679 matches
-
În luminile care îl multiplicau la infinit, îl pecetluiau și îl desferecau totodată, Maca se simți din nou liber. Strigă din toate puterile, din pieptul lui țâșniră, ca dintr-un grumaz retezat, toate blestemele ce puteau ajuta lumea să se lecuiască. Se căută prin buzunare și scoase peticelele de hârtie pe care notase sudălmile, înjurăturile și blestemele ce făceau să se des chidă chivotul legii. Pe măsură ce le citea, le arunca. Hârtiile se înălțau în adierile stârnite de flăcări și se roteau
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
temniță, prinsoare nu sunt destul de bune pentru traducător? Cererea curățeniei limbei e atât de dreaptă și apoi nici nu ține pe nimenea nimic. Traducătorul n-are decât să se 'ntrebe cum zice românul cutărui sau cutărui lucru pentru a se lecui de galomanie. Preste tot reprezentația a fost din cele mai bune. Cu mijloacele date, inclusiv manierele contractate de cătră actorii noștri, reprezentația n-a putut fi mai bună, va să zică atât actorii Cât și direcția și-au dat toate silințele pentru
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ră n-am chemat/. S-a mâniat, s-a supărat,/ Rădăcina i-a săcat./ Să rămâie Ioana curată, luminată/ Ca argintul strecurat/ Ca Maica Domnului ce-a făcut/ Ca Dumnezeu ce a lăsat./ Maica Domnului când a plecat/ Pe toată lumea lecuia./ Lecuiește și pe Ioana/ Din creierii capului/, Din fața obrazului,/ Din amurgul ochilor,/ Din interiorul ochilor,/ Să rămâie ca roua de soare/ Ca vântul curat’’. Descântecul „de junghi” Din cauza unui efort mare sau a unei răceli apăreau junghiurile care își găseau
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
n-am chemat/. S-a mâniat, s-a supărat,/ Rădăcina i-a săcat./ Să rămâie Ioana curată, luminată/ Ca argintul strecurat/ Ca Maica Domnului ce-a făcut/ Ca Dumnezeu ce a lăsat./ Maica Domnului când a plecat/ Pe toată lumea lecuia./ Lecuiește și pe Ioana/ Din creierii capului/, Din fața obrazului,/ Din amurgul ochilor,/ Din interiorul ochilor,/ Să rămâie ca roua de soare/ Ca vântul curat’’. Descântecul „de junghi” Din cauza unui efort mare sau a unei răceli apăreau junghiurile care își găseau leacul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
moartă de Ioan Missir, ca și pentru altele mai mărunte. Personajele sunt în general lipsite de iluzii asupra eroismului și asupra măreției de a lupta în război. Apostol Bologa are la început impresia că războiul stârnește energia vitală, dar se lecuiește rapid. Mizeria și absurdul copleșesc aceste personaje; de pildă, într-o povestire de G. Brăescu pe un locotenent rămas în ariergardă ca să distrugă un pod. El nu primește telefonic ordinul de distrugere pentru motivul că generalul, fiind ramolit, nu își
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
duce la ciroză, miocardită alcoolică, dereglări psihice și scăderea intelectului și a capacității de muncă, psihoze, delirum tremens (nebunia alcoolicului). Dacă "bolnavul" este animat de bune intenții și are suficientă energie și voință, atunci dispune de șansa de a se lecui de asemenea patimă. Tratamente populare Deși un cunoscut proverb spune că beția o vindecă doar sapa și lopata (moartea), În medicina populară există unele remedii de vindecare a alcoolismului, verificate de-a lungul vremii: Ceaiuri din pedicuță, cornișor sau brădișor
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
tot pe umerii PSD, spumele la gură ale lui Vadim Tudor care stârnesc repulsie puținului său electorat, și fanfaronarul Gigi Becali care vrea cai mari pentru un partid ( de ni )-mic ! Care alții mai țipă ? Și pen’ce ? M-am lecuit cu candidaturile, așa că voi privi detașat și voi comenta câte ceva doar ca observator, cât se poate de imparțial. Am mai scris în acest colț de pagină, că ALEGERILE sunt necesare pentru a se crea emulația firească și condiții pentru ridicarea
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
pe care pare-se că publicul îl cere din partea unei asemenea scrieri: "[...] adică în privința sonetelor, epigramelor sau elogiilor ce-ți lipsesc de început de carte, și care trebuie să fie scrise de oameni cu greutate și cu titluri, poate fi lecuit dându-ți dumneata singur osteneala să le faci". Îi recomandă nu un plagiat, nu o pastișă, ci o parodie căci, dincolo de a se angaja într-o critică a celorlalte opere, parodia rezistă în fața publicului mulțumită elementelor de creație pe baza
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
