1,272 matches
-
instituție, în fine, după cum constatau contemporanii, „în școlile noastre, [în] care sunt până azi cei mai mulți tineri, fie chiar fii de neguțitori, dacă au învățat măcar cât de puțin, preferează mai bine să șadă 3-4 ani pe banca unei canțelarii fără leafă, decât să practice branșa comerțială în vreo casă de negoți”. Această mentalitate, izvorâtă din concepția unor tineri proveniți în parte dintr-un mediu social pentru care munca în instituția telegrafiei era socotită o degradare, a fost cauza eșecului inițial al
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de care atârna [telegrafia], era în limba germană, însoțită de o traducție română foarte falsă”. Funcționarii austrieci domneau peste tot. Ei formulau pretenții exagerate, sprijinite de însuși Coronini, care nu se sfia să ceară - amenințând cu rechemarea funcționarilor austrieci - sporirea lefurilor lor. Chiar dacă unii nemulțumiți plecau, ei erau imediat înlocuiți cu sudiți austrieci, așa cum s-a întâmplat bunăoară la Galați. Situația aceasta, cum s-a mai arătat, n-a fost întâmplătoare. Funcționarii austrieci au avut pe lângă funcția lor propriu-zisă și alte
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
În statistica din 1860-1862, primele două berării n-au fost înregistrate, fie datorită faptului că în acel an ele nu mai funcționau, fie că au fost omise de către alcătuitorii statisticii. Prima ipoteză ni se pare mai plauzibilă. O comparație între leafa celor 22 lucrători din ținutul Neamț este grăitoare. Ea ne permite să tragem concluzia că cele două berării de la Florești-Stîngacii au fost încercări neizbutite în cele din urmă. În statistica din 1860-62 sunt înscrise însă patru berării și 14 lucrători
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
au descoperit îndestulă câtime de fier - piatră, de calitate foarte bună, în acele locuri”. Cererea lui Hodocin a fost acceptată. I s-au fixat anumite obligații în legătură cu furnizarea prafului de pușcă către stat și i s-au avansat în contul lefii sale de inginer al statului 9.000 lei. La 28 august 1858, Mihalic de Hodocin anunța că a terminat construcția fabricii, „cu toate binalele, mașinile, recvizitele și cu lucrătorii experți”. Două luni mai târziu, el obținea dreptul de a fabrica
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
personale. Semnificative pentru poziția socială a muncitorilor sunt exemplele asupra cărora ne vom opri foarte pe scurt în cele ce urmează. În iulie 1856, de pildă, rufetașii au cerut domnitorului să li se restituie terenurile rășluite, să li se sporească lefurile și să aibă reprezentanți în conducerea administrativă a Tg. Ocna: „să avem și noi rufetașii - cer jăluitorii - drepturi la eforie și deși suntem noi mai mulți, ne mulțumim a fi privită obștea noastră deopotrivă cu a orășenilor”. Această din urmă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
misiunea acestuia din urmă de a organiza miliția munteană, a stabili locurile de fortificat, mijloacele de fabricare a pulberei și a armelor, de a conduce lupta împotriva armatei țariste și de a fi folosit în negocierile cu turcii. Până la fixarea lefii, Pulawski urma să fie plătit cu 1.000 de piaștri pe lună. O condiție expresă a angajării sale prevedea că el va servi atât timp cât politica guvernului provizoriu de la București va fi compatibilă cu interesele Poloniei. În realitate, misiunea lui Pulawski
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
o imensă bibliotecă. De altfel, soția sa, bibliotecara satului, se integra natural, organic și spiritual Într-un astfel de mediu curat și exemplar cărturăresc. Îmi amintesc cu câtă bucurie mă ademenea și-mi prezenta noile sale achiziții, destul de scumpe pentru leafa unui profesor: cărți, discuri sau casete audio. N-aș spune că am preluat totul din ceea ce el mi-a pus la dispoziție. M-am opus lui și m-am despărțit În unele privințe. Am polemizat tare mult cu el, mai
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
țară, prin transformarea unei case obișnuite Într-un sălaș primitor și cu gust. Pe atunci nu realizam că voi avea (cu toate că nădăjduiam) și eu așa ceva, chiar În Bârnova, lângă colegul invocat. Anii au trecut, vremurile s-au schimbat (În bine), leafa s-a mărit, pretențiile au crescut și a apărut oportunitatea să achiziționez - la sugestia inspirată a sus-amintitului coleg - o casă chiar În centrul satului, la câteva zeci de metri de interesanta și părăginita mănăstire. Frumos loc, atrăgător peisaj, superbă priveliște
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
