1,983 matches
-
mandatelor de deputat/senator, configurația politică a celor două Camere, alegerea birourilor permanente, comisiile parlamentare. Seminar 4. Test sinteză de evaluare. Testul va consta în tratarea sinteticoanalitică a patru subiecte din materia parcursă, până la acest moment Curs 9. Funcționarea parlamentului: legislatura, sesiunile, ședințele. Funcțiile Parlamentului României. Curs 10. Actele Parlamentului. Statutul deputaților și senatorilor. Seminar 5. Procedura legislativă. Elaborarea unei propuneri legislative cu analiza tuturor etapelor pe care aceasta trebuie să le urmeze, până la momentul publicării în Monitorul Oficial Curs 11
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
Noțiune. Principii generale. Dobândirea cetățeniei române. Pierderea cetățeniei române. Cetățenia europeană. Curs 8. Organizarea și funcționarea Parlamentului României. Organizarea Parlamentului: validarea mandatelor de deputat/senator, configurația politică a celor două Camere, alegerea birourilor permanente, comisiile parlamentare. Curs 9. Funcționarea parlamentului: legislatura, sesiunile, ședințele. Funcțiile Parlamentului României. Curs 10. Actele parlamentului. Statutul deputaților și senatorilor. Curs 11. Președintele României. Locul instituției prezidențiale în echilibrarea puterilor în stat. Alegerea președintelui și durata mandatului prezidențial. Atribuțiile președintelui. Curs 12. Incompatibilitățile, imunitățile și răspunderea. Actele
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
a Constituției din 2012 Seminar 3. Analiza unor întrebări și interpelări, moțiuni simple și moțiuni de cenzură din cadrul activității parlamentare. Elaborarea, în cadrul unor echipe de lucru, a unor întrebări și interpelări, pe baza exemplelor analizate. Elaborarea unor grafice comparative, pe legislaturi, privind numărul întrebărilor, interpelărilor, moțiunilor simple și moțiunilor de cenzură adoptate și explicarea acestora Seminar 4. Test-sinteză de evaluare. Testul va consta în tratarea sintetico-analitică a patru subiecte din materia parcursă, până la acest moment. Exemple de subiecte: Prezentați principiile de
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
parte din corpul electoral, dar care se află în afara granițelor statale, au dreptul de a-și exprima dreptul de vot la birourile electorale organizate în străinătate, rezultatele scrutinului urmând a fi comunicate Biroului Electoral Central prin intermediul instituțiilor abilitate<footnote În legislatura 2008-2012, numărul deputaților este de 334, iar al senatorilor de 137. footnote>. 3) Durata mandatului<footnote Conform prevederilor constituționale ale art. 63 din Constituția României revizuită. footnote> Potrivit art. 63 din Constituție: 1) Camera Deputaților și Senatul sunt alese pentru
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
în activitatea executivului și prezentați unul la alegere Modalitățile de dobândire a cetățeniei române Definiți cetățenia română și enumerați modalitățile de dobândire și de pierdere a cetățeniei Definiți conceptul de stat și enumerați elementele sale constitutive. CURS 9 Funcționarea parlamentului: legislatura, sesiunile, ședințele. Funcțiile Parla mentului României. 1) Legislatura parlamentului Potrivit art. 63 alin. 1 din Constituție, Camera Deputaților și Senatul sunt alese pentru un mandat de patru ani. Durata mandatului echivalează cu legislatura Camerelor. În timpul vacanțelor parlamentare, deși Camerele nu
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
Modalitățile de dobândire a cetățeniei române Definiți cetățenia română și enumerați modalitățile de dobândire și de pierdere a cetățeniei Definiți conceptul de stat și enumerați elementele sale constitutive. CURS 9 Funcționarea parlamentului: legislatura, sesiunile, ședințele. Funcțiile Parla mentului României. 1) Legislatura parlamentului Potrivit art. 63 alin. 1 din Constituție, Camera Deputaților și Senatul sunt alese pentru un mandat de patru ani. Durata mandatului echivalează cu legislatura Camerelor. În timpul vacanțelor parlamentare, deși Camerele nu desfășoară activitate deliberativă, birourile permanente rămân în funcțiune
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
