717 matches
-
vorbind cu ei În spiritul unui umanism fără prejudecăți, fratern și intens - ceea ce explică recunoștința imensă a bolnavilor - putem vedea cum În Che Înmugurește spiritul revoluționar. Subliniez aceste cuvinte: „Dacă e ceva care să ne facă să ne dedicăm cercetării leprei, aceasta ar fi afecțiunea pe care ne-au arătat-o toți bolnavii Întîlniți În drumul nostru“. E imposibil să ne imaginăm cît de implicată și adîncă era acea dedicație la momentul respectiv, dacă Înțelegem prin „lepră“ Întreaga nefericire omenească. După ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
să ne dedicăm cercetării leprei, aceasta ar fi afecțiunea pe care ne-au arătat-o toți bolnavii Întîlniți În drumul nostru“. E imposibil să ne imaginăm cît de implicată și adîncă era acea dedicație la momentul respectiv, dacă Înțelegem prin „lepră“ Întreaga nefericire omenească. După ce am citit aceste Însemnări, pline de atîtea constraste și Învățăminte, cu atîta comedie și tragedie la un loc, precum e viața Însăși, și după ce am comentat - nu exhaustiv, ci doar făcînd sugestii -, Închei cu imaginea glorioasă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
aproape Înotînd În apa pompată, de culoarea petrolului. Întîlniserăm diverși medici călătorind Într-acolo, cărora le ținuserăm prelegeri despre leprologie, mai Înflorindu-le cîte un pic, pentru a provoca admirația colegilor noștri din cealaltă parte a Anzilor. Erau impresionați, fiindcă, lepra nefiind o problemă În Chile, ei nu știau mai nimic despre ea sau despre cei contaminați și mărturiseau sincer că nu văzuseră niciodată În viață un lepros. Ne-au povestit despre Îndepărtata colonie din Insula Paștelui, unde trăiau cîțiva leproși
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
CEI DOI SE GĂSESC ÎN TEMUCO ȘI VOR SĂ VIZITEZE RAPA-NUI Iată Încununarea obrăzniciei noastre. Noi, experții, personaje-cheie ale leprologiei americane, avînd o experiență vastă, care am tratat peste 3 000 de pacienți, care cunoșteam cele mai importante centre de lepră de pe continent și făcuserăm cercetări În condițiile de laborator ale acestor centre, consimțiserăm să vizităm acest orășel pitoresc și melancolic. Am presupus că apreciau cu toții pe deplin onoarea pe care o făceam orașului, dar nu știam sigur cum stăteau lucrurile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
din Andahuaylas. Răspunsul care i s-a dat a fost unul negativ, iar pacientul a murit. Señor Montejo ne-a spus că atunci cînd s-a Înființat acest centru de tratare a leproșilor, din inițiativa cunoscutului doctor Pesce, specialist În lepră, el Însuși a fost responsabil, de la Întemeierea centrului, cu organizarea de noi servicii. CÎnd a ajuns În orașul Huancarama, nici un han sau hotel nu a vrut să-i Închirieze o cameră pentru o noapte; puținii prieteni pe care-i avea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
nici nu a vrut să audă de noi. Am rătăcit dintr-o secție de poliție Într-alta - pînă cînd la una dintre ele am primit o farfurie cu orez -, iar după-amiaza l-am vizitat pe doctorul Hugo Pesce, expertul În lepră, care ne-a primit cu extrem de multă amabilitate pentru o persoană aflată la conducerea unei instituții medicale atît de respectate. Ne-a asigurat un loc În care să dormim În spitalul de leproși și, În noaptea aceea, ne-a invitat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
dus la o secție de poliție și am cerșit un pic de mîncare, apoi am bătut În retragere, Înapoi la Lima. Am mîncat din nou acasă la doctorul Pesce, care ne-a povestit despre experiențele sale cu diverse tipuri de lepră. De dimineață ne-am dus la Muzeul de Arheologie și Antropologie. Incredibil, dar din cauza lipsei de timp nu am putut vedea totul. Întreaga după-amiază ne-am dedicat-o familiarizării cu spitalul de leproși∗, avîndu-l ca ghid pe doctorul Molina, care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
Antropologie. Incredibil, dar din cauza lipsei de timp nu am putut vedea totul. Întreaga după-amiază ne-am dedicat-o familiarizării cu spitalul de leproși∗, avîndu-l ca ghid pe doctorul Molina, care, pe lîngă faptul că este un foarte bun doctor de lepră, este și un excelent chirurg toracic. Așa cum ne obișnuiserăm deja, ne-am dus să mîncăm la doctorul Pesce. Am pierdut Întreaga dimineață de sîmbătă În centrul orașului, Încercînd să schimbăm 50 de coroane suedeze; pînă la urmă am reușit, după
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
