632 matches
-
adjectiv nu ar fi putut evolua în niciun fel, prin niciunul dintre tipurile de modificare semantică, la sensul substantivului vânătă. ELR, s.v. conversiune, remarcă faptul că "adjectivele substantivate exprimă două valori importante în domeniul formării cuvintelor: a) "purtătorul unei însușiri" (leneșul m., leneșa f., pustiu(l) n.); b) "abstractul calității" s.n. art. fără pl. (înaltul (cerului), absolutul)". Or, deși are drept corolar, în multe cazuri, tot o substantivare a adjectivelor, condensarea nu poate fi identificată cu procedeul conversiunii, deoarece conferă alte
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
n.); b) "abstractul calității" s.n. art. fără pl. (înaltul (cerului), absolutul)". Or, deși are drept corolar, în multe cazuri, tot o substantivare a adjectivelor, condensarea nu poate fi identificată cu procedeul conversiunii, deoarece conferă alte valori semantice noii formații: în timp ce leneșul poate fi în funcție de context un om, o pisică, un melc, un mamifer din America de Sud, ba chiar și, metaforic, un membru sau un organ al corpului uman etc. (iar această constatare are valabilitate sporită în cazul adjectivelor cu o aplicabilitate semantică
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
anume de conversiune; singurul detaliu notabil care diferențiază cele două procedee este legat de sfera semantică: în timp ce conversiunea propriu-zisă a adjectivelor la substantive nu produce decât cuvinte care exprimă "două valori importante în domeniul formării cuvintelor: a) "purtătorul unei însușiri" (leneșul m., leneșa f., pustiu(l) n.); b) "abstractul calității" s.n. art. fără pl. (înaltul (cerului), absolutul)" (ELR, s.v. conversiune), condensarea duce la formarea unor cuvinte care preiau sensul sintagmelor care le-au stat la bază, putând exprima, în acest fel
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
început la ora șase și ne-am întors la 12, după o dimineață toridă. La ora două am avut trageri cu companiile, iar la șapte seara am început, din nou, pentru lupta pe timp de noapte. După cum vezi, nu suntem leneși. Sunt murdar și ars de soare. Dacă ne-am întâlni, nici nu m-ai recunoaște. Oare când va fi asta? Mă gândesc deseori la micuța mea prietenă. Fotografia ta este pe masa mea. Am două cămăruțe minuscule în care trăiesc
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
răspuns de tipul "jocurilor de sustragere" sau de evitare. Pentru a nu se mai expune unui eventual eșec sau pentru că au ajuns la concluzia că nu merită să se străduiască, elevii "joacă" anumite roluri care îi "protejează": clovnul clasei, izolatul, leneșul, surghiunitul sau respinsul. Dacă nu sesizează acest aspect, profesorul le poate face jocul, oferindu-le chiar el întăriri (râde la poantele clovnului etc.). 3. Diferențele de gen. În concepția lui Fontana 109, din punct de vedere educațional, ceea ce băieții și
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
emoție deosebită, căci nu mi evocă mare lucru: tăblița, cu semnele mele încă pe ea, și abecedarul. Mă enerva, în cuprinsul abecedarului, figura băiatului vrednic, săritor să-și ajute mama la treburile gospodăriei, căci pe mine mă țineau părinții de leneș: într-adevăr, nimic nu mă deranja și plictisea mai mult decât să fiu solicitat domestic. Chipul băiatului-model, care mă înfrunta ca un reproș, era însă fizic atrăgător, așa că îmi inspira oarecare dorință să-l întâlnesc în carne și oase. Una
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
simt vinovată din nou: știi, vorba aia, toți pentru unul și unul pentru toți! Ei bine, a părăsi țara și a pleca să muncești în altă parte nu e o trădare? Mă întreb câți români destoinici or fi plecat! Pentru că leneșii nu rezistă aici, obosesc repede să lupte. La un moment dat, cu ani în urmă, făceam o socoteală, la două din trei case de la țară era cineva plecat. La oraș procentul era mai mic, cam una din trei case, dar
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
cenzurat de nu se știe ce Inchiziție a clarității. Tirania gustului „Nu am destul răgaz pentru a avea bun-gust.“ Vorba aceasta, al cărei autor nu-l cunoaștem, depășește înțelesul unei simple vorbe de duh. Într-adevăr, bunul-gust este apa najul leneșilor și al diletanților, al celor care au timp: societatea secolului al XVIII-lea, care avea timp să mai dea și la alții, l-a cheltuit pe nimicuri subtile și pe ză dărnicii delicate; l-a folosit mai ales împotriva ei
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