elementele sale constitutive. CURS 9 Funcționarea parlamentului: legislatura, sesiunile, ședințele. Funcțiile Parla mentului României. 1) Legislatura parlamentului Potrivit art. 63 alin. 1 din Constituție, Camera Deputaților și Senatul sunt alese pentru un mandat de patru ani. Durata mandatului echivalează cu legislatura Camerelor. În timpul vacanțelor parlamentare, deși Camerele nu desfășoară activitate deliberativă, birourile permanente rămân în funcțiune. În această perioadă pot lucra și comisiile permanente, precum și comisiile speciale, cu aprobarea birourilor permanente. Momentul de început al legislaturii rezultă din art. 63 alin
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
ani. Durata mandatului echivalează cu legislatura Camerelor. În timpul vacanțelor parlamentare, deși Camerele nu desfășoară activitate deliberativă, birourile permanente rămân în funcțiune. În această perioadă pot lucra și comisiile permanente, precum și comisiile speciale, cu aprobarea birourilor permanente. Momentul de început al legislaturii rezultă din art. 63 alin. 3 din Constituție, care prevede că parlamentul nou-ales se întrunește, la convocarea președintelui României, în cel mult 20 de zile de la alegeri. Legislatura Camerei Deputaților și a Senatului începe pe data întrunirii legale a noilor
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
permanente, precum și comisiile speciale, cu aprobarea birourilor permanente. Momentul de început al legislaturii rezultă din art. 63 alin. 3 din Constituție, care prevede că parlamentul nou-ales se întrunește, la convocarea președintelui României, în cel mult 20 de zile de la alegeri. Legislatura Camerei Deputaților și a Senatului începe pe data întrunirii legale a noilor Camere. Termenul limită al mandatului este de patru ani și se prelungește până la întrunirea legală a noului parlament. Înainte de expirare, mandatul parlamentului poate înceta din cauza dizolvării acestuia, în
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
patru ani și se prelungește până la întrunirea legală a noului parlament. Înainte de expirare, mandatul parlamentului poate înceta din cauza dizolvării acestuia, în condițiile prevăzute de art. 89 alin. 1 din Constituție 100. Într-o astfel de situație, deși parlamentul este dizolvat, legislatura fiind încheiată, mandatul se va prelungi până la întrunirea legală a celor două Camere nou-alese. Prelungirea mandatului parlamentului se justifică prin cerința asigurării colaborării permanente a celor trei puteri. La data încetării mandatului, își vor înceta activitatea toate structurile organizatorice constituite
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
ordinea solicitării de către cei interesați, în limita locurilor disponibile în lojele destinate publicului".)<footnote Membrii guvernului au acces la lucrările Camerelor, iar dacă li se solicită participarea, prezența lor este obligatorie. footnote> 3) Sesiunile Camerei Deputaților și Senatului În cadrul unei legislaturi, Camera Deputaților și Senatul își desfășoară activitatea în sesiuni. Sesiunea constituie principala formă de lucru a parlamentului și este perioada în cursul căreia o adunare parlamentară își exercită competența constituțională. În afara sesiunii, chiar dacă parlamentarii s-ar reuni, ei nu ar
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
asupra executivului. Cetățenia română. Noțiune. Principii generale. Dobândirea cetățeniei române. Pierderea cetățeniei române. Cetățenia europeană. Organizarea și funcționarea Parlamentului României. Organizarea parlamentului: validarea mandatelor de deputat/senator, configurația politică a celor două Camere, alegerea birourilor permanente, comisiile parlamentare. Funcționarea parlamentului: legislatura, sesiunile, ședințele. Funcțiile Parlamentului României. Actele parlamentului. Statutul deputaților și senatorilor. Președintele României. Locul instituției prezidențiale în echilibrarea puterilor în stat. Alegerea președintelui și durata mandatului prezidențial. Atribuțiile președintelui Incompatibilitățile, imunitățile și răspunderea. Actele președintelui. Curtea Constituțională. Natura juridică a
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