plecase. Multele părți din care este compusă călătoria noastră merg bine. În ceea ce privește Îmbogățirea cunoștinelor, vizităm muzee și biblioteci. Însă singurul care contează este Muzeul de Arheologie și Antropologie, Înființat de doctorul Tello. În ceea ce privește aspectul științific, reprezentat de preocuparea noastră pentru lepră, l-am cunoscut pe doctorul Pesce; ceilalți sînt doar discipolii săi și mai au mult pînă să producă ceva care să merite osteneala. Pentru că nu există biochimiști În Peru, laboratorul se află pe mîinile unor doctori specialiști, iar Alberto a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
unor doctori specialiști, iar Alberto a discutat cu unii dintre ei, punîndu-i În legătură cu oameni din Buenos Aires. S-a Înțeles bine cu doi dintre ei, dar a treia persoană... Ei bine, Alberto s-a prezentat ca fiind doctorul Granado, specialist În lepră etc., iar ei l-au luat drept doctor. Așa că tipul ăsta prostuț pe care l-a Întrebat, i-a răspuns cu: „Nu, aici nu există nici un biochimist. La fel cum există o lege care interzice ca doctorii să-și deschidă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
puțina speranță pe care le-o oferiserăm. Le-am strîns mîinile, le-am acceptat darurile și am ascultat cu ei meciul de fotbal transmis la radio. Dacă există ceva care să ne facă să devenim și mai dedicați luptei Împotriva leprei, atunci acest lucru este afecțiunea pe care ne-au arătat-o toți oamenii bolnavi pe care i-am Întîlnit de-a lungul călătoriei noastre. Ca oraș, Lima nu se ridică la statutul conferit de o lungă tradiție de reședință a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
care, mai tîrziu, ar fi importanți pentru mine. Dincolo de centrele științifice, unde riscăm să ne expunem, călătoria noastră devine aproape un eveniment pentru cei din leprozerii, care ne copleșesc cu tot respectul cuvenit unor cercetători aflați În vizită. Mă interesează lepra, dar nu știu cît va dura acest interes. Pacienții de la spitalul din Lima și-au luat rămas-bun de la noi atît de frumos, Încît ne-am simțit Încurajați să continuăm; ne-au dat un aragaz de voiaj și au reușit să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
coordonează Întreaga colonie, protejînd oamenii și aplanînd conflictele care apar Între diverse grupuri. Marți am vizitat din nou colonia, alăturîndu-ne doctorului Bresciani În timpul vizitei sale, În care examina sistemul nervos al pacienților. Lucrează la un studiu detaliat al formelor de lepră nervoasă, bazat pe 400 de cazuri. E o muncă foarte interesantă, fiindcă multe dintre cazurile de lepră din această zonă atacă sistemul nervos. N-am văzut, de fapt, nici măcar un pacient care să nu prezinte asemenea simptome. Bresciani ne-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
nou colonia, alăturîndu-ne doctorului Bresciani În timpul vizitei sale, În care examina sistemul nervos al pacienților. Lucrează la un studiu detaliat al formelor de lepră nervoasă, bazat pe 400 de cazuri. E o muncă foarte interesantă, fiindcă multe dintre cazurile de lepră din această zonă atacă sistemul nervos. N-am văzut, de fapt, nici măcar un pacient care să nu prezinte asemenea simptome. Bresciani ne-a spus că pe Dr. Souza Lima Îl preocupau semnele timpurii ale tulburărilor nervoase În rîndurile copiilor care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
ratat meciul de după-amiază și, În schimb, am trăncănit vrute și nevrute cu dr. Bresciani și, foarte tîrziu, m-am băgat În pat. Marți dimineața, Alberto Își revenise complet, așa că am mers la complexul unde dr. Montoya operase ulna unui bolnav de lepră, cu rezultate, pare-se, remarcabile, cu toate că tehnica folosită lăsa mult de dorit. După-amiaza am mers la pescuit Într-o lagună din apropiere și, bineînțeles, n-am prins nimic; dar, pe drumul de Întoarcere, m-am decis să trec Amazonul Înot
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
una dintre cele mai interesante experiențe ale excursiei noastre. Un acordeonist nu avea degete la mîna dreaptă și se folosea de niște bețigașe legate de Încheietură; cîntărețul era orb; și aproape toți ceilalți erau Îngrozitor de sluțiți de complicațiile nervoase ale leprei, foarte frecventă prin locurile acestea. La lumina felinarelor și a lanternelor care se reflectau În lac, totul părea o scenă dintr-un film de groază. Locul e minunat, Înconjurat din toate părțile de junglă, cu triburi indigene care trăiesc la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
avion care părea mai degrabă un cocktail shaker, am ajuns În Bogotá. Pe drum, Alberto a tot pălăvrăgit cu ceilalți pasageri, rememorînd, chipurile, un zbor Îngrozitor de care avuseserăm parte mai demult pe deasupra Atlanticului, cînd participaserăm la o conferință internațională despre lepră la Paris, iar trei dintre cele patru motoare cedaseră și nu ne mai despărțeau decît cîteva minute de prăbușirea În ocean, Încheind povestirea cu „Sincer, Douglas-urile astea...“; era atît de convingător, Încît pînă și eu mă Înspăimîntasem. Parcă am fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
