178,429 matches
-
Rodica Bin Toată lumea rîde, cîntă și dansează... Timpul și depărtările filtrează uneori impresiile și amintirile lăsate și legate de anumite evenimente - efectul fiind cu atît mai benefic cu cît avalanșa de informații și stimuli devine sufocantă și derutantă - cum s-a întîmplat și în acest an la Tîrgul Internațional de Carte de la Frankfurt pe Main. Cînd oferta de
Tîrgul de Carte de la Frankfurt by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13425_a_14750]
-
în 1897, după Al. Roman, a dr. Oscar Asboth (profesor de limbi slave), a docentului privat Alexici György; Românul și Tribuna din Arad (la aniversarea a 50 de ani de existență a Catedrei), între 1910-1913, consemnează, cu regret, incidentele de la catedră, legate de numirea unor profesori fără prestația intelectuală și morală a întâiului profesor Al. Roman (Ioan Ciocan - prof. din Năsăud, Iosif Siegescu - cel mai controversat profesor). Unul din cei mai activi studenți ai catedrei, criticul Ilarie Chendi, pornește chiar o campanie
Moment aniversar (1863-2003) by Cornel Munteanu () [Corola-journal/Journalistic/13444_a_14769]
-
comunist, nu se vedea nici un fel de preocupare socială pentru soarta mutilaților în războiul abia încheiat, iar imaginea înspăimîntătoare a acestor eroi-cerșetori era, pentru copii, mai convingătoare decît lecțiile din manualele școlare (vezi p. 37). Un paradox al epocii era legat de sistemul de învățămînt. Schimbările din viața politică au fost urmate de schimbări la nivelul tuturor instituțiilor statului. Or, în școli primii schimbați au fost profesorii celebri în regimul anterior, de la școlile centrale, cu mare tradiție. Ei au fost nevoiți
Șansa nefericirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13452_a_14777]
-
de putere ale foștilor securiști și nomenclaturiști, care promovează nepotismul și lipsa de competiție etc. Unele dintre aceste dezvăluiri fac parte din categoria secretelor lui Polichinele. Presa scrie încă din 1990 despre ipoteza loviturii de stat care l-ar fi legat pe Ion Iliescu de feluriți foști de care nu se poate debarasa. Nu e o noutate nici afirmația sa că premierul Năstase ar fi șantajabil. Despre teza de doctorat a lui Ioan Talpeș, dl Gușă a aflat cam tîrziu. La
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13464_a_14789]
-
regăsi, mult mai târziu, în gravurile create din 1941-1943, când Victor Brauner se va refugia în sudul Franței. În 1928 se instalează definitiv la Paris. Era momentul unei renașteri a gustului pentru pictura figurativă. În Franța, suprarealismul ocupa locul întâi legat de prestigiul suprarealismului literar: André Breton, Paul Eluard, Louis Aragon. Prezența, de asemeni, a lui Tanguy și Miró și amintirea prieteniilor suprarealiste bucureștene cu Sașa Pană, Gellu Naum, Gherasim Luca, Dolfi Trost, Ștefan Roll, Sestopal au determinat adeziunea lui temporară
Centenar Victor Brauner by Amelia Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13461_a_14786]
-
vrei să faci, faci! (De fapt, cum frumos spune maestrul, cu dulceața graiului moldovenesc: Dacă vrei să fași ceva, fași! Treci și prin foc și prin apă și faci! Bineînțeles, asta nu se poate dacă ești golit de orice gânduri legate de creație, care să te frământe și care să te facă receptiv la tot ceea ce te înconjoară, la oameni, la natură, la sentimente și care să te facă să-ți dorești să le desenezi pe o hârtie, să le transpui
Ion Irimescu “Cine va vrea să mă cunoască să stea de vorbă cu sculpturile mele” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13442_a_14767]
-
