3,106 matches
-
14, cuprinzând comunele cu populație majoritară românească, grupate mai ales în sudul Bucovinei. Conform legii electorale și ordinului Ministerului de Interne, președintele țării trebuia să se îngrijească ca, până la data desfășurării alegerilor, toți alegătorii să fie prevăzuți cu cărți de legitimare, în care urmau a fi înscrise numele, localitatea, ziua și ora începerii votării și încheierea ei, precum și numărul din lista alegătorilor 19. După cum rezultă și din împărțirea circumscripțiilor, mandatele de deputat au fost distribuite proporțional pe naționalitățile existente, în funcție de ponderea
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
A fost președinte al Partidului Național Moldovenesc, deputat în Sfatul Țării și Ministru de Finanțe în guvernul Basarabiei. Fondator al Băncii Basarabiei și deputat în primul Parlament al României Mari (Colesnic, Sfatul Țării, p. 193). ARHIPELAGUL COMUNIST CONTRIBUȚIA PROPAGANDEI LA LEGITIMAREA REGIMULUI BOLȘEVIC* • Ciupercă Experiența Marelui Război a marcat vizibil transformarea propagandei în propagandă politică modernă. După încheierea operațiunilor militare, propaganda persistă ca instrument al politicii naționale a fostelor țări beligerante. Altfel se pune problema în spațiul rusesc mai ales odată cu
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
fruct al primului război mondial“1. Eforturile de război și înnoirile tehnologice au făcut să se prăbușească regimul țarist, iar puterea va fi * Analiza sub titlul de mai sus face parte dintr-o lucrare mai întinsă despre rolul propagandei în legitimarea regimurilor totalitare. • Michel Heller, Aleksandr Nekrich, L’utopie au pouvoir. Histoire de l’U.R.S.S. de 1917 à nos jours, Paris, Calman-Lévy, Nouvell Édition Augmentée, 1985, p. 11. preluată de guvernul provizoriu în Revoluția din februarie 1917. O minoritate bine
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Pipes, Russian Revolution, New York, Vintage Books, 1990, p. 792, passim. Printre lecturile necitate, care „au făcut bine“ demersului nostru, notăm: Constantin Sălăvăstru, Discursul puterii. Încercare retorică aplicată, [Iași] Institutul European, 1999, 358 p.; mai ales cap. I: Discursul politic și legitimarea puterii, p. 31-104. • Merle Feinsod, Bolshevic Organization and Strategy Brought Victory, în The Russian Revolution and Bolshevik Victory. Why and How?, Arthur E. Adams (ed.), Boston, D.C. Heath and Co., 1940, p. 97-102. paraliza forțele de apărare. Mai ales din
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
intuiește genial configurația viitoare a acestui tip de regim politic: „un stat unic, statul viitorului, care cuprinde un singur individ (subl. ns.): Binefăcătorul și în care toți cetățenii sunt numere“12. Cum puterea era preluată de o minoritate 13, problema legitimării ei devine de vitală importanță și se corelează într-o manieră interesantă cu alimentarea a ceea ce s-a numit cultul personalității ce va lua proporții aberante, în timp. Legitimarea puterii nu putea avea drept axă decât ideea că a fost
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
numere“12. Cum puterea era preluată de o minoritate 13, problema legitimării ei devine de vitală importanță și se corelează într-o manieră interesantă cu alimentarea a ceea ce s-a numit cultul personalității ce va lua proporții aberante, în timp. Legitimarea puterii nu putea avea drept axă decât ideea că a fost luată prin voința masei, în numele și pentru interesele ei. Cu acest capital inițial se putea acționa, în continuare, pentru a crea „o lume mai bună...“. Pe traseul acestui efort
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
nu putea avea drept axă decât ideea că a fost luată prin voința masei, în numele și pentru interesele ei. Cu acest capital inițial se putea acționa, în continuare, pentru a crea „o lume mai bună...“. Pe traseul acestui efort de legitimare se creează legende și mituri cu adresabilitate precisă: masa. Tot semnificativ apare faptul că de-a lungul crizelor regimului sovietic, până la prăbușirea sa în 1991, se discută constant remediul revenirii la bazele leninismului și anume că ideile inițiale au fost
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
crizelor regimului sovietic, până la prăbușirea sa în 1991, se discută constant remediul revenirii la bazele leninismului și anume că ideile inițiale au fost deformate, abandonate și chiar trădate în contact au realitățile. Insistăm asupra utilizării legendei și a mitului pentru legitimarea puterii și efortul nostru este declanșat și de controverse asupra celor petrecute la 7 noiembrie 1917. • Tot el nota în 1920: „Am ieșit din epoca în care masele erau oprimate; intrăm, în prezent, într-o epocă în care individul este
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
