152,821 matches
-
entități" adunînd și institutele pe care Adrian Năstase și le-a luat în parohie. Cronicarul nu se ia după răutățile unora dintre colegii de breaslă care cred de pildă că "Adrian Năstase și-a format propriul Guvern în interiorul Guvernului" (România liberă) ori că " Premierul a încălecat economia" (Evenimentul zilei). Vorba e să nu se surmeneze prim ministrul în strădania sa de a nu lăsa fără "coledzi" agențiile și direcțiile rămase orfane după restructurarea executivului. l Mult mai puțin milos decît premierul
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13785_a_15110]
-
l Mult mai puțin milos decît premierul s-a arătat după restructurare ministrul Miron Mitrea care de îndată ce s-a văzut mai mare peste Turismul lui Agathon s-a declarat sastisit de proiectul Dracula Park. Mitrea a declarat, citat de România liberă că Dracula Park nu reprezintă o prioritate pentru România. Mai lipsește ca la iarnă Miron Mitrea să ajungă la concluzia că operațiunea "palmieri pe litoral" nu îți justifică prețul, pentru a lichida 90 % din contribuția agathoniană la dezvoltarea turismului românesc
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13785_a_15110]
-
știți ce cred, țara asta a fost nenorocită tocmai de generația dumneavoastră. Ați stat o viață întreagă în genunchi, n-ați deschis gura decât ca să mâncați zgârciurile din măcelăriile lui Ceaușescu. Iar acum aveți pretenții Vă credeți grozavi că aveți liber pe autobuz La alegeri, sunteți primii la vot și votați doar prostii Eu în locul dumneavoastră m-aș sinucide" N-am prins finalul confruntării. Și nici nu eram curios să-l prind. Ajunsesem aproape de destinație și mă grăbeam să dau niște
Zeta-Jones are bilet circular by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13834_a_15159]
-
Milan Kundera este și o suprafață de proiecție pentru intelectualul est-european fugit în Apus din calea dictaturii comuniste. „Forțele implacabile ale Istoriei" precizează autorul „care au atentat la libertatea Irenei" sunt cele care au făcut-o să fie ea însăși liberă. Evident, dilema Irenei este a tuturor emigranților și implicit și cea a lui Kundera. El acostează din nou pe țărmurile istoriei ambarcațiunea numeroaselor digresiuni pe care le face pe parcursul romanului. Comunismul s-a stins în Europa la exact două secole
Un roman cu teză by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13829_a_15154]
-
schimb, "Și bate la ușă o flacără, un ochi de igoană", sau "Sudoare prelinsă pe glonț", sau "Un gând ca un lup, ca o pajiște arsă.../ te strigă o rană din cer", sau "ca o frumoasă descriere a locului lăsat liber", și altele ca acestea, inspiră încrederea și vădesc talentul. În sfârșit, această Rugăciune, scurtă și sobru articulată: "Crud tipar în ghips malefic/ Ploaie rece-n trupuri fine/ Arde ceasul din perete/ Ochiul alb al rugăciunii/ Om de lemn sub împăcare
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13855_a_15180]
-
și laborios autor de acrostihuri, catrene, epigrame, aveți deja o mulțime de apariții cu versuri în reviste precum Mesaj literar, Destine, și Amurg sentimental, și perspective înfloritoare la Ed. Perpessicius, licențiat în "Științe juridice" și "Drept internațional", autor înflăcărat în timpul liber. Întâmplarea face să nu fim, din păcate, dintre pasionații degustători ai genurilor literare preferate și cultivate de dvs. Să avem împreună răbdare până vă apar cărțile și poate, atunci, privindu-vă opera într-o altă lumină, să ne încurajăm a
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13855_a_15180]
-
