661 matches
-
1944, se văd concurate eficient de o stranie amnezie - înflorită în doar jumătate de deceniu - a celor mai en-tu-ziasmați dintre criticii literari ai momentului. E un nonsens aici, de care, în mod clar, nimeni nu se face vinovat. Nimeni în afară de legitățile cu multe puncte de inflexiune și mai multe volute ale receptării. Apărut în 2002, la capătul unei perioade postrevoluționare de adevărat delir memorialistic și de infatigabilă sondare prin sertarele autorilor, de reconvertire analitică a recenzenților înspre filoanele realității camuflate, de
Memorie versus memorialistică by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8776_a_10101]
-
socialismului triumfător,/ o magaoaie ruginită și abandonată” (Unu și cu unu fac unu). Așadar o teroare a unei materialități adverse, teribile prin aspectul ei scăpat din cadrele ordinii, care nu e neapărat o intenționalitate metafizică, ci o absență a unor „legități”, așa cum Răul ar fi, în gîndirea augustiniană, doar un gol al Binelui. Dar nici golul ca atare nu e suportabil. Cînd se surpă materia, apare spaima de irealitate precum de o dezumanizare. E un vis mut prin nonsens: „Pășeam,/ pe
Aventura inadaptării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4971_a_6296]
-
evolutive destul de simpliste. În sensul că fiecare nou roman e mai bun decât cel care l-a precedat și mai puțin reușit decât cel pe care, editorial, îl anticipă. Faptul e, deopotrivă pentru autoare și pentru critică, îmbucurător. Numai că, legitățile statisticii o spun, nu poate dura la nesfârșit. Cândva, poate la următorul volum sau poate la un altul, aflat încă în proiect, inflexiunile vor apărea, transformând banala liniaritate într-o bine articulată ierarhie. Cu alte cuvinte, transformând, adecvat, succesiunea în
Succesiune și succes by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8025_a_9350]
-
lumi” (pp. 22 - 23). Continuând în linia aceasta, Calistrat ar fi putut deveni un Tyrone Slothrop de toată frumusețea. Un ins capabil să întoarcă pe dos, în felul său, monomaniacal, cursul istoriei. Să fie, de pe margine, arhitectul lumii ale cărei legități se străduiește, oricum, să le deducă. Dar nu. Autorul nu-i oferă personajului său atât de multă autonomie. Preferă să instituie el norma. Pe care a dedus-o, de altfel, de multă vreme. Nu de azi, de ieri. Și pe
Explicații by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4817_a_6142]
-
sectorul privat, Alexandra Tomiță nu beneficia măcar de vreo aureolă literară ce ar fi putut-o înscrie în cursă. Un debut integral, așadar, lipsit de impuritățile așteptării sau de aluviunile faptului - pe cât se poate - prevăzut. Nu suspansul, ci surpriza e legitatea primordială pusă în ecuația extinsă a cărții. Dincolo de dosarul propriu-zis, complet alcătuit și perfect nuanțat, care încadrează ierarhic toți actorii și toți figuranții întâmplători ai disputei ideologice inițiate de Edgar Papu în 1973, dincolo de analizele pertinente ale unor mostre de
O carte glorioasă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9001_a_10326]
-
umanității", cum observa mizantropicul Schopenhauer, ori „cea mai mare dezamăgire a oamenilor cumsecade", cum se rostea scepticul cu acest prilej Blaga. O înșiruire de evenimente cu înclinație catastrofică, din care ar fi cu neputință să alegi un fir director, o legitate, un sens care s-o sustragă absurdului, mult împovărătoare pentru făptura umană. Să fie la mijloc acea reflexă rezervă față de cursul evenimentelor supraindividuale, înscrisă în gena etnică românească, acel „boicot al istoriei", teoretizat de Blaga, acel dispreț suveran față de istorie
Impactul cu istoria by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6756_a_8081]
-
Re, directorul C.C.F. , a definit evenimentul ca început oficial al unui amplu parteneriat socio-medical și cultural cu U.M.F. Expoziția „aduce o realitate (...) pe care adesea suntem tentați să o neglijăm: este vorba de frumusețea biologicului în care se regăsesc programatic legități de alcătuire și formă, mari arhitecturi valabile în întreaga creație a universului“, observa prof. dr. Iosif Szucsik. Fotografiile au fost donate U.M.F. de către artiștii francezi. SIMONA POPOVICI Premii anuale l Pentru inovație Trei mii de euro pentru o idee este
