3,247 matches
-
fie legat cu odgoane groase la dana botezată aleea Băiuț. Și exact atunci, în primăvara în care a devenit limpede pe unde se întind străzile și trotuarele și unde vor fi spațiile verzi, comitetul de bloc a ținut o ședință legendară, la care, nici în ziua de azi nu înțeleg cum, a fost convins să participe și tata. Iar tata i-a terminat, le-a luat mințile și i-a lăsat să viseze frumos. Le-a promis mesteceni, salcâmi, stejari și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
făcut, Aurele, oamenii ăștia?“, el a oftat apăsat, ca un motan atoateștiutor și i-a răspuns „ai răbdare“. Și s-a dus să citească, în patul lui din bilbiotecă, nu în dormitor. În orice caz, cam două săptămâni după ședința legendară, locatarii de la scările A, B, C, și D au trăit cu convingerea că dom’ inginer Florian, cu priceperea și cu relațiile lui pe la pepiniere, sere, ocoluri silvice și institute de horticultură, o să transforme maidanul din jurul blocului (și din jurul nostru, al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
nu-i era tocmai clară. Mâncau șerpi, bineînțeles, iar asta putea fi de folos, dar un câine putea fi la fel de util la alungarea șerpilor din curte. În copilărie, la Molepolole, domnul J.L.B. Matekoni avusese un câine care-și câștigase reputația legendară de prinzător de șerpi. Era un animal maroniu, costeliv, cu una sau două pete albe și cu coada tăiată. Îl găsise la marginea satului, abandonat și mort de foame, și-l luase să stea cu el în casa bunicii. Ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
postul de inspector, îl privise atunci cu amănunțime. Nu-i prea văzuse fața, doar lucirea ochilor cenușii, metalici, într-o rază de lumină ce se strecura printre jaluzelele veșnic trase, dar acea lucire te convingea că în spatele biroului era chiar legendarul șef al Serviciului, nimeni nu mai avea astfel de ochi, care vedeau în întuneric, decît el. Îl privise atunci atît de intens, încît a simțit că îl pipăie cineva, nu era decît privirea lui Mihail, nimeni nu mai era în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
numele fiului, Încă minor. Foarte multe detalii din cronica de familie rămân Însă nelămurite: În 1944, tatăl meu, precum și celelalte rude vor fi trimiși la Auschwitz, de unde nu s‑au mai Întors. Dintre strămoșii din partea mamei, aș aminti un erou legendar muntenegrean, care s‑a alfabetizat la vârsta de cincizeci de ani, adăugând gloriei sale războinice și pe cea a condeiului, dar și pe „amazoana“ ce a retezat capul unui tiran otoman, din răzbunare. Asemenea excepții etnografice nu s‑au mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
Arioi sau vreunei alte societăți secrete de acest fel. Tapú avea să fie un om liber și independent, al cărui antebraț avea să demonstreze, într-o zi, ca atinsese râvnitul rang de Căpetenie a Războinicilor, Constructor de Nave, sau chiar legendarul titlu de Mare Navigator pe Infinitul Ocean. Se lasă seară. O briză ușoară agită apele transparente ale imensei lagune, bătând dinspre Raiatea, a cărei silueta se profila la douăzeci și ceva de mile distanță 1. După ce urmări câteva clipe un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
peste un colț de stâncă, înțelepți între ignoranți sau uriași între pitici. Pentru Tapú Tetuanúi - la fel ca pentru majoritatea tinerilor de vârsta lui de pe insulă - nu există nici un om a cărui glorie să se poată compară cu cea a legendarului Miti Matái1, care își câștigase acest nume sonor pentru că era singurul supraviețuitor al unei expediții care se îndreptase spre sud în urmă cu 23 de ani, expediție ce fusese tarata de furtuni teribile până într-Al Cincilea Cerc, într-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
conștienți că intrarea în cel de-al Cincilea era ca și cum ar pătrunde într-un vid din care le-ar fi fost imposibil să se mai întoarcă. De fapt, în memoria celor din Bora Bora nu există decât un singur om - legendarul Miti Matái - care reușise să găsească drumul de întoarcere după ce pătrunsese în Al Cincilea Cerc. Dar nu trebuia uitat faptul că el se întorsese din sud, ajutat de credincioasele alizee, pe când acum, daca permiteau că acestea să-i împingă spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
nu va putea niciodată să-și conducă piroga dincolo de Al Doilea Cerc. O s-ajungem în călătoria asta pana în Al Cincilea Cerc, acolo unde apele se solidifica, transformându-se în munți albi, uriași? întreba entuziasmat Tapú Tetuanúi, pentru care călătoria legendară a căpitanului sau devenise aproape o obsesie. — În nici un caz, răspunse Navigatorul Căpitan, sigur pe el. Locul ăla este înspre sud, în timp ce noi ne-ndreptăm spre nordvest, astfel că, în curând, căldura va deveni atât de insuportabila, încât nici păsările
