2,103 matches
-
neconstituționalitate, că dispozițiile art. 274 teza a doua din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României sunt constituționale în raport cu criticile formulate, în acord cu jurisprudența sa constantă, potrivit căreia stabilirea limitelor de pedeapsă intră în atribuțiile organului legiuitor, reprezentând opțiunea acestuia, conform politicii penale a statului, potrivit rolului său constituțional de unică autoritate legiuitoare a țării, prevăzut la art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală, care apreciază, în concret, în funcție de o serie de criterii, printre care
DECIZIA nr. 211 din 9 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287784]
-
României sunt constituționale în raport cu criticile formulate, în acord cu jurisprudența sa constantă, potrivit căreia stabilirea limitelor de pedeapsă intră în atribuțiile organului legiuitor, reprezentând opțiunea acestuia, conform politicii penale a statului, potrivit rolului său constituțional de unică autoritate legiuitoare a țării, prevăzut la art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală, care apreciază, în concret, în funcție de o serie de criterii, printre care și frecvența fenomenului infracțional. ... 28. Totodată, Curtea a reținut că libertatea individuală nu are caracter absolut
DECIZIA nr. 211 din 9 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287784]
-
nr. 757 din 12 noiembrie 2012. Astfel, menținerea anumitor limite de pedeapsă în cazul unor infracțiuni și după intrarea în vigoare a noului Cod penal reprezintă opțiunea legiuitorului, conform politicii penale a statului, potrivit rolului său constituțional de unică autoritate legiuitoare a țării, prevăzut la art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală. Prin adoptarea și menținerea acestor norme în fondul activ, Parlamentul s-a plasat în interiorul marjei sale de apreciere (a se vedea, mutatis mutandis, Decizia nr. 159 din 26
DECIZIA nr. 211 din 9 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287784]
-
acesteia. Între norma de drept primar, pe de o parte, și interpretarea acesteia, pe de altă parte, există o legătură indisolubilă. Interpretarea, pentru a nu deveni un simplu procedeu retoric prin care, în fapt, se dorește impunerea, cu ocolirea puterii legiuitoare, unor noi norme juridice, trebuie să vizeze în mod strict norme juridic în vigoare. Or, în prezenta cauză, autorii excepției nu aduc în discuție un aspect ce vizează interpretarea, ca operațiune rațională, utilizată de orice subiect de drept, în vederea
DECIZIA nr. 677 din 28 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/287617]
-
sau de urgență, astfel cum este cazul modificărilor aduse Legii nr. 85/2014 prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/2018 și prin care s-ar modifica anumite competențe ale judecătorului-sindic, ci numai prin lege ca act adoptat de puterea legiuitoare, care este doar Parlamentul. ... 12. În ceea ce privește procedurile în materie de insolvență, art. 342 alin. (1) din Legea nr. 85/2014 prevede că dispozițiile acestei legi se completează, în măsura în care nu contravin, cu cele ale Codului de
DECIZIA nr. 480 din 21 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/285194]
-
Legea nr. 85/2014“. ... 16. În ceea ce privește susținerea potrivit căreia, în materia criticată, competența instanței de judecată, respectiv competența judecătorului-sindic nu s-ar putea reglementa pe calea delegării legislative, ci numai prin lege ca act adoptat de puterea legiuitoare, care este Parlamentul, este de învederat faptul că Legea fundamentală cuprinde dispoziții care prevăd: (i) clasificarea juridică a legilor (art. 73 - Categorii de legi), (ii) situația și condițiile în care pot fi adoptate ordonanțe simple sau de urgență (art. 115
DECIZIA nr. 480 din 21 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/285194]
-
de „lege“, în jurisprudența sa, Curtea a reținut că acesta are mai multe înțelesuri în funcție de distincția ce operează între criteriul formal sau organic și cel material. Potrivit primului criteriu, legea se caracterizează ca fiind un act al autorității legiuitoare, aceasta identificându-se prin organul chemat să o adopte și prin procedura ce trebuie respectată în acest scop. Această concluzie rezultă din coroborarea dispozițiilor art. 61 alin. (1) teza a doua din Constituție, conform cărora „Parlamentul este [...] unica autoritate legiuitoare
DECIZIA nr. 480 din 21 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/285194]
-
legiuitoare, aceasta identificându-se prin organul chemat să o adopte și prin procedura ce trebuie respectată în acest scop. Această concluzie rezultă din coroborarea dispozițiilor art. 61 alin. (1) teza a doua din Constituție, conform cărora „Parlamentul este [...] unica autoritate legiuitoare a țării“, cu prevederile art. 76, 77 și 78, potrivit cărora legea adoptată de Parlament este supusă promulgării de către Președintele României și intră în vigoare la trei zile după publicarea ei în Monitorul Oficial al României, dacă în conținutul
DECIZIA nr. 480 din 21 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/285194]
-