Agenda2003-51-03-cultura () [Corola-journal/Journalistic/281846_a_283175]
-
de un fel de mîncare oferit invariabil multă vreme și încă într-o variantă indigestă. Recunoscîndu-și o "aversiune față de istoricism", N. Manolescu își intitula, degajat, un eseu din 1968, Metamorfozele poeziei, sub impulsul nevoii de schimbare, care presupunea înlăturarea "falselor legități introduse de marxism în istoria literaturii". Aventura critică și eseistică era așadar efectul unei aprehensiuni față de istoria literară resimțită ca o capcană: Neputința aceasta de a scăpa din strînsoarea unui concept determinist și mesianic de istorie ne-a făcut pe
Critica pură by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9472_a_10797]
-
Cărtărescu, Florina Ilis sau Bogdan Suceavă, cu toții sunt scrutați din unghiul unor teme și problematici precum memoria, identitatea, fenomenul migrației ș.a.m.d. Și nu de puține ori, fără a oculta originalitatea operelor, Sanda Cordoș e în măsură să formuleze legitățile „obsesiilor” de imaginar de după ’90. Așa cum apare ea în operele scriitorilor români, migrația e, de pildă, mai degrabă „o formă a izgonirii” decât o regăsire fericită a patriei universale: „(...) împinși de foame, teamă, dezamăgire, zădărnicie, purtați mai mult de imaginea
Aisbergul (post)comunismului românesc by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4749_a_6074]
-
în noul context social-politic-artistic al începutului de secol XX. (1) În cel mai general sens posibil, creația celor doi compozitori pornește de la un context definibil ca intersecție a mai multor tendințe de reformulare a dominantelor valorice (nașterea psihanalizei freudiene, reconsiderarea legităților fizicii prin teoria relativității einsteiniene, intuitivismul bergsonian în filosofie, hegemonia marxismului în reformularea imaginii interacțiunii sociale, teoria evoluționistă darwiniană sau nașterea geopoliticii ca imagine asupra interacțiunii, formulării și distribuirii de autoritate și putere la nivel mondial). Juxtapunerea celor două secole
Fenomenul compresiei stilistice ?n muzica european? (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
situație care în cazul Romantismului muzical chiar corespunde etapei a doua, de mijloc, a acestui ciclu stilistic. Însă concomitent cu aceste funcții „arhetipale” ale articulării fenomenului stilistic (intrare-staționare-ieșire), la un nivel superior al constituirii acestuia, funcționează un alt ansamblu de legități al căror specific este determinat de înrâurirea „corozivă” a timpului cronologic consumat. Este vorba aici despre consecințele unei ontologii particulare a structurii stilistice, care presupun o „uzură” temporală și, implicit, morală, a acesteia din urmă. Această „uzură” sau „erodare” a
Fenomenul compresiei stilistice ?n muzica european? (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
înspre polistilistică este determinat de către tendința caracteristică a muzicii europene de lărgire a spațiului muzical (s.n. - O.G.). [...] Particularitatea situației contemporane rezidă în faptul că este găsită încă o dimensiune a muzicii (s.n. - O.G.), dar încă nu sunt cunoscute legitățile acesteia. Nu este cunoscut, de pildă, câte straturi ale polifoniei stilistice poate să recepteze simultan ascultătorul, nu sunt cunoscute legitățile de asamblare a colajului sau a modulației stilistice treptate - oare există acestea în realitate? Nu cunoaștem pe unde trece hotarul
Fenomenul compresiei stilistice ?n muzica european? (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
contemporane rezidă în faptul că este găsită încă o dimensiune a muzicii (s.n. - O.G.), dar încă nu sunt cunoscute legitățile acesteia. Nu este cunoscut, de pildă, câte straturi ale polifoniei stilistice poate să recepteze simultan ascultătorul, nu sunt cunoscute legitățile de asamblare a colajului sau a modulației stilistice treptate - oare există acestea în realitate? Nu cunoaștem pe unde trece hotarul între eclectism și polistilistică și, în sfârșit, între polistilistică și plagiat. Problema apartenenței crește în complexitate și nu doar juridic
