3,034 matches
-
fiecare firmă constituie un avantaj al ei de monopol, care poate asigura creșterea profitului firmei. Se știe că pentru firmă este mult mai eficient ca și cunoștințele obținute să fie utilizate În interiorul ei, decât să fie realizate În formă de licențiere ori În alte forme. O astfel de situație determină firmele transnaționale să creeze o piață internă (În cadrul fiecărei firme) pentru produsele intermediare. Astfel, piețele interne ale firmelor transnaționale Înlocuiesc piețele imperfecte de produse intermediare. Aceasta, la rândul său, conduce la
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
c) diversificarea activelor firmei; d) diversificarea bunurilor sau serviciilor produse de firmă. 4. Internalizarea producției prin intermediul investițiilor străine directe presupune: a) acționarea Într-o manieră mai eficientă prin mijlocirea pieței; b) evitarea costurilor de tranzacție mai ridicate ce țin de licențiere sau export; c) recurgerea la exportul producției; d) crearea unei piețe interne În cadrul fiecărei firme. 5. Externalitățile ce țin de proprietate În procesul alocării resurselor peste hotare constau În: a) pierderi nejustificate a activelor materiale; b) pierderi ale cotei de
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
cunoștințelor și inovațiilor; d) preluarea acțiunilor de către statul țării gazdă prin naționalizare. 6. Teoria ciclului de viață al produsului are la bază: a) trecerea firmelor transnaționale de la export la investiții străine directe ; b) recurgerea la exportul producției ; c) recurgerea la licențiere, pentru a evita pierderea piețelor străine În favoarea concurenților ; d) beneficierea de costuri mai reduse ale factorilor de producție. 7. Avantajele de localizare potrivit teoriei eclectice sunt : a) dotarea țării de origine cu resurse naturale și resurse economice creative; b) dotarea
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
separată, condusă de un președinte, firmă care joacă același rol ca și divizia internațională. În cadrul acestei structuri organizatorice, activitatea pe piața internă este complet separată de activitatea pe piața internațională. Divizia internațională este responsabilă de toate activitățile de export și licențiere internațională ale corporației-mamă și, de asemenea, conduce toate unitățile de producție și vânzări din străinătate. În majoritatea cazurilor, divizia internațională este responsabilă pentru politica și strategia globală a firmei pentru operațiile internaționale. În practicile administrative ale corporațiilor care au asemenea
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
mari proiecte investiționale realizate În străinătate, cu componente majore, denominate În valută străină; ponderea operațiunilor de trezorerie efectuate În marile centre financiare ale lumii. În cazul multinaționalei mature, valorile criteriilor axiale (utilizarea extensivă a modalităților de implantare În străinătate prin licențieri/franciză, contracte de management și dobândirea de drepturi de proprietate; accesul extensiv la numeroase piețe bancare și de capital naționale și internaționale) sunt sensibil mai ridicate decât În cazul multinaționalei simple. Abordarea calitativă a naturii transnaționalei după gradul ei de
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
anume să fie direct legată de o rețea productivă globală, În timp ce majoritatea firmelor similare deservesc numai arii geografice limitate. Aranjamentele principale organizaționale pe care le pot forma firmele din diverse țări sunt următoarele: alianțele strategice, aranjamentele contractuale, precum contractul de licențiere, contractul de franchising, contractul de management, contractul de uzină la cheie, subcontractarea internațională, rețelele dinamice. A. Alianțele strategice internaționale, denumite și parteneriate strategice globale, apărute pe scena internațională Începând cu anii '80, reprezintă aranjamente de afaceri prin care doi sau
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
semnatare ale aranjamentului, Împreună cu o Întreagă gamă de modalități prin care sunt stabilite drepturile și Îndatoririle părților și prin care sunt Împărțite riscurile, responsabilitățile și profiturile. Principalele forme ale aranjamentelor contractuale pe care le inițiază corporațiile transnaționale sunt: contractele de licențiere, contractele de franchising, contractele de management, contractele de uzină la cheie, subcontractarea internațională. În toate aceste situații, transnaționala Închiriază celeilalte părți un anumit avantaj de proprietate pentru o perioadă de timp limitată și stabilită În momentul Încheierii contractului, partenerul transnaționalei
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
lanțul creator de valoare În avantajul său. Totuși, aceste aranjamente diferă În funcție de tipurile avantajelor transferate, de alocarea drepturilor și a responsabilităților Între parteneri, de durata contractului, ca și de natura și distribuirea beneficiilor conferite de aranjament. De exemplu, contractul de licențiere este un aranjament care implică transferarea dreptului de utilizare a unei anumite piese sau tehnologii (de exemplu, exploatarea unui brevet de invenție) relevante pentru producția unui anumit bun sau serviciu. Deși, În mod obișnuit, licențiatul este cel care răspunde de
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
licență constă Într-un comision sau o redevență bazate pe valoarea sau cantitatea produsului care Înglobează informația și cunoștințele oferite de contractant, deși sunt cazuri În care se calculează pornind de la profiturile obținute de licențiat. În cazul cînd contractul de licențiere, frecvent utilizat În sectorul terțiar, conține cerințe și condiții extrem de detaliate referitoare, de exemplu, la controlul calității produselor impuse partenerului, e vorba despre un contract de franchising. De asemenea, prin contract se permite franchisorului un anumit control asupra utilizării drepturilor