este determinată de reglementarea legală criticată, care, prin coroborarea cu textele cuprinse în Legea nr. 38/2003 și în Ordonanța Guvernului nr. 15/2002, este lipsită de claritate și previzibilitate. ... 14. Or, instanța amintește că principiul legalității presupune obligația inclusiv a autorității legiuitoare de a asigura calitatea legislației. Aceasta întrucât, pentru a respecta legea, ea trebuie cunoscută și înțeleasă, iar pentru a fi înțeleasă, trebuie să fie suficient de precisă și previzibilă, așadar să ofere securitate juridică destinatarilor săi. S-a conturat în
DECIZIA nr. 28 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285141]
-
din 26 septembrie 2022, paragraful 12). Modificarea conținutului unei norme juridice este o prerogativă exclusivă a autorității legislative în lumina dispozițiilor art. 61 alin. (1) din Constituție, potrivit cărora „Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării“. Curtea Constituțională, potrivit competenței sale înscrise în art. 146 din Constituție și în Legea nr. 47/1992, verifică, în cadrul controlului de constituționalitate a legilor, conformitatea acestora cu dispozițiile constituționale, fără a putea modifica sau completa prevederea legală supusă
DECIZIA nr. 99 din 5 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285227]
-
1 alin. (5) privind principiul respectării Constituției, a supremației sale și a legilor art. 54 alin. (2) referitor la fidelitatea față de țară, art. 61 alin. (1), potrivit căruia Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării, art. 73 alin. (3) lit. j) și p) în temeiul cărora statutul funcționarului public și regimul general privind raporturile de muncă, sindicatele, patronatele și protecția socială se reglementează prin lege organică, art. 108 alin. (3), potrivit căruia ordonanțele
DECIZIA nr. 273 din 28 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288163]
-
instanței de contencios constituțional, deoarece, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea „se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului“, întrucât singura autoritate legiuitoare a țării este Parlamentul, astfel cum dispune art. 61 alin. (1) din Constituție. Prin urmare, excepția de neconstituționalitate urmează să fie respinsă ca inadmisibilă. ... 16. De altfel, în virtutea dispozițiilor constituționale antereferite, pentru o mai mare rigoare în ceea ce
DECIZIA nr. 354 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289331]
-
și a altor contribuții, coroborate cu cele referitoare la aplicarea Codului fiscal și a Codului de procedură fiscală, la principiile fiscalității și la principiile generale de conduită în administrarea creanțelor fiscale, cu precădere la rolul activ al organelor fiscale, autoritatea legiuitoare a adus unele completări prevederilor art. 458 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal prin actele normative menționate la paragraful privind obiectul excepției de neconstituționalitate. Astfel: (i) se face în mod concret precizarea că, în situația depunerii raportului de evaluare
DECIZIA nr. 354 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289331]
-
soluționarea propunerii de desființare a înscrisurilor, formulată de procuror. ... 6. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarele acesteia susțin, în esență, că norma procesual penală criticată este neclară, generează confuzie și este discriminatorie, în sensul că nu se precizează de către legiuitor că, pentru apărarea drepturilor și intereselor legitime, intimații pot formula orice fel de cereri, pot invoca excepții și mijloace de apărare, inclusiv mijloacele de apărare reglementate prin mecanismul unional, conform art. 267 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, sau pot
DECIZIA nr. 305 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289732]
-
26 septembrie 2022, paragraful 12). ... 17. Modificarea conținutului unei norme juridice este o prerogativă exclusivă a autorității legislative, în lumina dispozițiilor art. 61 alin. (1) din Constituție, potrivit cărora „Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării“. Curtea Constituțională, potrivit competenței sale înscrise în art. 146 din Constituție și în Legea nr. 47/1992, verifică, în cadrul controlului de constituționalitate a legilor, conformitatea acestora cu dispozițiile constituționale, fără a putea modifica sau completa prevederea legală supusă
DECIZIA nr. 305 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289732]
-
privire la art. 1 alin. (5) din Constituție, în ceea ce privește aspectele referitoare la criteriile de claritate, precizie și previzibilitate pe care un text de lege trebuie să le îndeplinească, Curtea Constituțională a constatat, în jurisprudența sa, că autoritatea legiuitoare are obligația de a edicta norme care să respecte aceste trăsături. În acest sens, potrivit art. 8 alin. (4) teza întâi din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României
DECIZIA nr. 559 din 31 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/289740]
-
prevăzut în art. 514 din Codul de procedură civilă, a instituit obligativitatea interpretării date de aceasta, în scopul aplicării unitare de către instanțele judecătorești a unui text de lege, fără ca astfel instanța supremă să se substituie Parlamentului, unica putere legiuitoare în stat. Curtea a mai reținut că interpretarea legilor este o operațiune rațională, utilizată de orice subiect de drept, în vederea aplicării și respectării legii, având ca scop clarificarea înțelesului unei norme juridice sau a câmpului său de aplicare. Instanțele