Fenomenul compresiei stilistice ?n muzica european? (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
colectivă pentru a servi drept explicație și “justificare” a orientării înspre un obiectiv ideal. Astfel, calitatea de metanarațiune sau metadiscurs o dețin idei precum (a) credință iluminista în verosimilitatea de a dobândi bunăstarea materială și libertatea individuală/colectivă prin respectarea legităților rațiunii și științei (calea rațional-scientistă), (b) credință în posibilitatea unei eliberări de păcatul originar, mântuirea, - a doua venire a lui Christos (calea religioasă-creștină) sau (c) credință în posibilitatea eliberării de exploatare prin intermediul luptei de clasă (teoria economic-politică a lui Marx
Muzica postmodern?: reinventarea artei muzicale dup? sf?r?itul modernit??ii by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
timpul alocat fiecăruia, eventuale întrebări-cheie și concluziile la care este necesar să se ajungă în finalul dezbaterii. Demonstrația A demonstra înseamnă a arăta, a prezenta obiecte, procese, acțiuni - reale sau artificiale - în vederea inducerii teoretice la elevi a unor proprietăți, constante, legități care constituie elementele fundamentale ale cunoașterii. Demonstrația didactică nu se identifică în nici un caz cu demonstrarea deductivă, teoretică, utilizată, de pildă, matematică. La baza demonstrației se află un suport material (natural, figurativ sau simbolică, de la care se pleacă și se
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
femeilor în vârstă de peste 60 de ani. Alegerea volumului eșantionului a implicat echilibrarea necesităților analizei cu capacitatea de culegere a datelor. Calculul volumului eșantionului reprezentativ (P. Mureșanu, 1989) a urmărit scopul determinării numărului absolut de îmbolnăviri, care ar permite evidențierea legităților și particularităților morbidității pentru toată categoria populațională cercetată. Eșantionul probabilistic supus cercetării a inclus 1 040 de femei în vârstă de 60 de ani și peste. Femeile au fost selectate printr-un model de eșantionare multifazic, în trei etape de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
în sectorul agrar (femeile din localitățile rurale). Rezultatele studiului efectuat au determinat faptul că în localitățile urbane, precum și cele rurale, relațiile în familie sunt armonioase, respectiv în 63,4% și 68,7% din cazuri. Acest fenomen este determinat de unele legități în educația viitoarelor generații în diferite etape (familie, în instituțiile preșcolare, școlare, universitare etc.) specifice pentru Republica Moldova. S-a evidențiat o diferență semnificativă în aprecierea pozitivă a calității serviciilor medicale în condiții urbane și rurale (p<0,05), respectiv 41
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
la formarea unei viziuni integre despre arta muzicală; cunoștințe care ajută subiectul la cercetarea muzicii, la perceperea imagini muzicale. în cadrul primul nivel, cunoștințele caracterizează natura artei muzicale ca fenomen social; rolul ei și funcțiile în viața omului și a societății; legitățile generale ale artei., nivelului al doilea corespunzându-i cunoștințele despre specificul limbajului muzical, mijloacele de expresie, cunoștințele despre forme și genuri muzicale etc15. Aceeași autoare precizează că fundamentale prin stabilirea raportului dintre viață și arta muzicală, sunt legitățile artei muzicale
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Antoaneta-Ioana Luchian () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1347]
-
a societății; legitățile generale ale artei., nivelului al doilea corespunzându-i cunoștințele despre specificul limbajului muzical, mijloacele de expresie, cunoștințele despre forme și genuri muzicale etc15. Aceeași autoare precizează că fundamentale prin stabilirea raportului dintre viață și arta muzicală, sunt legitățile artei muzicale și muzicalitatea subiectului deziderate atinse prin intermediul cunoștințelor cheie. Datorită acestor cunoștințe, elevul se orientează în lumea muzicii. Exemple de cunoștințe cheie: muzica ca fenomen specific al lumii, creația muzicală ca proces, intonația ca sens/conținut muzical; dezvoltarea în
