum: dacă granițele care mărginesc teritoriul discursiv al Științelor comunicării sunt atât de fluctuante și de laxe, încât cu greu putem aprecia dacă există ceva ce nu se poate constitui drept obiect de cercetare în științele comunicării, există, totuși, activități umane pe care le-am exclude din categoria obiectelor de interes academic al specialiștilor pe domeniul Științelor
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
vechi, o definiție proprie a medierii culturale, specifică, în particular, culturii academice de pretutindeni, încercând, astfel, să deliniez profilul unei practici culturale al cărei mărturisitor mă portretizez, auto-textualizându-mi experiența discursivă pe teritoriul Științelor comunicării. Domeniu ale cărui granițe flexibile și laxe, așa cum le caracteriza profesorul Griffin la finele incursiunii sale prin istoria sa teoretico-metodologică pe care ne-a pus-o la îndemână, pot fi regândite, în baza caracterului lor mereu simbolic, conform exigențelor și intereselor celor care doresc să găsească adăpost
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
crea lumea. E o condiție necesară, nu și suficientă. La ora la care scriu rîndurile acestea, viitorul național al discursurilor culturale este oricum compromis. Ieșim, Încet, dintr-o epistemă și intrăm Într-una În care identitățile culturale devin mult mai laxe. Se va uita faptul că niciodată nu a existat un discurs românesc, așa cum se uită că există un discurs franțuzesc. French Theory, titlul lui Franșois Cusset, vine să certifice că semnificațiile dacă nu chiar sensul discursului francez vine din altă
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
capitol de psihologie senzualistă Într-un secol materialist, al XVIII-lea, urmată de cea a lui Edmund Burke, cel care echivalează sublimul cu terifiantul și anticipează astfel prescripția unei literaturi care trebuie să șocheze, alcătuiește Însă un set de principii laxe, pentru că dependente de senzorial; estetica este o „știință” a trupului În mult mai mare măsură decît a intelectului; apare, În același timp, ca un lanț de prescripții cultural, pentru că, știm astăzi, felul În care simțim nu este inocent și depinde
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
care afectează în principiu toate formele; îi este caracteristic faptul că nu are nici o 94 | Forța centrului vizual influență asupra cercurilor. Cercul deține o putere suficientă pentru a nu fi turtit de această asimetrie a spațiului perceptibil. Dată fiind structura laxă a pătratului, suntem îndreptățiți să-i definim proporțiile vizuale mai pe larg decât îngăduie măsurătorile. Deci, pe de o parte, pătratul constituie un patrulater caracterizat de intersectările sub unghi drept al orizontalelor cu verticalele. Pe de altă parte, simetria centrică
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
tradiționale cu un singur partid, acesta aproape că nu are nicio structură; depinde în întregime de grupurile sociale pe care se bazează, tribale sau de clientelă, pentru a-și recruta liderii și pentru a conduce țara. Este doar o confederație laxă a unor importante personaje locale și regionale care rămân de necontestat datorită controlului puternic exercitat asupra populației. De exemplu, așa s-a întâmplat după 1960 în cazul Congresului Poporului din nordul Nigeriei în primii ani de independență. Dimpotrivă, așa numitul
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
mai mari autorităților locale poate exista și o formă de centralizare "deasupra" acelei țări dacă unele puteri sunt exercitate "și mai de sus" de un organ care acoperă un număr de state. Astfel de uniuni de state pot fi foarte laxe, dar se pot coagula treptat, ca în cazul Comunității sau Uniunii Europene, dar și al altor organizații precum Națiunile Unite. Astfel, centralizarea și descentralizarea trebuie privite ca fenomene ce afectează toate nivelurile de guvernare existente în lume: centralizarea și descentralizarea
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
treptat, rămînînd vreme îndelungată un proces neîncheiat. Monarhia absolută nu este o finalizare, ci o etapă a evoluției care, odată cu Revoluția Franceză, va aduce pe lume statul-națiune. De fapt, monarhia absolută a fost relativă. Administrația sa constituia o rețea destul de laxă în teritoriu. Bogăția sa era la mîna bancherilor, iar tronul atîrna de loialitatea oamenilor de încredere. Astfel, statul a avut, din secolul al XVII-lea pînă la începutul secolului XX, posibilitatea să modeleze o societate astfel încît să pună capăt
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