Parlamentului României (1996-2000)tc "Exemplu\: Structura Parlamentului României (1996‑2000)" În cele ce urmează, voi extinde analiza făcută în primul exemplu, introducând mai multe variabile importante în determinarea orientării politice, a poziției politice și a retoricii membrilor Parlamentului României din legislatura 1996-2000. Prin aceasta doresc să ilustrez gradul de fragmentare a Parlamentului și tensiunile existente între diferitele grupuri. În afară de partidul din care face parte parlamentarul și orașul universitar în care a urmat studiile, voi introduce două variabile care arată supraviețuirea în
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
fragmentare a Parlamentului și tensiunile existente între diferitele grupuri. În afară de partidul din care face parte parlamentarul și orașul universitar în care a urmat studiile, voi introduce două variabile care arată supraviețuirea în spațiul politic, și anume apartenența la celelalte două legislaturi anterioare, 1990-1992 și 1992-1996. Voi introduce și variabila care indică profilul studiilor, considerând că un absolvent de studii umaniste sau sociale are altă viziune asupra lumii decât unul care a terminat studii politehnice sau discipline exacte, respectiv față de unul care
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
supraviețuire politică au contribuit mai ales la prima dimensiune, celelalte contribuie mai ales la cea de-a doua dimensiune. Tabelul 4 Contribuția variabilelor la dimensiuni Iată cum arată reprezentarea într-un spațiu cu două dimensiuni a categoriilor variabilelor analizate: partid, legislatura 1990-1992, legislatura 1992-1996, oraș studii, vârsta în 1996. Figura 4. Analiza de omogenitate pentru Parlamentul României (1996-2000) Se diferențiază clar câteva grupuri: (1) cei foarte înaintați în vârstă, peste 50% dintre ei provenind din PNȚ-CD (6 parlamentari) și încă aproape
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
au contribuit mai ales la prima dimensiune, celelalte contribuie mai ales la cea de-a doua dimensiune. Tabelul 4 Contribuția variabilelor la dimensiuni Iată cum arată reprezentarea într-un spațiu cu două dimensiuni a categoriilor variabilelor analizate: partid, legislatura 1990-1992, legislatura 1992-1996, oraș studii, vârsta în 1996. Figura 4. Analiza de omogenitate pentru Parlamentul României (1996-2000) Se diferențiază clar câteva grupuri: (1) cei foarte înaintați în vârstă, peste 50% dintre ei provenind din PNȚ-CD (6 parlamentari) și încă aproape 30% din
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
înaintați în vârstă, peste 50% dintre ei provenind din PNȚ-CD (6 parlamentari) și încă aproape 30% din PNL (3 parlamentari), supraviețuitori ai perioadei comuniste, oprimați aflați în conflict cu foștii oprimatori; (2) cei care au supraviețuit politic (94 din prima legislatură, 194 din a doua legislatură, dintr-un total de 485 de parlamentari); (3) grupul parlamentarilor cu interese, problematică și retorică regională (mai ales membri UDMR, PUNR, cu studii făcute la Cluj-Napoca); (4) grupul celor tineri (sub 35 de ani, în
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
dintre ei provenind din PNȚ-CD (6 parlamentari) și încă aproape 30% din PNL (3 parlamentari), supraviețuitori ai perioadei comuniste, oprimați aflați în conflict cu foștii oprimatori; (2) cei care au supraviețuit politic (94 din prima legislatură, 194 din a doua legislatură, dintr-un total de 485 de parlamentari); (3) grupul parlamentarilor cu interese, problematică și retorică regională (mai ales membri UDMR, PUNR, cu studii făcute la Cluj-Napoca); (4) grupul celor tineri (sub 35 de ani, în număr de 25). Acestea au
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
lor, organizate în delegații naționale, care sunt și beneficiarele cele mai importante ale fondurilor alocate grupărilor de către Parlament. De regulă, membrii unui partid național care sunt europarlamentari aparțin aceleiași grupări parlamentare europene, însă pot exista unele excepții, deoarece, în timpul legislaturii, unii politicieni migrează de la un partid național la altul. Trebuie făcută distincția dintre partid național, partid european și grupare parlamentară europeană. Partidele europene sunt grupări de partide naționale ce se constituie în funcție de ideologie, la care pot fi afiliate inclusiv
Parlamentul European Evoluție. Structură politică. Alegeri europarlamentare by Ionel Boamfă, Ana-Elena Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1786_a_3170]
