1,592 matches
-
Anterior, doream să le spun pentru ca eu însumi să sufăr, acum urmăream să-l jignesc și să-l fac pe Kleiman să sufere. Voiam să-l fac să înțeleagă, după expresia feței mele și după ton, că exprim ura oricărui licean pentru mutra lui stacojie. Sufocat de indignare, mă pregăteam să vorbesc, când simții cum o mână fierbinte mi se lasă pe ceafa. Cu coada ochiului, văzui un piept violet și, pe acest piept, o cruce de aur, ridicându-se și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
dinăuntru a ferestrei se prelingea apă, am pășit pragul. Și, pe când trăgeam în piept semiântunericul umed și parfumat al încăperii, am simțit cum îmi paralizează brusc întreaga ființă: Sonia era și ea în magazin. Aveam pe cap chipiul vechi de licean cu cozorocul decolorat și plesnit. Și eram îmbrăcat cu niște pantaloni vechi, roși în genunchi. Am simțit cum picioarele îmi tremură îngrozitor și cum mă fac lac de sudoare, ca-ntr-un incendiu. Acum nu mai puteam da înapoi; vânzătoarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
și spirit în ființa mea de bărbat era înțeleasă de cei din jur ca un semn al bărbăției și al curajului. Dar ce s-ar întâmpla dacă eu, cel cu simțurile și cu spiritul în divorț, aș fi nu un licean, ci o fată, o liceancă? Dacă eu, fată fiind, la vederea unui bărbat aș proceda la fel ca un băiat, la cafenea, în tramvai, la teatru, pe stradă, într-un cuvânt, oriunde, oriunde. Adică ce-ar fi, dacă, fără să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
erau aurii, ci argintii și fără vulturi. Nelly nu știa mai multe despre voi, dar pentru mine era suficient. Mai întâi, știam deja că pe cel care mă interesează pe mine îl cheamă Vadim. În al doilea rând, uniforma de licean, atât de asemănătoare celei de student și cu detaliile atât de specifice privind nasturii, îmi era cunoscută: la acest gimnaziu învață fiul unei verișoare de-a mele. În al treilea rând, îmi era clar că, dacă în iarna care trecuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
Înaltă decît mine, avea să rămînă ascunsă. Mă Întrebam ce altceva putea ea vedea În mine ca să-mi ofere prietenia ei, decît, eventual, un palid reflex al ei Înseși, un ecou de singurătate și de rătăcire. În visele mele de licean Întotdeauna aveam să fim doi fugari călare pe o carte, dispuși să se salveze prin lumi de ficțiune și vise la mîna a doua. CÎnd Barceló s-a Întors schițînd un zîmbet felin, trecuseră două ceasuri care mie mi se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
baie și prin toate dulapurile, până și-n lada de la pat: nimic, nici o urmă de femeie, de haine, papuci, smacuri. Doar pe o masă de cafea era un vas cu mere verzi, care miroseau amețitor. M-am înroșit ca o liceană și, când a intrat, am sărit de gâtul lui. Era înalt și-i ajungeam greu la gură, dar m-a ridicat în brațe. Parfumul bărbatului tânăr se amesteca perfect cu mirosul merelor verzi de pe masa aia de cafea... Ne-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
Mariana murea dansând îmbrățișată de amintirile ei, de prima păpușă, de rochița de mătase violet de la serbarea din clasa a V-a, îmbrățișată de valurile calde de la Costinești, unde o privise Mișu întâia dată. Murea dansând îmbrățișată de privirile tuturor liceenilor pe care-i servise, de spuma caldă și parfumată a tuturor vaselor pe care le spălase, de aburii fantastici ai tuturor verzelor călite pe care le gătise în scurta și neîmplinita ei viață, îmbrățișată de orice muzică ar fi vrut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
sălbăticie în stânga și în dreapta, și‑l împinge s‑o ia la fugă. Deja se aud oamenii ieșiți la plimbare. Oare ce caută la ora asta târzie în parc? Într‑o bună zi li se va întâmpla și lor același lucru. Liceenii și muncitorul fluieră în timp ce‑o iau cu pas grăbit pe Johannesgasse și, ajunși în fața Conservatorului orașului Viena, de unde răzbate vuietul tumultuos al instrumentelor de suflat și al celor cu coarde (și unde Anna ia ore de pian), trec la rândul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
valabilă pentru ca propriul nostru exces să ne poată excita. Suntem monstruoși, chiar dacă, pentru a ne camufla, arătăm ca niște burghezi. Suntem copii de burghezi, dar nu ne mărginim la asta. Pe dinăuntru suntem măcinați de fapte rele, pe dinafară suntem liceeni. Rainer, care citește Străinul de Camus, spune că ar vrea să lase în urmă ostilitatea lumii. Când ți‑e răpită speranța în mai bine, prezentul se află în sfârșit în mâinile tale. Atunci ești tu însuți realitatea, iar ceilalți sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