a nimeri cu ferestrele într-o priveliște cu multă verdeață, cu arbori înfloriți pe ambele laturi ale bulevardului. Nervii îmi rezistă incredibil de bine la zgomotul tramvaielor, autobuzelor și nu în ultimul rând la hărmălaia câinilor care hălăduiesc în hainte libere și latră ațâțați de trecătorii cu câini de rasă în lesă. Zdrăngănitul mașinii salubrității ridicând gunoiul, culmea, de trei ori în 24 de ore, aici unde exigențele unui hotel de lux din vecinătate își lasă amprenta, mă amuză ciudat. Peste
Curajul fricii by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13850_a_15175]
-
se înnoiește, reflectând ultimele schimbări de mentalitate, de standard al vieții, sau pur și simplu inovațiile în inventarul său de clișee superlative și eufemistice. Un sondaj în cîteva dintre cotidienele românești centrale (EZ = Evenimentul zilei, 3344, 3345, 2003; RL = România liberă, 3875, 2002; JN = Jurnalul național, 3003, 3013, 2003, L = Libertatea, 3843, 3854, 2003) confirmă în primul rînd ceea ce ni se părea chiar pe la începutul anului 2000 o vagă tendință stilistică, de alegere lexicală persuasivă: triumful inteligenței. Adjectivul inteligent a devenit
"Hosteri" și "hostessuri" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13848_a_15173]
-
ocărască stăpînul, să se îmbete la fel ca mai marii săi, să stea la masă cu ei...». Lumea petrecea după placul inimii, legile erau abrogate și «întreaga populație se deda unei veselii și voioșii ieșite din comun». Conform tradiției, oamenii liberi alegeau prin tragere la sorți un Rege al Saturnaliilor care îl întruchipa pe zeul Saturn a cărui domnie a însemnat Vîrsta de aur pe pămînt. Regele Saturnaliilor se bucura de toate privilegiile unei provizorii regalități, totul îi era permis pentru ca
Un soi de revizuiri by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13817_a_15142]
-
lucrare, pe atunci de diplomă, cu el, exact înainte de plecarea din țară. Cu Orizontul traducerii am făcut cunoștință mai tîrziu, din curiozitate stîrnită de numele autorului, cu care mă mai întîlnisem prin jurnale și povești, de data aceasta despre Europa Liberă. Volumul memorialistic al lui Gelu Ionescu, apărut în colecția de Ego-grafii a Poliromului, poartă un titlu de care autorul pare a fi foarte atașat - Copacul din cîmpie, imagine născută dintr-un exercițiu de „ce-ar fi fost dacă": celebrul Bernard
Document moral by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13863_a_15188]
-
vălurată ce se pierde în zări." Interviurile și articolele, despre Tudor Vianu, al cărui asistent fusese, despre „memorialistica unor prieteni", despre Eminescu și Caragiale, incluse, de asemenea, în cartea de la Polirom dovedesc faptul că fostul profesor și redactor al Europei Libere se gîndea de mult timp la alcătuirea unor memorii, și totuși, Copacul din cîmpie nu-l poate lăsa decît nesatisfăcut pe cititorul în căutarea unor relatări amănunțite din viața unui om care-a văzut și trăit multe. Gelu Ionescu are
Document moral by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13863_a_15188]
-
pînă la a se ascunde de sine însuși, chiar în minunatele pagini de Răzlețe (despre lumea copilăriei și aventurile tinereții în plin comunism a acestui urmaș de mari moșieri) și mai ales în cele dedicate celor 12 ani de Europa Liberă; în aceste memorii, Gelu Ionescu trăiește prin prietenii săi - căci are un cult al prieteniei - în care se reflectă, construindu-se, într-un fel, ca o proiecție a acestui puternic sentiment a cărui vocație îi e atît de proprie. Un
Document moral by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13863_a_15188]
-
frica mafioților autohtoni, ci din motive electorale. l Președintele Iliescu nu-i iartă însă nici pe demnitarii care se declară săraci cu neveste bogate, cazul premierului Năstase. Afirmația cu pricina a președintelui e citată pe pagina întîi numai de ROMÂNIA LIBERĂ: "Și în legătură cu averile, o familie are averea comună, abia după divorț se separă averile." Cum e greu de crezut că Ion Iliescu n-avea cunoștință de declarația de avere a premierului atunci cînd a făcut această precizare, e de înțeles