dispărut repede în pădure” (ziarul Trud). FEBRUARIE ’69 Zece zile închisoare pentru Chr. Laheurte, cel care și-a omorât pisica, aruncând-o pe fereastră, de la etajul patru. „Dar de 50 de ani medicii n-au găsit mijlocul de a preveni lepra și sunt incapabili să cultive în laborator microbul ei; nu s-a găsit un animal capabil să contracteze lepra.” Un cascador francez, Remy Julienne, aleargă pe un acoperiș cu o mașină la 100 km/oră și sare cu ea pe
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
pisica, aruncând-o pe fereastră, de la etajul patru. „Dar de 50 de ani medicii n-au găsit mijlocul de a preveni lepra și sunt incapabili să cultive în laborator microbul ei; nu s-a găsit un animal capabil să contracteze lepra.” Un cascador francez, Remy Julienne, aleargă pe un acoperiș cu o mașină la 100 km/oră și sare cu ea pe un alt acoperiș, la 23 de metri distanță. Pernă electrică avertizoare plasată în pat, sub rinichii copiilor enuretici, în timpul
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
explica strania d-sale întâlnire la Colombey, cu cine credeți? ...nici mai mult nici mai puțin, decât cu noul patron al nazismului, Konrad Adenauer?“ (Gazeta literară, 25 septembrie 1958) Delirul lui Eugen Jebeleanu (nota V. I.) „Când s-a ivit lepra pe suprafața pământului? (Odată cu biciul Iov? Sau mai înainte?) Când s-a ivit ciuma? (Odată cu Vodă Caragea sau cu mult mai înainte?) Dar sifilisul zis și sfrenție, adică boala franceză? (Odată cu superbii cruciați? Sau mai înainte?) Iată întrebări pe care
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
lunei lui Mai ca să viseze supt teiul lui Eminescu, a cărui umbră desnădăjduită părea că mai colindă încă aleile cu vechii copaci plini de taine. El rătăcea prin împrejurimile unde vechile mănăstiri cu frescele cojite sau cu pereții înnegriți de lepra vremilor își plângeau între hoți, nebuni și bolnavi singurătatea clopotelor amuțite. El făcea versuri pe ritmurile iscodite de geniul poetului, până la cea din urmă strofă a căruia nu se ridică tot nomolul de insanități pretențioase ale galeriei poetice de astăzi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
Artur Gorovei În studiul său din 1931 privind Descântecele românilor <endnote id="(150, p. 98)"/>. Este, de asemenea, posibil ca „boala ovreiască” să fie una dintre denumirile populare ale sifilisului, căruia i se mai spunea - pe lângă șangăr, șancru, sfreanț - și „lepră ovreiască” <endnote id="(695, p. 99)"/>. În 1937, Mircea Eliade era Îngrijorat că „neamul românesc” va sfârși „surpat de mizerie și sifilis, cotropit de evrei și sfârtecat de străini” <endnote id="(675, p. 63)"/>. Promovată de foarte mulți publiciști și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
credințe au fost influențate de vechi legende evreiești și creștine. Într-o legendă medievală din literatura rabinică (Midraș), astrologii egipteni au recomandat faraonului să ucidă 240 de copii evrei și să se scalde În sângele lor ca să se vindece de lepră. Evreii plâng și se roagă la Dumnezeu și, până la urmă, faraonul se vindecă printr-o minune. Multe gravuri Însoțesc această legendă În unele Haggadah tipărite În Europa Centrală (Praga, Veneția, Mantua etc.) În secolul al XVI-lea <endnote id="(472
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
o minune. Multe gravuri Însoțesc această legendă În unele Haggadah tipărite În Europa Centrală (Praga, Veneția, Mantua etc.) În secolul al XVI-lea <endnote id="(472)"/>. Într-o legendă creștină se spune că Împăratul roman Constantin s-a Îmbolnăvit de lepră ca pedeapsă divină pentru persecutarea creștinilor. „Spurcații doftori jidovi” - spune legenda dintr-un Cronograf românesc din secolul al XVII-lea - i-au recomandat să se scalde În sângele colectat prin uciderea a mii de copii nevinovați. Pentru că, din milă, Constantin
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În satirele politice care, din cauza cenzurii, circulau clandestin - oral sau În manuscris, În cadrul unui tip de folclor urban - nu doar „jidanii” erau considerați „javre râioase”, ci și celelalte „hoarde străine” : Mâine vine-n fuga toată, După grecul cel râios, Turcul, lepră leșinată, Rusul, hiara cea spurcată, Neamțul, lingău puturos (satira Jos Guvernul ciocoiesc ! din 1861 ; <endnote id="cf. 148, p. 50"/>). Caracterizarea evreului a Îmbrăcat diferite forme, printre care prezentarea viciilor și virtuților sale În comparație cu cele ale altor etnii. Cel mai
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]