Ministerului Francez al educației să elaboreze și să prelucreze pentru copiii cu retard mental un instrument pe a cărui bază aceștia să poată fi selecționați și îndreptați spre școli speciale. Trebuiau deci separați cei apți pentru învățătură, fie ei și leneși la învățătură sau care nu vor să învețe, de cei care, dintr-un motiv oarecare înnăscut și bine determinat nu pot să o facă. În cartea sa, Studii experimentale ale inteligenței, care a apărut în 1903, el remarcă distanța existentă
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
prin eforturi Îndelungate, după mărturiile autorilor invențiilor și a descoperirilor marcante În istoria civilizației. Dar, efortul este necesar și la realizarea imitației. Imitația presupune introducerea În spirit a unei idei streine; ea este o schiță de creație, o creație de leneș sau de neîndemânatec. Ca și invenția, ea presupune tendințe preexistente nesatisfăcute. Imitația cere un efort intelectual pentru părăsirea unor idei preconcepute, rod al invidiei sau sentimentelor rezultate din complexul de inferioritate. De aceea, nici imitația nu este la Îndemâna oricui. Ea
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
prin eforturi Îndelungate, după mărturiile autorilor invențiilor și a descoperirilor marcante În istoria civilizației. Dar, efortul este necesar și la realizarea imitației. Imitația presupune introducerea În spirit a unei idei streine; ea este o schiță de creație, o creație de leneș sau de neîndemânatec. Ca și invenția, ea presupune tendințe preexistente nesatisfăcute. Imitația cere un efort intelectual pentru părăsirea unor idei preconcepute, rod al invidiei sau sentimentelor rezultate din complexul de inferioritate. De aceea, nici imitația nu este la Îndemâna oricui. Ea
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
înger în trup, cum este zugrăvit și în icoane”, ne spune preotul. Fericitul Ioan, nelenevindu-se de mântuirea sa și nici de a altora, lupta prin cuvânt, învățându-i și pe alții să facă la fel. Apoi și pe cei leneși îi învața să-și omoare patimile, iar trupurile să lesupună duhului. După aceea, fericitul a făcut multe minuni, ostenindu-se în mănăstire cu plăcere de Dumnezeu. “Mesajul lui era: schimbarea vieții, întoarce la Dumnezeu și împăcarea cu El, pentru a
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
înger în trup, cum este zugrăvit și în icoane”, ne spune preotul. Fericitul Ioan, nelenevindu-se de mântuirea sa și nici de a altora, lupta prin cuvânt, învățându-i și pe alții să facă la fel. Apoi și pe cei leneși îi învața să-și omoare patimile, iar trupurile să lesupună duhului. După aceea, fericitul a făcut multe minuni, ostenindu-se în mănăstire cu plăcere de Dumnezeu. “Mesajul lui era: schimbarea vieții, întoarce la Dumnezeu și împăcarea cu El, pentru a
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
ocupă de comportamentul oamenilor ! Astăzi vedem cu tristețe comportamentul generațiilor crescute la școala bolșevismului, la gîndirea fără discernămînt și comportamentul primitiv din locurile publice. Și nu este de mirare din moment ce, aceia care i-au condus timp de zeci de ani, leneșii și văcarii satelor de odinioară, n-au citit poate niciodată o carte în viața lor și drept urmare au transmis și altora acest mod ,,înțelept” de a trăi viață . Am întîlnit oameni (de bună credință în mintea lor) care mi-au
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
iar păcatele mele sunt nenumărate, sau de rugăciune nu m-am îngrijit sau altceva rău am făcut și nu-mi aduc aminte; că acestea toate și mai mari decât acestea am făcut. Miluiește-mă, Stăpâne și Făcătorul meu, pe mine, leneșul și nevrednicul robul Tău, și mă iartă, ca un bun și de oameni iubitor. Ca în pace să mă culc și să dorm eu păcătosul și necuratul și ticălosul și să mă închin și să cânt și să preaslăvesc prea
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
politologii Încă de când a fost lansată de Étienne de La Boătie - om politic, scriitor, poet - În 1574.. Discursul despre servitutea voluntară, citit azi, poate fi considerat un manifest chemând la luptă pentru libertate sau un pamflet, amendând atitudinea celor „lași și leneși care nu știu să Îndure răul, nici să câștige binele” (acest citat și următoarele sunt redate după traducerea Discursului, efectuată de către Lavinia Stan, 1996, Editura Universal Dalsi). De fapt, oamenii nu doresc deloc libertatea, constată dezamăgit autorul acestui mic tratat
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