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13858_a_15183]
-
pentru domeniul muzical, amatorismul experimentalist. Asistăm în contemporaneitate la o avalanșă a valorilor trăirii și simțirii. Pudoarea modernilor de a se exprima, ba chiar antiexpresivitatea afișată de odinioară devin pentru anumiți creatori lucruri de neînțeles. "De ce să nu mă exprim liber și nestânjenit? De ce să nu cred în propriile-mi sentimente și fantasme?" Aceste întrebări par a fi totodată răspunsuri ce orientează atitudinea multora în actualitate. Cu atât mai mult, cu cât libertatea de expresie ajunge să fie asimilată de aceștia
Amatorismul experimentalist sau Ceaikovski plus Nokia by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/13880_a_15205]
-
vrut Dumnezeu să fie cramele pline de vin. Ei bine, noi vă aducem apa.” Inevitabilul cetățean turmentat remarcă: „Dar era mai bine Înainte!” XXIV Trăim din amintiri, cum fumăm mucuri de țigări când isprăvim tutunul. Scriitorul George Petrone - Președintele „Academiei Libere Păstorel” din Iași arată, În articolul „Un magician al spiritului: Al.O. Teodoreanu - Păstorel”, apărut În Revista „Epigrama” nr. 28, iunie-august 2004, că la Păstorel Deși scriitor polivalent, cu disponibilități pentru toate genurile literaturii, de la epigrame la teatru și de la aforisme
115 ani de la nașterea lui Păstorel Teodoreanu. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Culicovschi () [Corola-journal/Journalistic/81_a_340]
-
să acționeze. Cei care nu au puterea s-o recunoască îi supun rigorilor legii, îi urmăresc, îi amenință cu închisoarea. Uneori, oamenii din jur nu vor acest Paradis. În ambele planuri regăsim inconfundabilul monolog interior ce alternează cu stilul indirect liber, dar există pregnant o diferență de tonalitate; în istoria Andaluzei, cum o numește familiar Llosa pe Flora Tristán sesizăm o oarecare sobrietate, o anumită decență a relatării impregnate de atâta suferință. Când propria mamă îi spune Florei: „O femeie care
Un nou roman al lui Llosa by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/13884_a_15209]
-
o vede, trebuie să-și schimbe înfățișarea. Același lucru îl face, în alt plan, Gauguin. Fizic se transformă: umblă gol, doar cu un pareo care-i acoperă sexul, iubite îi devin copilițe vândute de proprii părinți, vorbește maori, practică amorul liber, poartă numele vecinului, numindu-se astfel Koke - Tioka și îi împrumută acestuia din urmă propriul nume, și așa are acces la lumea pe care vrea s-o înfățișeze, nealterată, în tablourile lui. Au aceeași concepție despre religie. Flora, care a
Un nou roman al lui Llosa by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/13884_a_15209]
-
ne îngăduie un pronostic favorabil, nicidecum vreo vindecare. Merită să-l cităm în întregime: "Fiecare generație își scrie propria poezie proastă, însă mulți dintre tinerii poeți de azi scriu prost într-un mod complicat și întortocheat, greu de descris. Mai liberi și mai conștienți decît toți predecesorii lor, ei par incapabili să-și depășească pasivitatea, care este termenul opus libertății și conștiinței. Ei pot fi foarte atenți la uzanțe, fără să aibă un veritabil simț al bunei-cuviințe; pot fi liberi pînă
Canibalii preferă carnea tînără by Simona Sora () [Corola-journal/Journalistic/13911_a_15236]
-
Mai liberi și mai conștienți decît toți predecesorii lor, ei par incapabili să-și depășească pasivitatea, care este termenul opus libertății și conștiinței. Ei pot fi foarte atenți la uzanțe, fără să aibă un veritabil simț al bunei-cuviințe; pot fi liberi pînă la extravaganță, dar în același timp jenați de propria îndrăzneală; pot fi, cu meticulozitate, prețioși, lipsindu-le însă adevăratul gust pentru limbă. În cel mai bun caz, ei dau ture dintr-o parte în alta, ca niște animale în
