1,265 matches
-
fiecăruia contribuie la perfecțiunea ansamblului". De altfel, "ideea statului poetic se asociază cu teza romantică potrivit căreia fiecare om trebuie să fie un artist. Cu atât mai mult un rege, care are de modelat spiritul cetățenilor" (Râmbu: 2001, 109-110). Pentru leninism, în schim, egalitatea nu înseamnă altceva decât posibilitatea libertății sociale autentice. Problema este că leninismul gândește în termeni existențiali radicali categoriile ideale ale egalității și libertății, a căror aplicabilitate empirică o cere integral și cât mai rapid posibil. Din punct
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
potrivit căreia fiecare om trebuie să fie un artist. Cu atât mai mult un rege, care are de modelat spiritul cetățenilor" (Râmbu: 2001, 109-110). Pentru leninism, în schim, egalitatea nu înseamnă altceva decât posibilitatea libertății sociale autentice. Problema este că leninismul gândește în termeni existențiali radicali categoriile ideale ale egalității și libertății, a căror aplicabilitate empirică o cere integral și cât mai rapid posibil. Din punct de vedere social, leninismul pretinde că acționează în numele unui proletariat imatur, pe care îl susține
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
nu înseamnă altceva decât posibilitatea libertății sociale autentice. Problema este că leninismul gândește în termeni existențiali radicali categoriile ideale ale egalității și libertății, a căror aplicabilitate empirică o cere integral și cât mai rapid posibil. Din punct de vedere social, leninismul pretinde că acționează în numele unui proletariat imatur, pe care îl susține și orientează în procesul emancipării sale revoluționare; romantismul, pe de altă parte, privilegiază ca și categorie socială țărănimea, "îndrăgită ca un prunc, ca imagine a unei stări naive și
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
exploatare a țăranilor similară cu cea medievală, ci protejarea lor astfel încât "să nu încapă pe mâna cămătarilor" și să nu fie astfel integrați în "economia capitalistă, cu toate formele ei dăunătoare" (Huch: 2011, 515). Chiar dacă pornesc de la perspective sociale diferite, leninismul și romantismul se întâlnesc până la urmă în aversiunea comună față de capitalism. Și nu numai. Filosofic apoi, romantismul se îndepărtează și mai mult de leninism, apropiindu-se însă de leninismul romantic. Cu toate acestea, sensul pe care îl atribuie Novalis verbului
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
economia capitalistă, cu toate formele ei dăunătoare" (Huch: 2011, 515). Chiar dacă pornesc de la perspective sociale diferite, leninismul și romantismul se întâlnesc până la urmă în aversiunea comună față de capitalism. Și nu numai. Filosofic apoi, romantismul se îndepărtează și mai mult de leninism, apropiindu-se însă de leninismul romantic. Cu toate acestea, sensul pe care îl atribuie Novalis verbului "a romantiza" poate fi înțeles și în cheie leninistă, nu numai romantic leninistă. ""Romantizarea nu este altceva decât o potențare calitativă"", scrie celebrul poet
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
ei dăunătoare" (Huch: 2011, 515). Chiar dacă pornesc de la perspective sociale diferite, leninismul și romantismul se întâlnesc până la urmă în aversiunea comună față de capitalism. Și nu numai. Filosofic apoi, romantismul se îndepărtează și mai mult de leninism, apropiindu-se însă de leninismul romantic. Cu toate acestea, sensul pe care îl atribuie Novalis verbului "a romantiza" poate fi înțeles și în cheie leninistă, nu numai romantic leninistă. ""Romantizarea nu este altceva decât o potențare calitativă"", scrie celebrul poet german. Atunci când dau lucrului comun
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Romantizarea nu este altceva decât o potențare calitativă"", scrie celebrul poet german. Atunci când dau lucrului comun un înțeles înalt, celui obișnuit o înfățișare tainică, celui cunoscut demnitatea necunoscutului, finitului aparența infinitului, atunci romantizez (subl. în. orig)."" (Râmbu: 2001, 107). În cadrul leninismului, ideea de progres sau de "devenire întru revoluție", pentru a-l parafraza pe Constantin Noica, poate fi înțeleasă la rândul ei ca "potențare calitativă" a realității, fiind însă orientată numai spre viitor. Să-i dăm cuvântul Angelei Botez pentru a
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
spirit care se poate produce oricând" (Râmbu: 2001, 111; subl. m.), în timp ce ultima poate fi înțeleasă tot ca o vârstă de aur, dar nu numai din punct de vedere spiritual, cât și, mai ales, material. Din acest punct de vedere, leninismul romantic se apropie de romantism prin maniera în care gândește raportul marxist dintre existență și conștiință socială. Subliniind că, în marxismul clasic, condițiile de viață determină gândirea, ideologii români afirmau, după 1970, că, de fapt, raportul dintre cele două părți
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