se și sărută, Sophie, iubito. E ceva mai puternic decât mine. Hans spune îndată că el e totuși cu mult mai puternic, punem pariu? Și idiotul chiar îi întinde lui Rainer degetul făcut cârlig, cu gând să‑și măsoare forțele. Liceanul cu brațele lui slăbănoage îl privește doar, scârbit. Păcat, pare să spună privirea lui Hans, renunțăm la proba de forță de care mă și bucuram deja. Forță are Hans cât să dea și la alții. Pentru ce s‑a antrenat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
Anna recade în tăcere, iar Rainer într‑o sporovăială maniacală, cu ajutorul căreia încearcă să‑și aproprieze lumea. Poetul este rege în domeniul său, lui îi aparține imperiul imaginației, care dispune de spații nelimitate. # Această cafenea este un loc tipic pentru liceeni, motiv pentru care este frecventată de mulți dintre ei. Tinerii discută probleme religioase sau filosofice. Elevele merg la festivaluri de jazz, dau primele lor petreceri și apoi, după un concert frumos la biserică, dau chiar și un pupic. La o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
frecventată de mulți dintre ei. Tinerii discută probleme religioase sau filosofice. Elevele merg la festivaluri de jazz, dau primele lor petreceri și apoi, după un concert frumos la biserică, dau chiar și un pupic. La o masă de marmură, un licean îi spune interlocutoarei lui că a sosit timpul ca relația lor să se transforme dintr‑o cunoștință pasageră în ceva mai mult - liceana o numește încă prietenie, ceea ce lui i se pare o rezervă de neînțeles. Dar într‑un fel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
după un concert frumos la biserică, dau chiar și un pupic. La o masă de marmură, un licean îi spune interlocutoarei lui că a sosit timpul ca relația lor să se transforme dintr‑o cunoștință pasageră în ceva mai mult - liceana o numește încă prietenie, ceea ce lui i se pare o rezervă de neînțeles. Dar într‑un fel, băiatul simte că tocmai asta face ca relația lor să fie durabilă și chiar spune ce gândește. La petrecerea de joia trecută a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
mare a primului ei bal s‑a aflat sub o stea norocoasă pentru că‑mi amintesc cu plăcere de fiecare clipă a acelei seri palpitante. Am dansat împreună și totul mi s‑a părut atât de frumos și îmbătător. Cei doi liceeni folosesc imperfectul și, cu toate că‑l folosesc întruna și din belșug, rostit de ei rămâne totuși ca nou. Hans mai aude și că tipul de la masa alăturată, care cu siguranță că habar n‑are ce trebuie și ce poate să facă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
Hans îi vine să tușească și scuipă în farfurioară, amestecată cu salivă, jumătate din cafeaua pe care i‑o comandase Sophie. În creierul lui e o gaură mare care s‑ar mai putea numi, cu un termen general, neant. Când liceenii discută între ei, sunt pur și simplu alături unul de celălalt și tocmai în această simplitate a formei exterioare se exprimă „profunzimea incomensurabilă a conținutului”, spun ei pe două voci. Adesea e foarte interesant să‑ți observi semenii, iar în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
cine rămâne. Spune deschis chestia asta. Reacțiile sunt împărțite, dar nici una nu e bună în afară de cea a lui Hans. Anna simte o durere, dar momentan nu se poate exprima decât în scris, unde‑i o foaie de hârtie, pe care liceenii o au mereu la îndemână? E într‑o pasă proastă și ar avea nevoie urgentă de protecție. Consiliul profesoral a cerut deja la domnul inspector școlar o aprobare specială pentru ca Anna să poată răspunde în scris și la probele orale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
și intelectualul atenția cuvenită bunăstării trupului. O mâncare ca la țară servită pe o față de masă în carouri și multe discuții serioase și profunde la care, într‑un sens abstract, va fi prezent până și Dumnezeu. Ăsta e visul oricărui licean și este și visul lui. După masă se întind în pat și continuă să citească din Camus, pe care îl citesc oricum tot timpul. Se opresc la pasajul unde pentru condamnat ia naștere o lume care i‑a devenit pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
bat apropouri la adresa stării mintale a lui Rainer sau în care este vorba fățiș despre aceasta. Rainer pierde fiindcă nu se poate concentra. Tata se bucură la nebunie, pentru că în ultima vreme i se întâmplă arareori să câștige în fața domnului licean cu pretenții, care‑și închipuie că e cine știe ce de capul lui. Totuși, îi spune lui Rainer că o să încaseze o scatoalcă zdravănă dacă nu‑și dă mai mult silința atunci când joacă șah cu tata. Rainer spune că n‑are nici un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