Canibalii preferă carnea tînără by Simona Sora () [Corola-journal/Journalistic/13911_a_15236]
-
martor al unei evoluții esențiale în concepția asupra canibalismului. O întreagă filosofie a dietei imposibile e dezvoltată în capitolul O chestiune de gust. Poate cel mai surprinzător prin concluziile sale e capitolul penultim, Originile doctrinei comuniste. Societatea oamenilor egali și liberi, lipsită de orice delicte, deși nu e supusă unei autorități, și unde fiecare are potrivit nevoilor sale, ține, neîndoielnic, de utopiile comuniste. Dar, surprinzător, constată Cătălin Avramescu, cu detaliul în plus al consumării cărnii de om, aceasta e o descriere
Cum dispar canibalii by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13922_a_15247]
-
pleșca din decembrie 2002 - ianuarie 2003, când românii au tras-o pe dreapta aproape trei săptămâni. Dacă adăugăm și luna de concediu legal al cetățeanului, aritmetica ne demonstrează că fiecare om al muncii din România beneficiază de șaizeci de zile libere, plus cincizeci și două de duminici, plus cincizeci și două de sâmbete ( "vinerile scurte" nu le mai pun la socoateală, să nu mă acuze guvernul de meschinărie). Prin adiționare, ajungem la frumoasa cifră de una sută șasezeci și patru zile
Paște cu Orwell by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13920_a_15245]
-
viață a alternanțelor de sărbătoare și repaos, ei nu se vor da în lături de la nimic. Inclusiv de la schimbarea statutului țării, cu tot riscul de-a fi învinuiți de "atingere la siguranța națională". Probabil că majoritatea românilor pentru care zilele libere de Paște și cele încă mai libere de 1 mai reprezintă idealul suprem de bunăstare poate fi încă dusă cu vorba. Cu această categorie, perdantă la jocurile istoriei, nu mai e din păcate nimic de făcut. Mă întreb, însă, ce
Paște cu Orwell by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13920_a_15245]
-
ei nu se vor da în lături de la nimic. Inclusiv de la schimbarea statutului țării, cu tot riscul de-a fi învinuiți de "atingere la siguranța națională". Probabil că majoritatea românilor pentru care zilele libere de Paște și cele încă mai libere de 1 mai reprezintă idealul suprem de bunăstare poate fi încă dusă cu vorba. Cu această categorie, perdantă la jocurile istoriei, nu mai e din păcate nimic de făcut. Mă întreb, însă, ce se va întâmpla peste doar câțiva ani
Paște cu Orwell by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13920_a_15245]
-
în exploatarea formulelor de publicitare. În fine, acest spațiu are o atmosferă nobilă pentru artă. Și firescul ei. De aceea, mă obligă și pe mine, spectatorul, să mă comport la fel: liber în receptare, în atitudine, în bucurie sau tristețe, liber să decid, cu argumente, dacă m-a prins și m-a convins ce-am văzut sau nu. Libertatea este savuroasă atunci cînd există în mintea și trupul unei societăți, unui individ, unei arte. Îți dă și detașare, îți dă și
“Să punem pe picioare iubirea aproapelui...” by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13907_a_15232]
-
anului 1987 și inflamează speranțele românilor într-o schimbare de regim care nu se produce. Exasperați, muncitorii brașoveni se revoltă, la 15 noiembrie 1987, iar acțiunea lor se bucură de o amplă reflectare în media occidentale. Posturile de radio „Europa Liberă", „BBC" și „Vocea Americii" dețin cote nemaiîntîlnite de audiență fiind singurele mijloace corecte de informare aflate la îndemîna românilor. Pentru mulți români din țară Doamna Monica Lovinescu este o legendă a rezistenței anticomuniste. Vocea sa inconfundabilă a menținut vie speranța
Lecția de demnitate by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13950_a_15275]