expus, ați și călătorit. - Am avut ocazia să fac un voiaj în Japonia, am fost și în America. Aici, în apropiere, prin Europa, am cotrobăit prin aproape toate țările, prin toate ascunzișurile lor mai interesante. Am rămas mai cu seamă legat de Franța, de Italia, de Spania și de Grecia. Și de Anglia, într-o măsură oarecare. - În ultimii ani, v-ați retras la Fălticeni. - Mă aflu acum într-o epocă de relâche, de liniște, chiar dacă lucrez încă, în special desenând
Ion Irimescu “Cine va vrea să mă cunoască să stea de vorbă cu sculpturile mele” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13442_a_14767]
-
muzeului: este prietenul meu de suflet, de gânduri și de viață, cu care discut și mă sfătuiesc. Există o înțelegere completă între noi și îi mulțumesc lui Dumnezeu că a alcătuit în așa fel împrejurările, ca să ne întâlnim și să legăm o prietenie care nu se poate desface. Suntem uniți prin gânduri, prin concepțiile despre artă și despre viață. “Soția mea a fost îngerul meu păzitor” - Muzeul adăpostește un număr impresionant de lucrări. Ele vorbesc, așa cum spuneați, și despre dumneavoastră, despre
Ion Irimescu “Cine va vrea să mă cunoască să stea de vorbă cu sculpturile mele” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13442_a_14767]
-
abandonate, iar dacă abandonul nu a fost chiar total, atunci ele au trecut prin importante prefaceri. Și cele care nu au dispărut cu totul, au devenit aproape de nerecunoscut tocmai din pricina acestui sever proces de conversiune. Retorica exterioară, fie ea și legată strict de buna funcționare a formei, a fost lăsată undeva în urmă, imaginea, expurgată de orice descriptivism, a devenit mai degrabă rezultatul unei concentrări maxime și al unei interogații mentale decît consecința unui dialog nemijlocit cu lumea din jur, iar
Tineri artiști în actualitate by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13477_a_14802]
-
unor principii religioase stricte acționează, de fapt, chiar împotriva lor. Sigur, acest efect pervers poate avea în cartea lui Andrei Peniuc rolul lui, adâncind tocmai criza austerității comunicative împotriva căreia se revoltă tot volumul: „ține minte că faptele tale / sunt legate de ale mele / într-o rețea / care ne poate salva / sau ne poate mânca / ești un frate al meu și împotriva voinței tale / împotriva oricărei reguli drepte / te țin în mine te leg de mine / să vedem să aflăm ce
Noi poeme de dragoste by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13485_a_14810]
-
volumul: „ține minte că faptele tale / sunt legate de ale mele / într-o rețea / care ne poate salva / sau ne poate mânca / ești un frate al meu și împotriva voinței tale / împotriva oricărei reguli drepte / te țin în mine te leg de mine / să vedem să aflăm ce vine” Pe scurt, mic manual de terorism este o carte interesantă (scrisă în continuarea ciclului final, snuff, din volumul un animal mic), dar numai în măsura în care cititorul este destul de capabil să completeze singur spațiile
Noi poeme de dragoste by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13485_a_14810]
-
mai are mister, își pierde melancolia, ne apare mai puțin interesantă. Se modifică nu atît stilistica frazei sub presiunea limbii franceze în care scrie acum autorul, cît registrul lexical. Cuvintele reprezintă mai mult sfera concretului, negațiile sînt din ce în ce mai puține, noțiuni legate de „fericire” și „împlinire”, „înaintare”, „regăsiri” iau locul nefericirii și neîmplinirii, pierderilor și evanescențelor. Traducerea poemelor scrise inițial în limba franceză (traducere făcută de autor și în cîteva cazuri de Miron Kiropol) readuce uneori somptuozitatea, ușoara prețiozitate și grandilocvența perioadei
Unitatea pierdută by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/13507_a_14832]
-