genul ăsta de localuri. — De bună seamă italienii sunt cei mai buni ca barmani, eu așa cred. Nu vi se pare? — Eu... știți... nu prea merg În străinătate... Noriko vorbea puțin, de parcă avea limba legată, și tărăgăna finalul cuvintelor. Nici măcar liceenele sau studentele care-și pierdeau vremea pe ici, pe colo, ca niște reptile pe cale de dispariție, nu vorbeau În felul acesta exasperant și prostesc. Orice om este Înzestrat cu instinctul de supraviețuire și are metodele sale proprii de a se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
o Întâlnire oficială, ca un adevărat gentleman. Mie avea Încredere totală În el. Chiar dacă nu luase nimic, avea aceeași stare euforică de parcă s-ar fi drogat. Mi-a povestit că la a doua Întâlnire s-au sărutat, parcă erau doi liceeni. M-a făcut să râd! Apoi a venit sâmbăta aceea. Pe atunci aveam o altă fată, pe nume Reiko, pe care o țineam pe lângă noi ca pe un animal de companie. Reiko interpreta un mic rol de dansatoare Într-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
consulta regulamentul concursului, pentru mai multe detalii. Pe scurt, calendarul de desfășurare a concursului este următorul : La începutul lunii mai, Comitetul de Lectură va face o primă selecție a poeziilor primite. La sfârșitul lunii mai, un juriu compus din 11 liceeni și studenți din Franța și din străinătate va lua decizia finală. Rezultatele concursului vor fi anunțate pe site-ul asociației la mijlocul lunii iunie 2012. La începutul lunii august, poeziile vor fi publicate în broșura care poartă numele concursului. Câștigătorii locului
CONSURS DE POEZIE IN LIMBA FRANCEZA POESIE EN LIBERTE 2012 de RUXANDRA CROITORU în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361323_a_362652]
-
delincvența, ceea ce este o țintă mai sănătoasă decât pedeapsa, iar grija față de educarea copiilor este în fapt grija față de societatea de mâine. Există la Buhuși polițiști antemergători delincvenței. Tânără cum este, deși soție și mamă a doi copii, ar părea liceană pe coridoarele colegiului buhușean „Ion Borcea”, dacă nu ar fi îmbrăcată în uniformă. Este vorba de agentul principal Roxana Vizitiu, de la Compartimentul Proximitate al Poliției locale. Prezență obișnuită în școli, agentul principal Roxana Vizitiu se poate spune că și-a
AG. PRINCIP. ROXANA VIZITIU. MISIUNE ŞI ONOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1094 din 29 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363856_a_365185]
-
Dumitru Ichim, Nicolae N. Negulescu, Elenă Niculescu, Gabriela Pachia, Paul Spirescu, Ioana Stuparu s. a., se află și rubrică „pepinierei de poeți“ a Colegiului Tehnic Gheorghe Balș din Adjud, „Porni Luceafărul...“, unde își fac debutul, sau „revin cu texte noi“ câțiva liceeni talentați de la Cenaclul „Contraatac“ (îndrumat / coordonat de prof. dr. Adrian Botez): Daniela Asavei, Mădălina Dobre, Oana Mâzga, Gabriela Mihu, Mihaela Mușat, Mădălina Pavel, Florentina Pintilie, Ioana Popa, Ion Ștefan s. a. La rubrică de Traduceri, din limba valaha în limba engleză
ZECE REVISTE DE CULTURĂ/ LITERATURĂ DIN VALAHIME ÎN CRONICA DE VARĂ 2013 de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363936_a_365265]
-
Centrul de Cultură „Iacob Mureșianu" Blaj, Festivalul-Concurs „Ocrotiți de Eminescu", ediția a XVII-a, faza națională, 28 ianuarie 2017. Concursul se desfășoară pe două secțiuni: recitare din lirica eminesciană și creație literară: poezie. La concurs pot participa elevi de gimnaziu, liceeni și studenți. La secțiunea recitare, concurenții trebuie să pregătească un text reprezentativ din creația eminesciană. Textul să fie bine cunoscut și interpretat adecvat (nu se acceptă citirea textului). Se recomandă fragmente din poemele ample eminesciene: Scrisorile, Luceafărul, Glossă, Rugăciunea unui
FESTIVALUL-CONCURS „OCROTIȚI DE EMINESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2202 din 10 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362896_a_364225]
-
eminesciene, valorificând și stimulând potențialul creativ și originalitaeatea Cunoașterea și promovarea valorilor autentice din cultura română Dezvoltarea orizontului cultural al tinerilor REGULAMENTUL CONCURSULUI SECȚIUNI: - Recitare din lirica eminesciană - Creație literară: poezie 1. La concurs pot să participe elevi de gimnaziu, liceeni și studenți, secțiunile adresându-se pe de o parte elevilor de gimnaziu iar pe de altă parte liceenilor și studenților. 2. La secțiunea recitare concurenții trebuie să pregătească un text reprezentativ din creația eminesciană • Textul să fie bine cunoscut și
FESTIVALUL-CONCURS „OCROTIȚI DE EMINESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2202 din 10 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362896_a_364225]