dar și pentru a nu fi uitate acele virtuți cardinale meritoase pe care le-am deprins în timpul primilor pași de catehism, despre care din păcate nu ni s-a mai vorbit în anii succesivi. La urma urmelor, să nu fim leneși în asumarea obligațiilor și în respectarea cuvântului dat este prudență; a face față propriilor noastre îndatoriri și a avea simțul responsabilității este dreptate; a ști să depășești indulgența față de propriile comodități este tărie; a fi amabili, politicoși, gentili este temperanță
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
demult îmi spuneam că "avem prieteni pentru a avea cui ne plînge", gîndindu-mă, desigur, în primul rînd la mine. Acum am devenit mai stoic, deși mă simt îngrozitor deseori. Cel puțin aici îmi pot permite să fiu cît vreau de leneș, pentru că după ce-mi termin cele 4 sau 5 ore de la școală sînt absolut liber, nici mîncare nu trebuie să-mi fac (de fapt, nu mă pricep la nimic, nu știu nici să sparg un ou și să fac niște
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
suntem? La o petrecere? - De ce? - Te rog nu-mi fă asta acum, iubito, bine? - De ce stai acasă? - Păi lucrez și la colegiu. - Tati? - Da, iubito? - Ce-i ăla un colegiu? - Un loc unde mă duc să-i învăț pe niște leneși netalentați cum să scrie proză. - Când mergi? - Miercurea. - Și asta e muncă? - Munca îi face pe oameni prost dispuși, iubito. Nimeni nu vrea să muncească. De fapt ar trebui să eviți munca. - Tu nu muncești și tot ești prost dispus
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
Ursachi. Sfat, noaptea, la o tabără de cară. La o ciușmea celebră stau și vorbesc cu negustorii care se duc ori vin dela iarmarocul cel mare de la Baia. Chică-n coadă ca bobocul. De vrei sfat la treabă, întreabă pe leneș. Vinul e dat să-l bee voinicii, nu toți nevoieșii. Un om trece pe drum mâncând harbuz și dă și la niște purcei, vorbind cu ei ca cu copiii. Scena cu scroafa legată la gât cu oblojele. Un vițel cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
capul meu. Un nebun zvârle o piatră în baltă și zece învățați nu pot s-o scoată. Din coadă de mâță sâtă de matasă nu se face. Surdului degeaba-i cânți de jele. De vrei sfat la treabă, întreabă pe leneș. Bogatul se scarpină și saracul socotește că caută să-i dee. Surdul n-aude dar potrivește. Se răsfață ca un ban în două pungi. Capra râioasă își ține în sus coada. Lauda de sine pute. Se laudă oala, că are să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Când ești între orbi, închide și tu ochii. Pajura nu vânează muște. Lenea umblă încet și se întâlnește cu sărăcia în drum. Lenea nu-ți câștigă mierea. Tinereță desfătată, bătrâneță întristată. Învățații nu se culcă pe saltea de puf. Săptămâna leneșului are șapte sărbători. Agale și înainte, zice broasca țestoasă. Leneșul, ca și măgarul, se îndeletnicește în trei chipuri: mânâncă, bea și zbiară când vede măgărița. Calu-i al celui care-l încalecă și sabia a celui care o încinge. Bărbații
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
vânează muște. Lenea umblă încet și se întâlnește cu sărăcia în drum. Lenea nu-ți câștigă mierea. Tinereță desfătată, bătrâneță întristată. Învățații nu se culcă pe saltea de puf. Săptămâna leneșului are șapte sărbători. Agale și înainte, zice broasca țestoasă. Leneșul, ca și măgarul, se îndeletnicește în trei chipuri: mânâncă, bea și zbiară când vede măgărița. Calu-i al celui care-l încalecă și sabia a celui care o încinge. Bărbații cu fapta, femeile cu vorba. Cânele care mușcă nu-și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
frate cu cel ce strică. Darnicul are prea mulți prietini. Cel ce n-a semănat dă sfaturi secerătorilor. Dacă vrai să ai pâne pe masă, nu sta mult în pat. Nevastă rea: picuș de ploaie în casă. Poftele sunt pedeapsa leneșului. Nu muta hotarul văduvei, nu intra în ogorul orfanilor, căci se va ridica asupra ta județ aspru. În ziua necazului adună-ți puterile. Biciul pentru cal, frâul pentru măgar, nuiaua pentru spinarea smintiților. Cânele se întoarce la vărsătură și nebunul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Milă, pace și dreptate Va avea poporul meu Și-amintirea-l va abate Unde-oi fi căzut și eu... [1956] 23 Février. Isprăvit capitolul cu cântecul Mioarei 28 Février. Nătângului nu-i este de învățătură și vrea să arate ce știe el. Leneșul e tovarăș cu cel ce strică. Cel care n-a secerat să nu dea sfaturi secerătorului. Nu e destul să faci declarație de dragoste adevărului, ci să și lupți pentru el. Orice s-ar întâmpla, fii om al dreptății și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]