trec dincolo de limitele strict lingvistice, adică cele care ar putea interesa pe cititorii cultivați. Doamna Gabriela Pană Dindelegan, animatoarea acestor studii, a coordonat și alt volum, Aspecte ale dinamicii limbii române actuale (Editura Universității, 2002, 426 p.), și mai mult legat de actualitate. Își spun aici cuvîntul, pe lîngă D-sa, alți bine cunoscuți cercetători ai limbii actuale (dinamica este un concept aproape obsesiv!), printre care Theodor Hristea, Adriana Ichim Stoichițoiu, Cristina Călărașu și alții. Tot în acest volum, subliniem articolul
Universitare... by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/13503_a_14828]
-
nu devine cuvînt-titlu, apare în multe sintagme: femeie penală („homosexual pasiv”), fetiță penală („homosexual pasiv; prostituată de duzină”), țigară penală („țigară făcută de deținuți din mucurile de țigări înfășurate în hîrtie de ziar”), beton penal („arpacaș”) ș.a. Ceea ce pare să lege toate aceste expresii e apartenența lor la terminologia vieții de închisoare - efect logic al unei condamnări penale; le e comună și conotația predominant negativă, de substitute ale normalității unei vieți în libertate. Exemplele sînt preluate de Dicționarul de argou și
„Penal” by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13492_a_14817]
-
Și artistic face loc declarațiilor unui tînăr și talentat poet pus pe scandal. În nr. din 9 septembrie, Marius Ianuș, căci despre el este vorba, se răfuiește încă o dată cu bătrînii scriitori. Ideea ar fi că, onoare excepților, „performanța literară este legată de o anumită vîrstă”. De tinerețe, adică. Excepțiile ar fi reprezentate de „cîțiva critici”. Poeții, romancierii, dramaturgii, vai de capul lor, dacă au neșansa să treacă de 30-40 de ani! Uniunea Scriitorilor ar fi încăput pe mîinile cu vene îngroșate
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13501_a_14826]
-
nu prea) o criză existențială ce-l depășește, care oricum și-ar fi găsit canalele de deversare în expresie. „Loc al învinșilor”, cum ne indică etimologia, provincia nu e un determinant, o cauză, ci o „ilustrație în text” a suferinței legate de-o anume structură morală în impact cu lumea. Dar să revenim la Ioana Dinulescu. „Fire pasională”, cum o caracterizează Constanța Buzea, poeta în discuție își centrează decepția pe imaginea Craiovei natale pe care o numește, în deriziune, „orașul lui
Feminitate versus provincie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13509_a_14834]
-
s-au întîlnit! Intermediarul a fost un anume Willy Müzenberg, un apropiat al lui Lenin. De fapt, un personaj cu multe fețe, revoluționar de profesie, patron de presă și fondator al Ajutorului Muncitoresc Internațional. Müzenberg a fost însă și foarte legat de avangarda artistică. Folosea în ziarele sale faimoasele fotomontaje ale lui Heartfield, practica tot felul de bravuri tipografice și, în 1922, se ocupa chiar de organizarea unei mari expoziții ruse de la Berlin.4 ) Cînd era la Zürich, nu rata nici o
François Buot: O biografie a lui Tristan Tzara by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13478_a_14803]
-
de o metaforă romantică, dar și de un adevăr. În Balcani, tradiția epică este încă vie, trebuie doar s-o descoperim. Am publicat în Franța un studiu comparatist, tradus și în alte țări, despre tragedia greacă. Mai cu seamă cea legată de figura lui Ahile și de tradițiile literare balcanice. Asemănările existente se explică prin persistența anumitor coduri și ritualuri ale locuitorilor de munte din Balcani, pe care le regăsim și în capodopera Orestia. Studiul este amplu și am crezut la
Cu Ismail Kadaré - Balcanii și literatura by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13466_a_14791]
-
siguri că ne va face de râs. E vorba de fostul procuror general al României. Activitatea acestei slugi umile a puterii exclude orice altă variantă. Sac de box al oricui a vrut să dea în el, de numele Joița se leagă o sumă dintre cele mai rușinoase acte de justiție din întreaga istorie a României. Nici unul din abuzurile ce stăteau la îndemâna funcției nu i-au scăpat: recursurile în anulare au devenit, sub oblăduirea sa, veritabile gesturi se scamator, menite să scoată