și Popa: 1987, 17-18, Petre, Achim în Borgeanu et. al: 1968, 238-278; Literatura și arta...: 1972, 159-169; Florea în Culegere de teze...: 1982, 233-251; Rolul conducător al partidului...: 1972, 47-48; subl. în orig.). Cu alte cuvinte, pe măsură ce dezideratul material al leninismului romantic întârzia să apară, componenta sa mentală este supradimensionată compensatoriu. Inversând subtil ordinea marxistă existență-conștiință, leninismul în general, cu atât mai mult leninismul romantic, îi opune crearea unei conștiințe revoluționare, insensibilă la realitățile materiale observabile, care se încăpățânau să rămână
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
159-169; Florea în Culegere de teze...: 1982, 233-251; Rolul conducător al partidului...: 1972, 47-48; subl. în orig.). Cu alte cuvinte, pe măsură ce dezideratul material al leninismului romantic întârzia să apară, componenta sa mentală este supradimensionată compensatoriu. Inversând subtil ordinea marxistă existență-conștiință, leninismul în general, cu atât mai mult leninismul romantic, îi opune crearea unei conștiințe revoluționare, insensibilă la realitățile materiale observabile, care se încăpățânau să rămână "burgheze". Treptat, pe măsură ce mișcarea comunistă globală va pierde din "vigilența revoluționară" datorită mareei ideologice burgheze, leninismul
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
233-251; Rolul conducător al partidului...: 1972, 47-48; subl. în orig.). Cu alte cuvinte, pe măsură ce dezideratul material al leninismului romantic întârzia să apară, componenta sa mentală este supradimensionată compensatoriu. Inversând subtil ordinea marxistă existență-conștiință, leninismul în general, cu atât mai mult leninismul romantic, îi opune crearea unei conștiințe revoluționare, insensibilă la realitățile materiale observabile, care se încăpățânau să rămână "burgheze". Treptat, pe măsură ce mișcarea comunistă globală va pierde din "vigilența revoluționară" datorită mareei ideologice burgheze, leninismul romantic se va izola tot mai mult
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
leninismul în general, cu atât mai mult leninismul romantic, îi opune crearea unei conștiințe revoluționare, insensibilă la realitățile materiale observabile, care se încăpățânau să rămână "burgheze". Treptat, pe măsură ce mișcarea comunistă globală va pierde din "vigilența revoluționară" datorită mareei ideologice burgheze, leninismul romantic se va izola tot mai mult în propria fortăreață mentală, ajungând un paria chiar și în cadrul "lagărului socialist". Ne aflăm în plin roman orwellian, cu mențiunea că în leninism, "dublugânditul" nu este un scop în sine, ci o treaptă
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
globală va pierde din "vigilența revoluționară" datorită mareei ideologice burgheze, leninismul romantic se va izola tot mai mult în propria fortăreață mentală, ajungând un paria chiar și în cadrul "lagărului socialist". Ne aflăm în plin roman orwellian, cu mențiunea că în leninism, "dublugânditul" nu este un scop în sine, ci o treaptă în direcția a ceea s-ar putea numi "nougândit" (Vezi Orwell: 1991). Într-un fel, se poate afirma că Ceaușescu a fost unul dintre cei mai fideli continuatori ai lui
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
s-ar putea numi "nougândit" (Vezi Orwell: 1991). Într-un fel, se poate afirma că Ceaușescu a fost unul dintre cei mai fideli continuatori ai lui Lenin în accepțiunea sa stalinistă, post-revoluționară. Ca și Stalin, Ceaușescu a imprimat noi direcții leninismului, în aceeași măsură în care gândirea sa era formată după tiparul leninist. În ceea ce privește politicul, romanticii îl gândesc în termeni pur organici, ca un raport "personal", nu "instituțional", între ""suveranul mistic" și cetățeni. "Iubirea" și "credința" sunt pietrele unghiulare ale interrelaționării
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
o plantă naturală, o operă de artă a lui Dumnezeu". De-a lungul vieții unui stat, "noul nu trebuie lepădat în favoarea vechiului, și nici invers; fiecare își are timpul și prilejul său" (Huch: 2011, 512), erau de părere romanticii, iar leninismul romantic nu contrazicea cu nimic această aserțiune. Organicismul romantic va fi integrat cu succes în textura ideologică a leninismului romantic, unde partidul proclama triumfător "integrare[a] organică" "în viața și activitatea socială" (Bold în Probleme fundamentale ale statutului...: 1980, 24-36
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
lepădat în favoarea vechiului, și nici invers; fiecare își are timpul și prilejul său" (Huch: 2011, 512), erau de părere romanticii, iar leninismul romantic nu contrazicea cu nimic această aserțiune. Organicismul romantic va fi integrat cu succes în textura ideologică a leninismului romantic, unde partidul proclama triumfător "integrare[a] organică" "în viața și activitatea socială" (Bold în Probleme fundamentale ale statutului...: 1980, 24-36) numai că va ajunge aici pe filieră mai degrabă fascistă decât leninistă. La fel ca și cultul genialității, al
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
că va ajunge aici pe filieră mai degrabă fascistă decât leninistă. La fel ca și cultul genialității, al personajului providențial, care în cazul lui Ceaușescu va atinge, din diferite motive care vor fi expuse ulterior, proporții neîntâlnite nici măcar în perioada leninismului post-revoluționar sovietic. Pe de altă parte, romantismul clasic este mai degrabă apolitic, aflăm de la Ricarda Huch, cee ce denotă o incompatibilitate suplimentară, nu și insurmontabilă, între leninism și romantism. Pentru exponenții acestui curent, "organizarea exterioară a vieții" conta prea puțin