propune eliberarea popoarelor Rusiei de sistemul bolșevic și redarea drepturilor pe care acestea și le cuceriseră „în revoluția populară din 1917“. Autorii frecventați de noi15 rămân contrariați de faptul că Manifestul și programul KONR „recunoșteau în mod curios necesitatea și legitimarea Revoluției din 1917 și condamnau trădarea idealurilor revoluționare de către bolșevici. Un asemenea punct de vedere era seducător pentru mulți intelectuali ruși (și sovietici) adepți ai doctrinei socialiste, fără excesele staliniste“. Mai târziu, în 1967, un simpozion organizat la Cambridge Massachusetts
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
putea explica mai ales persistența mitului. Originea mitului, însă, se mai explică și prin alte elemente, pe lângă cele de ordin psihologic. Preluarea conducerii de către Partidul Comunist nu putea fi legitimată prin tradiție, luată în considerare mai ales ca element al legitimării monarhice. Nici prin mandat popular nu se putea legitima puterea. Așa cum am subliniat mai sus, puterea fusese preluată de o minoritate și alegerile pentru Adunarea Consti • Ibidem, passim. • Kurzio Suckert, zis Malaparte (1898-1957), autorul lucrărilor: Technique du coup d’État
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Pipes, pentru a-și justifica autoritatea, au pretins mandatul istoriei (subl. ns.), care i-a ales pe ei [pe bolșevici] să anunțe faza finală a evoluției umane, aceea a societății fără clase“. Astfel se explică nevoia „rescrierii“ istoriei lui Octombrie. Legitimarea puterii prin mandatul istoriei trebuia să devină credibilă și atunci s-a avansat ideea preluării ei ca rezultat al unei explozii populare pe care conducătorii pretindeau „că n-au condus-o, ci au urmat-o“, precizează tot R. Pipes 26
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
cu trecutul, Stalin va trece la acela al continuității puterii; el este succesorul lui Lenin, eliberându-se de nevoia unui consens popular, chiar dacă această nevoie se conturase mai ales pe plan teoretic. Și mai interesantă este reflectarea acestui mod de legitimare prin falsificarea istoriei, posibilă datorită deținerii monopolului puterii în relația dintre U.R.S.S. și Statele Unite, de-a lungul Războiului Rece. Exista în Occident posibilitatea spunerii adevărului despre Octombrie, dar, observă tot R. Pipes, în anii ’60, N.S. Hrușciov renunță la
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
vedere, un asemenea concept, anarhetipul, ar putea fi legat, păstrând proporțiile experimentului de azi, și la alte domenii decât cel literar. Relația interpretativă de tip simbiotic, să-i zicem, cu obiectul de interpretat interesează mult mai mult decât ca o legitimare a plăcerii lecturii. Mai cu seamă dacă păstrăm modelul lecturii ca o componentă a criticii culturale. Nu dintr-o perspectivă critică Înaltă, ci din cea În care un lector e dublat de autor (de opinii, În primul rând), la rândul
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
autoconstrângerea culturală, „structurile structurante” ale vieții sociale, de la nivelul cotidianității la cel artistic, politic, mass-media etc., este poate cel mai interesant aspect, cel puțin ca promisiune, ca sens al unei cercetări. De ce? Asistăm la un proces de naturalizare vs denaturalizare, legitimare vs relegitimare, postmodernitatea destramă cu viteză vechile consensuri, creează altele noi. Sunt ele doar niște suprafețe iluzorii ale unui adânc ce se arată numai În fractură, un mod al fracturii, Într-un termen disruptiv cum e cel propus, anarhetipul? Cred
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
actul prin care subiectul istoriei este determinat și legitimat poartă numele unei figuri retorice fundamentale, translatio imperii ștransfer - sau: trop, metaforă - al puteriiț. „Transferurile”, funcțiile metaforice joacă Încă o dată un rol esențial aici. ș...ț Cu cât se adâncește criza legitimării, cu atât se accentuează recursul la metafore retorice - istoria nu se naște din inerție, ci mai degrabă din greutatea cu care Îndeplinim caracteristicile pe care le desemnăm subiectului istoric 1. Alternativa lui Blumenberg la imperativul poststructuralist against interpretation (Sontag) este
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
cum apare ea la Blumenberg, și conceperea lui cosmologică (În accepția unei cosmologii ficționale, având ca rezultat un subiect ficțional). Apropierea este și mai evidentă În momentul În care, privind un alt text al lui Blumenberg, unde autorul definește problema legitimării ca una fundamental modernă, descoperim faptul că natura discontinuității În sine este ficțională (retorică, la Blumenberg): La fel ca toate problemele istorice de legitimare, aceea a epocii moderne se ridică din discontinuitate, și nu contează dacă discontinuitatea este reală sau
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
evidentă În momentul În care, privind un alt text al lui Blumenberg, unde autorul definește problema legitimării ca una fundamental modernă, descoperim faptul că natura discontinuității În sine este ficțională (retorică, la Blumenberg): La fel ca toate problemele istorice de legitimare, aceea a epocii moderne se ridică din discontinuitate, și nu contează dacă discontinuitatea este reală sau imaginată 1. De vreme ce ne punem problema legitimării moderne, Înseamnă că suntem În afara modernității, iar de vreme ce ne-a devenit necesară o modalitate de legitimare, ea