-
Eurodreaptă. Prin retragerea deputaților români, foștii membri ai acestui grup s-au adăugat neafiliaților. Membrii neafiliați (NA) Sunt reprezentați membri ai unor partide de extremă dreaptă sau parlamentari independenți. Au avut întotdeauna ponderi nesemnificative (între 2 și 6%). Grupări din legislaturi precedente În 1979 a fost constituit Grupul de Coordonare Tehnică a Intereselor Grupurilor și Membrilor Independenți (CDI), pentru a veni în sprijinul membrilor care erau prea puțini pentru a forma grupări parlamentare. Acesta s-a aliat, în 1984, cu membrii
Parlamentul European Evoluție. Structură politică. Alegeri europarlamentare by Ionel Boamfă, Ana-Elena Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1786_a_3170]
-
mai puțin longevive grupări parlamentare a fost Uniunea pentru Europa, formată în 1995 de Forza Europa și Alianța Democratică Europeană (înlocuită de Uniunea pentru Europa Națiunilor). Euroscepticii au format Grupul Europa Națiunilor (1994-1995), care nu a rezistat nici măcar unei singure legislaturi. Sistemul politic european prezintă sisteme juridice și legislative diferite. Ceea ce le unește este setul de valori care stau la baza edificiului constituțional și, Parlamentul European - principal for de dezbatere și acțiune politică. El a cunoscut transformări în ceea ce privește competența în procesul
Parlamentul European Evoluție. Structură politică. Alegeri europarlamentare by Ionel Boamfă, Ana-Elena Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1786_a_3170]
-
de mai multe probleme: - faptul că membrii Adunării Parlamentare au fost desemnați, în perioada 1952-1978, de către parlamentele statelor membre, pe baza structurii politice a legislativelor naționale, ne-a obligat la calcularea valorilor medii, pe intervale aproximativ egale cu cele ale legislaturilor de după 1979, când desemnarea eurodeputaților s-a realizat prin alegeri în toate țările CE/UE; - programarea alegerilor naționale, diferită de la țară la țară, a dus la calcularea acestor medii ca reprezentând raportarea sumei procentelor fiecărei orientări politice la numărul de
Parlamentul European Evoluție. Structură politică. Alegeri europarlamentare by Ionel Boamfă, Ana-Elena Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1786_a_3170]
-
democrații progresivi europeni (5,07%) și grupul tehnic al independenților - ecologiștii de mai târziu (2,53%). Se adăuga și un procent de 2,07 de membri neafiliați (figura 14). La 14 iunie 1984 s-au desfășurat alegerile pentru a doua legislatură a Parlamentului European rezultat în urma sufragiului universal. Numărul europarlamentarilor a crescut la 518 în 1986, ca urmare a aderării Spaniei și Portugaliei (figura 15). Configurația politică era dominată de socialiști (31,85%) și de populari (creștin democrați) - care totalizau, împreună cu
Parlamentul European Evoluție. Structură politică. Alegeri europarlamentare by Ionel Boamfă, Ana-Elena Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1786_a_3170]
-
reglementarea pacifică a conflictelor internaționale. Din delegația parlamentară a României a făcut parte și Alexandru Lapedatu, alături de personalități care au ilustrat cu cinste viața acestui for în perioada de după primul război mondial: foști președinți de Cameră și Senat ai diferitelor legislaturi partidiste Constantin Dimitriu, Dimitrie Pompeiu, Nicolae Săveanu, foști miniștri sau deputați, reprezentanți ai provinciilor din România Voicu Nițescu și Ion Petrovici. Același scop pe care l-a avut și la Conferința de Pace de la Paris din 1919/1920, de a
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
reglementarea pacifică a conflictelor internaționale. Din delegația parlamentară a României a făcut parte și Alexandru Lapedatu, alături de personalități care au ilustrat cu cinste viața acestui for în perioada de după primul război mondial: foști președinți de Cameră și Senat ai diferitelor legislaturi partidiste Constantin Dimitriu, Dimitrie Pompeiu, Nicolae Săveanu, foști miniștri sau deputați, reprezentanți ai provinciilor din România Voicu Nițescu și Ion Petrovici. Același scop pe care l-a avut și la Conferința de Pace de la Paris din 1919/1920, de a
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]