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Antoaneta-Ioana Luchian () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1347]
-
sugestie a libertății efemere, opusă destinului („-Dacă nu există ferestre, ele trebuie inventate”). Ipostaza omului conștient de propria în-ființare dezvoltă metafora răzvrătirii în simbolul unghiilor ascuțite, apropiate imaginii artistice din poezia argheziană Flori de mucigai: Refuzul semnului divin implică anularea legităților obiective, prin instituirea altor dimensiuni afective și spirituale care să certifice Libertatea FIINȚEI. Răzvrătirea echivalează cu o renaștere sau o metamorfozare, o întoarcere permanentă la arhetip: , având conștiința în-ființări. în structura Universului, armonizarea nu mai poate fi realizată, contrariile nu
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Dorina Apetrei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1380]
-
care să certifice Libertatea FIINȚEI. Răzvrătirea echivalează cu o renaștere sau o metamorfozare, o întoarcere permanentă la arhetip: , având conștiința în-ființări. în structura Universului, armonizarea nu mai poate fi realizată, contrariile nu mai coincid: , asumare a universului nou creat, unde legitățile sunt inversate. Iona taie în podul palmei o bucată de piele, pentru a scrie cu sânge un bilet pe care-l pune într-o bășică, iluzie a libertății. Neatent, o calcă, spărgând-o „cu un zgomot teribil, de explozie”. Găsește
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Dorina Apetrei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1380]
-
în anul 1992 comunitățile starovere aveau mai mulți membri decât apăreau în statisticile recensământului. Din aceeași analiză rezultă și o scădere a numărului de etnici ruși-lipoveni la Brătești, însă aceasta se încadrează în limite acceptabile, fiind în strânsă legătură cu legitățile demografice. 2.2. Componentele geodemografice și evoluția lor La nivel de localitate evidența numărului născuților și al decedaților precum și structura populației după anumite criterii nu țin cont de diferențierile etnice. Populația rusolipovenească nu este majoritară în nici una din localitățile vizate
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
ale populației majoritare la Iași, Tg. Frumos, Brătești si Todirești, iar bilanțul natural înregistrează valori negative la Iași, Brătești și Todirești și ușor pozitive la Tg. Frumos și Focuri. În ceea ce privește structura pe sexe, acest grup etnic se încadrează în limitele legităților demografice, remarcându-se un echilibru între populația masculină și cea feminină. Proporția redusă a grupei 0-14 ani, numărul mare al adulților din grupa 15-59 ani și ponderea mare a persoanelor peste 60 de ani indică faptul că populația ruso-lipovenească se
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
de hârtie din care citise toate acestea și adăugă că cercetările ce s-au întreprins în acest scop au scos la iveală cu totul altceva, și anume că numitul Alexandrescu Dumitru este complet nevinovat. În lumina noilor reglementări privind apărarea legității în țara noastră și a politicii plină de umanism a partidului și statului nostru, s-a dispus eliberarea sa imediată și necondiționată... ...O zi de toamnă cenușie și tristă... Poarta a scârțâit ușor. Un lătrat furios se năpusti într-acolo
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
cel mai intim al graiului matern, cuvintele dor, zori (zi-ori, ziorel de ziuă), fi-ori, care funcționează parcă într-o altă mecanică fonetică și semantică, cu totul stranie, mai apropiată de ce se întâmplă în zona cuantică a particulelor elementare, decât de legitățile de evoluție ale lingvisticii clasice. Ca să nu-ți mai vorbesc de particula ur, de pe fundul oceanului fonetic și semantic al limbii, tot o fosilă a limbii adamice, conservată în cuvântul a urma, urma, dar și în celălalt verb, a urî
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]