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
să-i deschidă drumul. Un milion de Mahi-Mahi au să înoate în jurul ei. Miti Matái va străbate, intru veșnicie, oceanul liniștit și, în fiecare seară, va veni să viziteze insula în care se născuse și al carei erou - cel mai legendar dintre eroi - devenise. Cand sicriul celui mai mare dintre Marii Navigatori dispăru în întuneric, iar bolta cerului se umplu de milioane de stele, Tapú Tetuanúi caută una nouă și strălucitoare, care, din clipă aceea, avea să poarte numele lui Miti
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
i-au spus Insula pierdută, Nusa Perdo, numele pe care Îl are și azi. Asta ar explica de ce În oraș sunt trei negustori care se numesc Texeira, De Souza și Menezes, deși arată ca toți ceilalți indonezieni. Povestirile despre istoria legendară a insulei Perdo erau cele mai Îndrăgite de Adam. Se agăța de ele cu pasiune, temător să nu-l părăsească. Nu se Îndoia o clipă că liniștea sufletească resim țită la amintirea lor venea din faptul că Îi dezvăluiau cauza
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
Ea a continuat să-l cerceteze cu privirea pe toată durata ceremoniei. N-a avut nevoie de prea multă vreme ca să bage de seamă că se purta ca un nou-venit În Bali, adică impresionat până la lacrimi de splendoarea acelui loc legendar. În general, simptomele nu lăsau nici o umbră de Îndoială: o expresie extatică, vorbire Împiedicată din pricina lipsei unor cuvinte care să exprime simțirea În fața peisajului, În sfârșit, adoptarea mersului lent al balinezilor, conștientizarea lipsei de grație a ținutei omului vestic. Părul
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
amețite de somn. Deodată pământul s-a desfăcut în două și eu am căzut în ruptura ce s-a format. Înaintea mea a apărut un tunel. Pereții erau acoperiți de un văl negru ce te înfiora. Apăreau numeroase portrete, figuri legendare ale unor voievozi care au domnit cu mulți ani în urmă. Pe un ecran mare ce se afla pe peretele stâng, erau dinozauri, animale care au trăit cu multe milioane de ani în urmă. Acesta era tunelul timpului trecut, a
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
după Revoluție, alături de alți veleitari, la Crosul tezarzilor, Încredințându-se astfel unui ritm care nu era al său dar care nu-l incomoda câtuși de puțin. Era, la urma urmei, o alergare pașnică, de amatori, patronată, după caz, de figuri legendare ale atletismului intelectual de la Aristotel și Platon la Nietzsche, Heidegger și Habermas. Fiecare alerga alături de idolul său și nicidecum de vecinul său. De unde și aerul decontractat al alergătorilor. La sfârșitul cursei, Însă, fiecare concurent semăna cu propria sa teză, despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
datorită simbiozei dintre mine și scop. Când vrei să faci rău, Dumnezeu te lasă în pace și îți oferă senzația nemuririi. Mama trebuia să își ducă până la capăt nemurirea de creator de destine. Aripile îi erau de ceară, ca ale legendarului Icar. Soarele dragostei din mine i le va topi și Mama se va prăbuși în uitare. Scârțâiau furcheții, șenilele rulau pe caldarâm, vâslele se mișcau ritmic, orașul era străbătut stradă cu stradă, Mioara Alimentară le imprima în memoria aparatului foto
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
în jurul tău, legați astfel prin legile mecanicii pe veci. De n-ar găsi Mioara jurnalul, ar fi în stare vipera să-l trimită la ziar pentru a fi publicat în foileton cu titlul Dragostea morbidă a Mamei pentru un pirat legendar, critica ar spune că gândurile mele inspirate de nu știu cine nu sunt literatură, ci un plagiat după romanticii germani, dar eu plagiez iubirea fiicei mele și atât, eu nu te iubesc memorialistic, Mitică; eu te iubesc carnal, ca pe un om
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
MJM, Craiova, 2008 - ai impresia că auzi trecând pe stradă fanfara militară. Poemele sunt discursive și grandilocvente. Chiar și cele cu caracter autobiografic, care ar presupune o anumită sfială, sunt concepute în stil declamativ-emfatic: „Eu m-am născut pe țărmuri legendare / În strigăte sinistre de furtună, / Când bolta, clătinată, își adună / Comorile de jar, fremătătoare. // Am încolțit în trupul Cosânzenei, / Când Făt Frumos o-mbrățișă la râu. / Și port stigmatul purului desfrâu, / Cu tot suspinul hărăzit Ilenei.“ (Autobiografie) Cu alte cuvinte