dintre două veșnicii", a pedepsei cu deportarea și a condamnării pe care o aduce boala. Și una, și cealaltă îl țin captiv, astfel încât el nu are nici măcar libertatea de a merge să-și procure buretele de mesteacăn, pentru a-și lecui tumoarea, deoarece "drumul Rusiei îi era închis". Totuși, în centrul acestui cronotop nu se află Kostoglotov, ci prietenii lui, soții Nikolai Ivanovici și Elena Aleksandrovna Kadmin, și ei tot deportați. Bucuriile simple precum un apus "portocaliu-trandafiriu-roșu aprins-stacojiu", o carte (Paustovski
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
tragedia lui Lenin, ca înainte de a vedea roadele muncii sale, a trebuit să se cufunde pentru totdeauna în întunericul minții care lucrase prea mult și năzuia pentru repaus. Au fost speranțe de însănătoșire, medici mari veniți din centrele Apusului să lecuiască pe domnitorul neîncoronat al Rusiei dar totul a fost în zadarʺ... ...Ziarul, tot după obiceiul timpului, avea ș i Fo ița în care se publicau de toate... Iată ce se scria în Foița la Cuvântul Țărănimii din 5 august 1934
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
un stâlp îl reprezenta pe Sf. Petru cu cheile. Mori de vânt și fântâni de piatră, după moda turcească. La amiază ajung la alt han: Tatomirești. Pentru că erau în misiune, stau de vorbă cu evreii în trecere. Pe unul îl lecuiesc, zic. Cu altul discută despre Biblie și Talmud. „Cu cât înaintăm, cu atât priveliștea devenea mai int eres antă. Înainte de a ajunge la Vaslui, o minunată vale deschisă, cu livezi pe dealurile-i împădurite. Noaptea târziu au ajuns la Vaslui
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
mai rămas nimic, dar profesorii tot veneau în continuare la școală. Mintea cea pătrunzătoare a șefului statului român, a găsit imediat soluția: să-i pună ca să plătească taxă la intrarea în școală. Se pare că nici asta, nu i-a lecuit pe profesori de venitul la orele de curs. Cred că vă amintiți, că eu și așa nu prea am ce face, de când statul acesta m-a scos obligatoriu la pensie, așa că în lipsă de altceva, fac tot felul de studii
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
plimbări regulate pe crengile cele mai înalte și exerciții de sport prin aruncarea bananei, direct în capul celor care-i ofereau țigări. Și uite așa, maimuțica a început ușor-ușor să nu mai ducă dorul țigărilor. Acum cică s-ar fi lecuit de tot de fumat. Deci dacă până și o maimuță poate... Așa că nu vă mai mirați că mi-am intitulat blogul: „Fost fumător înrăit" fiindcă vă spun pe cuvânt, că așa a fost. Dar acum timpul acela este fumat demult
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
afecțiunile civilizației sunt generate de stres ( intră de fapt toate tipurile de dezechilibre anterior amintite) reprezintă însă o evidentă recunoaștere a cauzei subtile (reale) a bolilor în situația, pe care doar medicina sufletului corelată cu medicina trupului poate să le lecuiască, dar mai ales să le prevină (profilaxie). Având în vedere, că toate procesele fiziologice sunt dependente în ultimă instanță de optima penetrare a luminii (radiației electromagnetice) în organismul uman, putem conchide: starea de sănătate este o funcție a transparenței la
VIII. FUNDAMENTELE TEORETICE ALE INFOLASERBIOENERGETICII (ILBE). In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Viorel D. Donţu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2099]
-
să facă în așa fel, încât chiar dacă nu-i pot vindeca definitiv, măcar să le facă viața atât de amară și cu atât de multiple tente de imposibilitate a traiului zilnic, încât acești bolnavi incurabili de pensionarită, să încerce să se lecuiască singuri, punându-și creștinește ștreangul de gât, un leac garantat că te vindecă de toate și care este recomandat cu căldură chiar de iubitul nostru președinte Trăian Băsănău, nu explicit ci doar dacă citești printre rândurile cuvântărilor sale. Haralamb Gugui
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
o altă viziune asupra lucrurilor și pentru a-i oferi verosimilitate din moment ce coincide cu cealaltă perspectivă: "Eu însămi, care vă vorbesc, și care n-am putut ajunge în preajma necunoscutului fiind paralizată, cum sunt și acum doar nu erau să mă lecuiască evenimentele -, eu însămi, în unele seri, când îmi vine cineva acasă și mă întreabă " Ce mai faceți?", mă surprind rostind teribila frază" (p. 37). Străinul nu este un personaj negativ, dar are o influență nefastă, întrucât reprezintă un alt mod
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
monument al naturii din toate timpurile! Nici un eschimos, oricât de viteaz și de priceput s-ar dovedi, nu ar putea să-l atingă sau să se apropie prea mult de el. Nici măcar Marele Angakok, șaman ce stăpânește spiritele răului și lecuiește aproape toate bolile, oricât s-ar strădui, nu ar reuși să-l privească din imediata sa apropiere. Numai morții și bătrânii neputincioși, când nu mai sunt în stare să-și procure singuri hrana, când nu mai au cu ce o