Schizofrenia militans by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13521_a_14846]
-
influențat. l De la Iași ne sosește o agreabilă publicație concepută și scrisă integral de elevi și care se intitulează, cum altfel, Pupăza din tei. Vom spicui de la rubrica Perle una datorată unui elev (“Deși e cuprins de lanțuri Dan este legat sufleteșe de calul său“) și alta de care se face responsabil un profesor (“Mîine la matematică să nu te prind fără caiet de dictando “). l Cine se plîngea că ducem lipsă de polemici nu știa ce vorbește. În numărul din
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13520_a_14845]
-
de sân a fost depistat În faza incipienta, supraviețuiesc. Dar repetate examene cu radiații trebuiesc evitate. Multă atenție la riscurile mamografiilor, sfătuiește Dr. Marijke C. Jansen-var der Weide din Norvegia! Un subiect care m-a frământat de multă vreme este legat de contaminarea cu plumb din praful care este inspirat 24 de ore pe zi. În unele țări praful este aproape inexistent, În altele... se găsește din belșug. Am scris și câteva eseuri pe această temă. Iată că problema este mai
RSNA 2009. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_316]
-
spus, ambasadorul Guest îi avertizează pe cetățenii României că Statele Unite știu despre amploarea corupției din România și că nu vor să treacă drept complice cu guvernul Năstase în privința unei lupte simulate cu corupția. Cît despre oficialii Uniunii Europene care se leagă de corupția din România, aceștia nu pot fi învinovățiți că își încalcă mandatul. Așa că nu ne rămîne decît să ne întrebăm dacă premierul Năstase n-a început să ignore interesele României cu bancurile sale de pesedist de provincie.
Bancuri proaste în contul României by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13537_a_14862]
-
de culegător de istorie orală a lui Zoltán Rostás, cititorul a făcut cunoștință acum un an, la apariția unei cărți, Chipurile orașului, născută dintr-o minunată clandestinitate a anilor ’80; în ea, locuitori centenari ai Bucureștiului își depănau istoria vieții, legată pentru totdeauna de cea a orașului de origine sau de adopție. Și Sorin Stoica e un nume familiar celor familiarizați cu literatura ultimilor ani: a debutat în 2000 cu volumul Povestiri cu înjurături, iar în 2002 a publicat romanul Dincolo de
80 de ani, 14 mărturii by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13523_a_14848]
-
încheiat. Această generație s-a străduit să reintroducă masiv în literatura română realitatea cotidiană, alungată de irealitatea utopică, ideologică, să asume elementul autobiografic în locul abstracției generale, limbajul străzii și jargoanele tinerești în locul limbajului oficial stereotip, fenomenele culturale de tip kitsch legate de industrializarea forțată, clișeele comunicării în masă și noile efecte contradictorii de civilizație: cu alte cuvinte a introdus masiv în literatură, ca și în celelalte arte, semnele existenței imediate contingente pînă la grotesc și derizoriu”. (p. 47) Pornită spontan și
Pionierii postmodernismului românesc by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13525_a_14850]
-
rămas îngândurat. S-a lăsat pe spate în fotoliul ministerial, și-a scuturat coama de leu și, cu ochii pe jumătate închiși, a privit visător tavanul, ca și cum ar fi contemplat cerul. Eu mă gândeam: „Probabil că de acest târgușor îl leagă o amintire foarte plăcută.” Și, într-adevăr, după această lungă reculegere, oratorul nostru atât de iubit a murmurat: „Răducăneni... Răducăneni... (urmarea în numărul viitor)
Fără șase 1OO (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13530_a_14855]