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
fanatic, irațional; Machiavelli un vizionar raționalist înarmat cu argumentele istoriei. Ceea ce îi apropie e o anumită viclenie cheltuită în stiluri diferite în viața publică. Întorcîndu-ne la pasiunea lui Machiavelli pentru problemele statului, o adevărată "faculte maîtresse", memorabilă în aura ei legendară e mărturia lăsată de confesorul său, fratele Matteo, care i-a vegheat stingerea din viață. E vorba de un vis pe care l-ar fi avut Machiavelli și în care e întrebat, ca dorință ultimă, dacă ar vrea să meargă
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
s-a îndrăgostit nebunește, la un moment dat, de splendida și de distinsa Beatrice, o fetișcană sclipitoare și grațioasă, în vârstă de numai nouă ani! Iar frumoasa Laura, de care se îndrăgostise iremediabil însuși Petrarca, dezvoltând repede o pasiune devenită legendară, era doar o adolescentă de șaptesprezece ani, care se zbenguia cu grație prin praf și prin polen, pe întinsele câmpii ale copilăriei sale! Și, de altfel, exemplele, în privința aceasta, ar mai putea continua mult și bine, cu siguranță! În plus
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
Cine mai zicea că japonezul nu cunoaște ironia, ar trebui să se mai gândească (eu ziceam?). Și totuși, iată că o mare firmă producătoare de produse cosmetice și nu numai s-a gândit să dea lovitura, reîntorcându-se la modelul legendar Genji-Kaoru: dacă japonezii sunt reticenți în privința parfumurilor, poate că le va surâde ideea unui parfum natural, emanat prin piele, de propriul corp. Astfel a apărut, în 2005, oricât de incredibil ar părea, dar la aceasta japonezii se pricep cel mai
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
s-au ținut primele banchete în aer liber. Aceasta se întâmpla în aceeași perioadă Heian, primul care a organizat o astfel de "petrecere" în scopul contemplării copacilor înfloriți (hanami, care tradus literal ar însemna "uitatul mi la flori hana") fiind legendarul împărat Saga (sfârșitul secolului al VIII-lea). Treptat însă, în prim-plan s-a impus floarea de cireș, datorită efemerității ei. Japonia nu iubește frumusețea decât în clipa ei de pe urmă, în acea tremurare și presimțire a disoluției finale, în
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
ale miracolelor privesc evenimentele extraordinare, dar nu total neobișnuite pentru acele locuri: de exemplu, plaga țânțarilor sau a lăcustelor și alte plăgi ale exodului din Egipt. Al treilea gen de relatări amintesc cu claritate fapte înfrumusețate de un anumit ton legendar, ca de exemplu soarele oprit deasupra Gabaonului de către Iosua. Sunt prezente și în Noul Testament (iar asta nu ar trebui să fie pus sub tăcere în omelii): Isus care merge pe ape; înmulțirea pâinilor și a peștilor; furtuna calmată; cele trei
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
Iordan, ce invita la penitență. Nici Evanghelia cea mai veche (Marcu), nici cea mai recentă (Ioan) nu manifestă vreun interes pentru copilăria sa, descrisă în schimb în Matei și Luca în mod detaliat, cu aspecte semnificative și emoționante, dar și legendare. Activitatea lui Isus a durat maxim trei ani: după cronologia Evangheliei după Ioan, care evident folosește izvoare antice sau poate chiar doar unul singur. În timp ce Buda, Confucius, Moise și, într-un anumit sens, și profetul Mahomed mureau în pace la
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
este știut, participa la viața celorlalți și la sărbătorile lor; acuzația că ar fi un mâncăcios și un băutor de vin (Mt., 11, 19) ar putea avea un fundament istoric, chiar dacă este vorba de o calomnie. În orice caz, este legendară relatarea Evangheliei după Ioan a apei transformate în vin la nunta din Cana Galileei (In., 2, 1-2). Totuși, corect ar fi să urmărim sfatul pe care apostolul Pavel îl dă discipolului său Timotei: Nu mai bea doar apă, ci ia
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
București, 1968 - „Daniel“, III. Erwin Strittmatter (1912-1994), scriitor german, ilustrativ pentru literatura fostei R.D. Germane în 1961 a obținut premiul Lessing. Folke Filbyter, Jorgrimme: personaje din opera lui Verner Heidenstam Folkungaträdet (Arborele Poporului Rege). Această operă este inspirată din istoria legendară a Suediei, iar Folke Filbyter, eroul uneia din cele două părți, este „unul din acei eroi ai epocii păgîne, pe jumătate mitologic, pe jumătate plin de sînge viu“. Magnus Birgersson Ladulås (aprox. 1240-1290), unul dintre cei mai însemnați regi ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]