cele mai virulente atacuri ale oratorilor din Opoziție. North i-a făcut avere lui W. Brummell, bărbat foarte disciplinat și activ. Pamfletarii care strigau Împotriva corupției (sperând În taină să-i corupă cineva) l-au numit pe lordul North ,,zeul lefurilor” (the God of Emoluments). Dar trebuie spus și că, plătindu-l pe Brummell, Îi răsplătea astfel serviciile. După căderea ministrului și binefăcătorului său, Brummell deveni un soi de prefect În Berkshire. Locuia acum aproape de Domington-Castle, loc celebru, căci fusese reședința
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
gazetă, ideile, din care se vede bine că nu pricepe o iotă, se învălmășesc într-un haos amețitor: sursele ipohondriei, legea pensiilor, „legea de murături”, papa și revoluția. Idealul său de republică e cât se poate de domestic și avantajos (leafă bună, nu se mai plătește bir ș.a.m.d.). Dar, dacă așteaptă de la „revuluție” un „ce profit”, Conul Leonida, el însuși, nu ar mișca la o adică nici un deget, temându-se și tremurând de „furia poporului”. Nu e de mirare
CARAGIALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
o rezistență și mai mare din partea inamicului, care câștigase mult în privirea curajului și gustului de întreprinderi prin succesul zilei întîia. O adevărată ploaie de pietre se revărsă asupra năvălitorilor, sfărîmîndu-i. Un mecanic meșter, odinioară la romei, acum însă cu leafă mult mai mare în serviciul românilor, îndreptă mașinele-praștii c-un efect zdrobitor asupra năvălitorilor și prăvălea mari bucăți de stânci asupra lor. Garnizoana, făcând o ieșire noaptea, dărmă toate lucrările de împresurare ale romeilor, risipi străjile lor și puse o
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
fiindcă regele Ioannițiu se apropia cutezător nu numai în fruntea propriei sale oștiri, ci mai având un sucurs de patrusprezece mii de cumani, de loc de pe malul stâng al Dunării, de pe teritoriul Moldo-Valachiei de astăzi, cari intraseră la el cu leafă ca trupe mercenare, de aceea și latinii se adunaseră repede și fără întîrziere și se dispuseră spre apărare. Împăratul Balduin porni în martie 1205 în campanie, împreună cu contele Ludovic de Blois și cu bătrânul doge Dandolo; pe frate-său Enric
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
până la râul Skafides, unde luptătorii inamici pieriră cea mai mare parte în valuri împreună cu podul rupt în două, iar parte își deteră sufletul sub săbiile romeilor ce alergau după ei. Nici de astă dată bulgarii de sub Bossilas, cari erau cu leafă în oastea romeică, nu renegară datoria lăudabilă a poporului lor, conform căreia se obicinuia a se cruța și [a] li se da drumul tuturor prinșilor cari nu opusese o rezistență sângeroasă, afară însă de cei notabili și mari. Bulgarii totuși
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
zid tare și-și mențin inimoși poziția lor. Deodată și fără a fi siliți alanii și turcomanii se risipesc în fugă și aleargă neopriți îndărăt în timpul luptei chiar și din impuls propriu, nu atâta de sfială pe cât de răzbunare pentru lefile mici și de necaz pentru că, prin un anume sol Tuktai ceruse de la împăratul retrimiterea trupelor auxiliare. Retragerea lor vîrî spaimă în corpurile romeice, cari stăteau dindărătul lor și omorî în ele orice poftă de luptă. Când coimperatorul Mihail, de unde stătea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
poporul de rând, totuși poporul nu-și pierduse cu totul libertatea lui civilă, nu era subjugat în robie aspră, ci claca, dijma și birurile în bani el căta să le privească și să le recunoască parte ca un fel de leafă pentru autoritatea politică locală, parte ca o indemnizare pentru proprietarul suprem al pământului întreg de pe o moșie, deci în ochii poporului acestea erau prestațiuni bine întemeiate cătră boieri. Sarcina populațiunii de jos nu era tocmai insuportabilă, mai cu samă pentru că
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
mască personalitatea Și într-adevăr acest prejudițiu nu pare a se fi schimbat deloc. Am auzit adesea zicîndu-se ca un actor tragic, pentru a fi bun, trebuie să fie ofticos, unul comic - bețiv. Înainte de toate să nu fie siguri de leafă. Această nesiguranță pe de o parte, viciul și boala pe de alta se zice c-ar fi punând inimă multă și simțământ deosebit in acțiunea lor! Ademenitoare nadă! N. p. Asta nu e decât o idee proastă, în fundamentul lor
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
mânca pe masă de fier ! După ce construiește arca, lui Noe i se face foame, dar pentru că începuse să plouă și pe jos era ud, nu știe unde să mănânce. „De aceea înfige o sapă cu coada-n pământ și cu leafa [= tăișul] în sus și se puse să mănânce pe ea. Atunci își aduse aminte că mănâncă pe masă de fier și deci o să fie un potop mare. De grabă își strânse din toate lucrurile de pe pământ și din semințe câte