DECIZIA nr. 227 din 23 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288933]
-
93/2012 și ale art. 278 alin. (1) din Legea nr. 297/2004, sunt norme de procedură edictate de legiuitor în virtutea dispozițiilor constituționale ale art. 61 alin. (1), potrivit căruia „Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării“, coroborate cu ale art. 126 alin. (2) și ale art. 129, care statuează cu privire la competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată, ce sunt prevăzute numai prin lege, și cu privire la căile de atac, respectiv cu
DECIZIA nr. 641 din 21 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/288892]
-
de Legea fundamentală, presupune o excepție de la principiul constituțional al separației puterilor în stat și o derogare de la prevederile art. 61 alin. (1) din Constituție, potrivit cărora „Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării“. Dispozițiile art. 115 din Constituție atribuie Guvernului, autoritate constitutivă a puterii executive, dreptul de a legifera alături de Parlament. Însă prevederile constituționale stabilesc cadrul și limitele exercitării acestui drept, condiționând legitimitatea și deci constituționalitatea ordonanțelor Guvernului de îndeplinirea
DECIZIA nr. 190 din 26 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288847]
-
abțină de la adoptarea reglementărilor ce constituie deja obiectul dezbaterilor parlamentare. Încercarea de contracarare a unei propuneri legislative ce vizează aceleași aspecte prin adoptarea de către Guvern a unei ordonanțe de urgență conduce la apariția unui vădit conflict cu autoritatea legiuitoare, situație ce nu poate rămâne nesancționată într-o democrație constituțională, sens în care se menționează Decizia nr. 1.221 din 12 noiembrie 2008. Mai mult, la data adoptării actului normativ criticat existau norme juridice edictate de Parlament cu privire la modalitatea
DECIZIA nr. 252 din 14 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287781]
-
în calitate de Cameră decizională, „a declanșat un conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Parlament, întrucât prin exercitarea de către Guvern a unei competențe, cu nerespectarea cadrului constituțional care o circumstanțiază, sa încălcat competența Parlamentului de unică autoritate legiuitoare“. Însă aceste considerente nu sunt aplicabile în privința ordonanțelor și a ordonanțelor de urgență ale Guvernului, întrucât art. 115 din Constituție nu reglementează o asemenea condiție negativă, iar Curtea nu o poate adăuga pe cale jurisprudențială la cele expres și
DECIZIA nr. 252 din 14 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287781]
-
instanței de contencios constituțional, deoarece, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea „se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului“, întrucât singura autoritate legiuitoare a țării este Parlamentul, astfel cum dispune art. 61 alin. (1) din Constituție. ... 22. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin.
DECIZIA nr. 351 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288698]
-
95/2014. Potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, ordonanțele Guvernului aprobate de Parlament prin lege încetează să mai fie acte normative de sine stătătoare, în conformitate cu prevederile art. 115 alin. (7) din Constituție, și devin, ca efect al aprobării de către autoritatea legiuitoare, acte normative cu caracter de lege, chiar dacă, din rațiuni de tehnică legislativă, alături de datele legii de aprobare conservă și elementele de identificare atribuite la adoptarea lor de către Guvern (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 95
DECIZIA nr. 380 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288395]
-
al acestei „suspendări“, realitatea obiectivă dovedind că ea tinde să se permanentizeze (aspect susținut atât de durata de aproape 2 ani scursă până în prezent sub imperiul unei „suspendări temporare“, cât și de perspectivele declarate public și de inițiativele autorităților legiuitoare primare și delegate), iar, pe de altă parte, „condițiile“ impuse pentru încetarea suspendării sunt strâns legate de persoanele în cauză (impunându-li-se modificarea unor parametri personali de natură preponderent fizică). Paguba iminentă rezidă evident din anihilarea acestor drepturi: pe
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
al acestei „suspendări“, realitatea obiectivă dovedind că ea tinde să se permanentizeze (aspect susținut atât de durata de aproape 2 ani scursă până în prezent sub imperiul unei „suspendări temporare“, cât și de perspectivele declarate public și de inițiativele autorităților legiuitoare primare și delegate), observându-se o tendință de translatare a legiferării interdicțiilor, de la interdicții corective la interdicții preventive, de la scopul de combatere a unei situații epidemiologice preexistente la scopul de prevenire a unei situații epidemiologice viitoare, nemaifiind respectată
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]