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
le lua cu mâna toate durerile, numai după ce îi descânta de diochi în cărbune sau plumb topit. Cu tot talentul ei de a tămădui pe cei deocheați, din când în când apăreau și unele cazuri pe care nu le putea lecui cu una cu două. Așa se întâmplase și cu domnișoara Leba, lenjereasa cartierului; o candidată la căsătorie, încă frumoasă, subțirică, suficient de înaltă, cu sânii deși mici însă proeminenți, chiar provocatori și suflet bun de nou născută, dar care se
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
a săturat de ea și a abandonat-o. Rămasă fără tain și fără acoperiș deasupra capului, cu coada între picioare ca o mâță plouată, s-a întors acasă. Mă-sa a primit-o bucuroasă crezând că fetița ei s-a lecuit. A reușit chiar să o înscrie la niște cursuri de calificare de scurtă durată în croitorie și a încadrat-o la Fabrica de Confecții însă, fata a făcut în așa fel încât, după trei luni, i-au desfăcut contractul de
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
curățenii; curator; da; dăruire; devotat; dezinteresat; disciplinat; doctor, halat; doctor, binefăcător; doctor, boală; doctori; doctorie; doftor; dorință; emoție; eșec; expert; familie; familist; gardă; generalist; ginecolog; grav; greu; idiot; indiferent; infecție; infirmier; îngrijire; înțelepciune; înțelept; inteligență; interes; iscusit; jurămînt; leac; lecuială; lecuiește; lecuitor; luare de minte; măcelar; mama; mare; medic; medicamente; mesager; meserie; mîncători de bani; minciuni; mită; nebun; necompetenți; neplăcut; nepriceput; nesiguranță; nu; oculist; oftalmolog; om cu halat alb; om; operații; operează; oportunist; oribil; ortoped; paracetamol; paralel; pastilă; perseverent; persoană; picurători
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
sufletească; dureri; emoții; epuizare; erou; existență; experiență; față; femei; ferit; a fi bolnav; filosofie; fraier; furia; gînduri; greutăți; iad; indiferent; inspirație; insuportabil; iubești; din iubire; iubit; încercare; încredere; a îndura; înduri; înfrîngere; înfrîngeri; înghețată; a înțelege; învăța; înveți; de jale; lecui; lene; leziune; mamă; Marina; melancolie; mereu; minciună; minunat; mîhnire; mîngîiere; mîntuire; moarte; navă; neajuns; necaz, probleme; necăjit; neplăcere; nevoie; niciodată; noapte; nu prea; nuferi; oameni; oboseală; oricînd; osîndă; patimă; părinte; pătimi; pedeapsă; plîngăreț; prea mult; prieteni; problema; profesori; profund; prostie
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
admiră, dar printre care, totuși, n-ar vrea să se găsească. „Tragedia mea, o spune la un moment dat, este de a fi fost un ambițios. Discern când și când urmele aspirațiilor și nesăbuințelor mele de odinioară. Nu m-am lecuit de tot de propriul meu trecut” (I, 206). În fond, cum să se lecuiască Cioran de sine însuși? În fine, spaima de a nu putea scrie îi provoacă valuri de furie. După ce scrisese despre momentele lui de „epilepsie” și despre
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
spune la un moment dat, este de a fi fost un ambițios. Discern când și când urmele aspirațiilor și nesăbuințelor mele de odinioară. Nu m-am lecuit de tot de propriul meu trecut” (I, 206). În fond, cum să se lecuiască Cioran de sine însuși? În fine, spaima de a nu putea scrie îi provoacă valuri de furie. După ce scrisese despre momentele lui de „epilepsie” și despre pătimașii care sunt niște prizăriți, Cioran aduce în discuție faptul că el însuși nu
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
unei astfel de situații, gloria comună i se pare de domeniul derizoriului. În 1961, notează: „Nimic nu seamănă mai mult cu neantul decât gloria la Paris! Nu-mi vine să cred că am râvnit și eu la «asta»! Sunt însă lecuit pe vecie. E singurul progres adevărat cu care pot să mă laud după atâția ani de bâjbâieli, de eșecuri și de dorință” (I, 73). Pagina aceasta e un moment cheie pentru mutația radicală din opțiunile lui Cioran. Căci continuă: „Să
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
din ce în ce mai normal” (idem). E mai degrabă aici cenușa amintirii unei vâlvătăi care-i dădea sens și identitate. Notează la un moment dat: „Mă revolt împotriva grandomaniei altora pentru că nu mai am șansa de a-i simți avantajele. Într-adevăr, sunt lecuit de toate delirurile și, în ascuns, regret amarnic. Pizmuiesc nebunia lumii întregi” (III, 132). Avantajele pozitive Ă ale grandomaniei, gloriei, orgoliului, celebrității, în fine, ale sănătății Ă sunt substituite de Cioran cu avantajele negativității, ale bolii, absenței, morții, anonimatului. Dar
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]