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
din diferite motive care vor fi expuse ulterior, proporții neîntâlnite nici măcar în perioada leninismului post-revoluționar sovietic. Pe de altă parte, romantismul clasic este mai degrabă apolitic, aflăm de la Ricarda Huch, cee ce denotă o incompatibilitate suplimentară, nu și insurmontabilă, între leninism și romantism. Pentru exponenții acestui curent, "organizarea exterioară a vieții" conta prea puțin, aceștia abordând "omul în primul rând ca pe o ființă lăuntrică, de raportat la eternitate și la infinit. Nu aveau vocația acțiunii" (Huch: 2011, 505). Nu se
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
organizarea exterioară a vieții" conta prea puțin, aceștia abordând "omul în primul rând ca pe o ființă lăuntrică, de raportat la eternitate și la infinit. Nu aveau vocația acțiunii" (Huch: 2011, 505). Nu se poate afirma același lucru și despre leninismul romantic, acesta acționând, cu mai mult sau mai puțină "vocație" asupra omului pentru a îl transforma, din exterior, în sensul încercării de a crea un sentiment de intimitate colectivă între partid și societate organicismul mai sus menționat proiectându-l ulterior
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
cum fascismul încorporează teme ideologice leniniste, oferindu-le însă o amprentă proprie. Dihotomia proletariat-burghezie sau proletariat-imperialism este transpusă pe coordonate naționale, transformându-se în dihotomia "națiuni proletare"-"națiuni imperialiste"; foarte interesant, distincția va apărea și în discursul maoist sau al leninismului asianizat (Tsetung: 1971, 476-478), care își demonstreză astfel, și nu numai, după cum vom vedea, filiația fascistă. Gregor analizează judicios maniera în care fascismul face apel la frustrările colective naționale sau economice, canalizându-le simbolic printr-o imagistică mobilizantă, deseori cazonă
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
imperiale" sau "marile puteri", împreună cu retorica naționalist-xenofobă a fascismului au reprezentat, printre altele, dimensiuni axiale și pentru programul ideologic ceaușist. Studiile lui Gregor asupra fascismului, de o înaltă ținută științifică, insistă însă atât de mult asupra paralelor dintre fascism și leninism încât riscă să atrofieze diferențele care totuși le despart. Sigur, nu se poate nega faptul că cele două patologii ale politicului (pentru a împrumuta o expresie a actualului papă Benedict al XVI-lea) posedă un trunchi comun și s-au
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
faptul că cele două patologii ale politicului (pentru a împrumuta o expresie a actualului papă Benedict al XVI-lea) posedă un trunchi comun și s-au influențat reciproc covârșitor de mult; trebuie totuși aduse în discuție și particularitățile fascismului, respectiv leninismului deoarece, la urma urmei, ne raportăm totuși la două fenomene diferite, chiar dacă natura diferențelor dintre ele reprezintă în continuare un subiect problematic și nu mai puțin deschis. Analizând regimurile leniniste, Kenneth Jowitt propune ca acestea să fie abordate în termeni
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
leniniste, fapt dovedit cu prisosință de deșănțatele culte ale personalității pe care acestea le-au experimentat sau, în cazul Coreei de Nord, încă le experimentează. Sunt de acord, dar asta nu reflectă decât progresiva lor fascizare. În cadrul marxismului și a leninismului revoluționar, personalitatea (liderul) nu putea fi decât o emanație a maselor, singurele capabile de a imprima istoriei tendința de a se dezvoltare în conformitate cu progresul legic aflat în subsidiarul ei. "Un om mare nu este mare prin faptul că particularitățile sale
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
necesar și inconștient. În aceasta constă întreaga lui însemnătate, întreaga lui forță" (Plehanov: 1961, 269). În cadrul regimurilor leniniste, așa cum am văzut, eroismul este proiectat asupra partidului de avangardă, rămânând, ca în cazul marxismului, impersonal, dar achiziționând o dimensiune organizațională. În cadrul leninismului romantic, ca și în cazul leninismului asianizat, eroismul este reproiectat, în sens romantic, dinspre partid spre lider. Sigur, retorica marxistă este în continuare utilizată, dar ea devine gradual un surogat, o cochilie pietrificată a marxismului clasic. Aflăm astfel că acele
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
întreaga lui însemnătate, întreaga lui forță" (Plehanov: 1961, 269). În cadrul regimurilor leniniste, așa cum am văzut, eroismul este proiectat asupra partidului de avangardă, rămânând, ca în cazul marxismului, impersonal, dar achiziționând o dimensiune organizațională. În cadrul leninismului romantic, ca și în cazul leninismului asianizat, eroismul este reproiectat, în sens romantic, dinspre partid spre lider. Sigur, retorica marxistă este în continuare utilizată, dar ea devine gradual un surogat, o cochilie pietrificată a marxismului clasic. Aflăm astfel că acele calități ale eroului marxist enumerate mai
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]