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
că natura discontinuității În sine este ficțională (retorică, la Blumenberg): La fel ca toate problemele istorice de legitimare, aceea a epocii moderne se ridică din discontinuitate, și nu contează dacă discontinuitatea este reală sau imaginată 1. De vreme ce ne punem problema legitimării moderne, Înseamnă că suntem În afara modernității, iar de vreme ce ne-a devenit necesară o modalitate de legitimare, ea poate fi foarte bine o modalitate ficțională. Brook Thomas trimite la o analiză a lui Blumenberg asupra metaforismului naufragiilor, de la Lucretius la Otto
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
de legitimare, aceea a epocii moderne se ridică din discontinuitate, și nu contează dacă discontinuitatea este reală sau imaginată 1. De vreme ce ne punem problema legitimării moderne, Înseamnă că suntem În afara modernității, iar de vreme ce ne-a devenit necesară o modalitate de legitimare, ea poate fi foarte bine o modalitate ficțională. Brook Thomas trimite la o analiză a lui Blumenberg asupra metaforismului naufragiilor, de la Lucretius la Otto Neurath, din Cercul de la Viena. Blumenberg compară acolo dilema epistemologiei moderne cu sarcina navigatorilor care se
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
În afirmare; or, atunci ne-ar trebui un termen, nu știu dacă semnificativ e bun (deocamdată nu găsesc altul), care să numească pur și simplu ceva actual, instituit, adică În act, de către subiect și care să nu mai presupună o legitimare printr-o realitate de alt ordin decât Însuși acest act - de ordin empiric, istoric etc. Marius Jucan: Discursul despre ficționalizare poate fi continuat Într-o paralelă cu discursul despre experiența religioasă. Mie mi se pare că aici este un domeniu
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
joacă, dăruindu-se iluziei. Actorul Își petrece viața Într-o lume posibilă căreia Îi conferă o cât se poate de solidă consistență ontologică prin simplul fapt că Îi dedică timp din existența sa umană limitată. Sacrificiul său de timp reprezintă legitimarea ficțiunii. Așadar „este” nu-l exclude pe „ca și cum”. Cornel Vâlcu: O experiență a lui „ca și cum”, nu un experiment. Pentru că un experiment Înseamnă că eu voi raporta „obiectiv” un anumit fenomen ori o anume Întâmplare. O experiență a lui „ca și cum” e
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
conferă statutul de coexistență fără interferare și cu un rol de punere În scenă a convențiilor care stau la baza faptelor instituționale (În sensul lui John R. Searle). Participanții la dialectica acestui spațiu delimitat sunt implicați În Împrospătarea surselor de legitimare a unor realități instituționale (parade, procesiuni, muncitorii În fabrică, studenții Într-o bibliotecă ș.a.), și care se lasă descifrată - aidoma unei fotografii sau unui tablou - integral sau la nivelul unor decupaje și detalii. Privite În acest fel, lucrurile se oferă
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
esențe culturale distincte și transcendente. Recunoașterea unei asemenea culturi (ori a modelului ei) stăruie În mentalitatea euroatlantică - și, desigur, nu doar În aceasta, cel puțin de la momentul secularizării. Recunoașterea nu apare doar ca un conflict al imagologiilor, ci ține de legitimarea istorică și socială (civilizațională) a unor interese politice de rang național și internațional. Legătura dintre cultural și politic este, mai e nevoie să o certific, una din trăsăturile moștenirii clasicității culturii europene, dar nu numai europene. Cunoașterea de sine, Întrebarea
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
operei lor, ca autorii respectivi să nu fie conectați la problema pe care Încercăm să o tratăm, cea a societății civile, și pentru că la ceasul istoriei la care scriau, statalitatea etnică era cea mai performantă temă. Dar tocmai aici apare legitimarea interesului pentru opera lor, prin faptul că aceasta oferă un model cultural al individului generic, al modului de reacție la constrângerile culturale care au urmat În cele două tipuri de tranziție, mai Întâi spre comunism și apoi spre democrație. Un
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
se vorbea de „generația ’90” - În cărți și studii despre generația ’90 scrise Înainte de 1990. Când Însă a venit anul 1990 nu a mai vorbit nimeni de „generația ’90”. Conceptul generație devenise Însă o categorie de gândire, un instrument de legitimare politică În interiorul lumii literare. De aceea mi-e teamă să folosim În acest sens termenul. Este un sens politizat. Aș vrea să fim un pic mai detașați În legătură cu acest concept și să nu-l invocăm pentru a-l transforma Într-
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]