2005, Caggiati, Allegra, 2007). Vesale furnizează o descriere exactă a structurii peretelui venos cu împărțirea tunicii interne în două straturi: unul intern conținând fibre contractile dispuse dinspre interior spre exterior circular, oblic și longitdinal și unul extern format dint-o rețea laxă ce îl separă de structurile înconjurătoare. Descrierea valvelor venoase are următoarea secvență temporală (Caggiati, Allegra, 2007): 1540, când Giovanni Battista Canano descrie pentru prima dată valvele venoase, la nivelul venelor renale, azygos și iliace externe, respectiv 1555, când Sylvius Ambianus
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
structura ei diferă de acea de la nivelul arterelor, țesutul elastic nefiind dispus în membrană, ci formează o rețea fină. Tunica medie, mai subțire decât la artere, este de natură conjunctivă și musculară, fibrele colagene fiind dispuse fie într-o rețea laxă, fie dintr-o membrană groasă. Elementele clasice formează rețele sau benzi subțiri cu orientări longitudinale, iar elementele contractile sunt izolate în fascicule, așezate longitudinal, oblic în spirală și circular. Tunica externă, adventicea, reprezintă o continuare conjunctivo-elastică a mediei în care
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
spirală și circular. Tunica externă, adventicea, reprezintă o continuare conjunctivo-elastică a mediei în care elementele elastice sunt mai numeroase și dispuse în membrane, în ele găsindu-se și fibre musculare netede, rare, orientate longitudinal. În ansamblu, structura acestei tunici este laxă. Clasic, venele sistemului cav inferior sunt incluse în categoria venelor musculare. Acestea se caracterizează prin abundența fibrelor musculare netede, cu orientare variabilă, dar așezate în straturi și prin împuținarea elementelor colagene și elastice. Musculara poate depăși limitele mediei, extinzându-se
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
direct în lumen; în schimb există venae vasorum izolate care se deschid individual în segmentele terminale ale ramificațiilor mari. Peretele venos nu conține limfatice. În statusul de normalitate, vasa vasorum se organizează sub forma unei rețele ramificate în țesutul conjunctiv lax al adventicei, și care se continuă în medie, capilarele cele mai interne fiind localizate în zona limită dintre cele două straturi ale tunicii medii (intern, mai lax, extern, mai dens). Venele varicoase cu leziuni incipiente prezintă, în schimb, dilatații locale
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
normalitate, vasa vasorum se organizează sub forma unei rețele ramificate în țesutul conjunctiv lax al adventicei, și care se continuă în medie, capilarele cele mai interne fiind localizate în zona limită dintre cele două straturi ale tunicii medii (intern, mai lax, extern, mai dens). Venele varicoase cu leziuni incipiente prezintă, în schimb, dilatații locale mici și sinuozități ale venelor adventiceale, și o creștere moderată a vasa vasorum în interiorul mediei, intima hiperplazică menținându-se încă avasculară. Evolutiv, la pacienții cu varice recurente
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
toracice interne, cartilajele costale, coastele și spațiile intercostale, lanțul paravertebral simpatic și ligamentele costovertebrale anterioare. Spre deosebire de planul fibroelastic profund al pleurei costale, se prezintă ca o structură rezistentă cunoscută sub denumirea de „fascia endotoracică Luschka”. Spre fața sa viscerală, stratul lax conjunctiv subpleural o leagă de celelalte straturi ale pleurei parietale (stratul fibroelastic superficial, submezotelial și mezotelial). Versantul parietal al fasciei endotoracice aderă prin intermediul stratului lax subfascial de periostul coastelor și de fascia mușchilor intercostali. Fascia endotoracică joacă un rol primordial
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
o structură rezistentă cunoscută sub denumirea de „fascia endotoracică Luschka”. Spre fața sa viscerală, stratul lax conjunctiv subpleural o leagă de celelalte straturi ale pleurei parietale (stratul fibroelastic superficial, submezotelial și mezotelial). Versantul parietal al fasciei endotoracice aderă prin intermediul stratului lax subfascial de periostul coastelor și de fascia mușchilor intercostali. Fascia endotoracică joacă un rol primordial în decolările pleurale. Când planul de decolare are loc în țesutul lax subpleural, fascia endotoracică rămâne aderentă de peretele toracic și plămânul se detașează fără
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]