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
al imperiului la Lipsca pronunță sentența sa în favoarea reclamantului Landau - kaufmann și anulează urmările convențiunii de răscumpărare încheiată la 1880 între stat și Societatea Acționarilor C. F. R. Pe liniile noastre, ce încep a fi administrate de directori princiari, plătiți cu enorme lefuri, se 'ntîmplă o serie de accidente; în iunie chiar mai multe dupăolaltă, precum cele dintre Hanu Conachi - Ivești, Serbești - Preval, Severin - Prunișor. 21 {EminescuOpXIII 22} {EminescuOpXIII 23} În august Adunarea Acționarilor C. F. R. votează mutarea sediului la București; iar în octomvrie
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
d. Ion Ghica, ministrul considerat ca antidinastic din vremea scandalului Slătineanu, face aceeași propunere în Senat, care e primită cu adeziunea formală a opoziției și cu unanimitate de voturi. Cu ocazia discutării bugetului, după propunerea făcută în Cameră, se sporește leafa miniștrilor la îndoit și se înființează un al optulea ministeriu fără portofoliu pentru prezidentul Consiliului. Între acestea se ivesc în Cameră și în adunările de la Herdan disensiuni grave între d. Brătianu și coreligionarii săi politici și el [î]și dă
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
profesor de limba franceză, în caz de permutare s-ar naște vro vacanță pe care - ar suplini-o prin cumul celebrul foiletonist al " Romînului" care se destinge prin enorma sumă a absențelor de peste an, corespunzătoare numai cu riguroasa încasare a lefii la sfârșitul lunei. Apoi mai e un folos. Foiletonistul "Romînului" e - el zice - francez, însă nu știe franțuzește, pe când d. Filibiliu, numai român fiind, știe perfect limba aceasta, de vreme ce nu și-a pierdut vremea prin prăvălii de mărunțișuri și de
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
nu are nimenea curajul de-a propune răscumpărarea liniei Cernavoda - Chiustenge; nu se fac biurouri de împămîntenire în Adunare, unde tuns, ras [î]l trece pe ovrei între cetățenii statului român pentru parale; nu se jefoaie visteria și publicul cu lefuri ad-hoc de câte 40 000 fr. create pentru patrioți improvizați din advocați fără pricini și sabiuțe ignorante în directori de bancă și drum de fier; nu se cumulează câte zece funcții pe căciulă. lată ceea ce nu se face sub regalitatea
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
propria noastră activitate industrială. Axiomul cumcă am fi o țară esclusiv agricolă și condamnată de-a rămânea agricolă s-a învechit în vederea tuturor. Nu e nimeni în țară - afară doar de d. Boerescu și de câțiva liber schimbiști plătiți cu lefi din buget ca să învețe pe popor cum să se ruineze la sigur - care să nu se fi convins că importanța producțiunii industriale nu consistă în scumpetea sau ieftinătatea articolelor, ci în partea ei educativă. Un popor se crește prin industrie
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
al căilor ferate. Listă civilă constituie în adevăr cei 36 000 de franci, plătiți la noi în țară săracă, la om care n-a dovedit prin nimic a fi superior oricărui absolvent al unei școale politehnice. În adevăr, imediat sub leafa directorului, de 36000, vedem urmând aceea a inginerului șef de numai 18 000, a inspectorului cu 7 000, a inginerilor de tracțiune cu 3 000 pe an, și cu toate acestea nimeni nu poate contesta că personalitățile următoare trebuie să
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
multă, decât polcovnicul Săbiuță. Trăim în țara aceasta ca-n Halima. Oameni ca Cogălniceanu, ca C. A. Rosetti ne vorbesc cu tonul cel mai serios de necesitatea de-a răsplăti adecuat cu meritele lor specialitățile în mecanică, se zice că leafa de 36 000 franci e chiar prea mică pentru o ilustrațiune și te - aștepți, după tiradele acestea, să ți se indice acel Lesseps al României, acel mare geniu în mecanică pe care țara săracă să se simtă onorată a-l
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
săracă să se simtă onorată a-l plăti atât de splendid - și? Ce ți s-aduce înainte? - Polcovnicul Săbiuță, inventorul unui cot pentru măsurătoarea cuprinsului cubic al buților cu băuturi spirtoase, un om ce până mai ieri se mulțumea pe leafa de polcovnic și pe care - slavă Domnului - nici una din puterile mari ale Europei n-a cercat să ni-l momească până acum la marile întreprinderi de comunicație ce le au în vedere. Nu ne mirăm de d. C. A. Rosetti
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]