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
căreia firmele rămân separate, din punct de vedere juridic, În urma tranzacției, având ca obiectiv dobândirea unui număr suficient de mare de acțiuni ale firmei achiziționate este o: a) fuziune; b) creare de holding; c) absorbție; d) consolidare. 9. Contractul de licențiere ca modalitate indirectă de realizare a I.S.D. presupune: a) un aranjament care implică transferarea dreptului de utilizare a unei anumite piese sau tehnologii ce conține cerințe și condiții extrem de detaliate referitoare, la controlul calității produselor impuse partenerului; b) un aranjament
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
sunt foarte ridicate, sau e vorba de tehnologii care au un ritm rapid de uzură morală, se va apela la modul externalizat de diseminare a acestora, ce preia mai multe forme: alianțe strategice, aranjamente contractuale: contractul de franchising, contractul de licențiere, contractul de asistență tehnică, contractul de uzină la cheie, rețelele dinamice Capitalul antreprenorial constituie o pîrghie importantă de transfer de tehnologie În plan internațional, iar tehnologiile transferate prin acesta sunt susceptibile de a avea un anume grad de noutate și
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
de valoare; • planificare urbană: zone de afaceri, rezidențiale și așa mai departe; • impunerea unor standarde de construcție pentru clădiri; • asigurarea concurenței pe piață, prevenirea monopolurilor și alte constrîngeri referitoare la comerț; • impunerea și reducerea tarifelor și a cotelor pe importuri; • licențierea medicilor, dentiștilor, avocaților, contabililor și a altor persoane cu profesii asemnănătoare; • înființarea și menținerea parcurilor naționale și de stat, a zonelor de recreere și a zonelor necultivate; • reglementarea activității companiilor pentru prevenirea sau repararea daunelor ecologice; • reglementarea vînzării produselor pe
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
locale care le-au permis acestora să acționeze drept competitori ai potențialilor investitori străini; prevalența metodelor de privatizare care au exclus capitalul străin, precum privatizările către angajați (MEBO) și prin cupoane. Asimetria informațională poate conduce mai degrabă la preferința pentru licențiere în loc de investiție directă (Glass, Saggi, 2002). Licențierea, ca și exportul (vezi secțiunea 2.2) sau alianțele strategice (vezi capitolul 4), implică un risc mai mic decât investiția directă (Root, 1994). 2.2. Modelul de la Uppsalatc "2.2. Modelul de la Uppsala
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
acționeze drept competitori ai potențialilor investitori străini; prevalența metodelor de privatizare care au exclus capitalul străin, precum privatizările către angajați (MEBO) și prin cupoane. Asimetria informațională poate conduce mai degrabă la preferința pentru licențiere în loc de investiție directă (Glass, Saggi, 2002). Licențierea, ca și exportul (vezi secțiunea 2.2) sau alianțele strategice (vezi capitolul 4), implică un risc mai mic decât investiția directă (Root, 1994). 2.2. Modelul de la Uppsalatc "2.2. Modelul de la Uppsala" Modelul de la Uppsala, apărut la mijlocul deceniului 8
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
vedere al costurilor totale, este de preferat pătrunderea pe piața externă printr-un intermediar, urmând ca apoi locul acestuia să fie luat de o filială proprie (o cale de mijloc între folosirea unui intermediar și apelul la ISD o constituie licențierea). Problema care se pune aici este dacă trebuie să privim investițiile străine directe ca substitute ale exporturilor sau dacă ISD-urile și exporturile sunt complementare 5. Teoria tradițională Hecksher-Ohlin consideră investițiile străine directe ca exporturi de capital motivate de ratele
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
strategice și competiție colectivă" La ce trebuie să ne gândim atunci când ne referim la o alianță strategică? Spre exemplu, întreprinderile mixte 1, deși au fost incluse în capitolul aranjamentelor de piață, nu reprezintă oare o alianță strategică? Dar acordurile de licențiere, programele comune de cercetare-dezvoltare sau chiar subcontractările? Conform definiției date de Gomes-Casseres (1996), o alianță strategică este orice tip de structură care implică un contract incomplet între firme separate prin care fiecare partener poate exercita un control limitat. Un contract
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
părți să primească dreptul de folosință a activului respectiv, subiect al unor eventuale limitări ulterioare determinate de elementele externe de influență. Pot fi, așadar, enumerați câțiva factori care favorizează execuția unui contract incomplet: reputația, arbitrajul, alocarea drepturilor de control. Dacă licențierea, subcontractarea sau joint-venturele se bazează pe contracte incomplete, Gomes-Casseres consideră că ele pot fi incluse în categoria alianțelor strategice. O viziune nuanțată asupra problemei exprimă Mytelka, autor ce împarte alianțele strategice în două categorii: acorduri între firme și parteneriate strategice
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
comun. • Tuborg / Pripps. Speța prezentată în continuare este un exemplu a ceea ce se poate întâmpla în România când acordurile între firme vor începe să facă obiectul unor investigații reale din perspectiva regulilor comunitare. Concret, Comisia a aprobat un acord de licențiere între Tuborg International și Pripps Bryggerier în vederea comercializării berii Tuborg în Suedia, dar numai după ce s-a renunțat la licențierea exclusivă. Pripps este marcă a grupului norvegian Orkla și este cea mai bine vândută bere în Suedia. Tuborg este marcă
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
firme vor începe să facă obiectul unor investigații reale din perspectiva regulilor comunitare. Concret, Comisia a aprobat un acord de licențiere între Tuborg International și Pripps Bryggerier în vederea comercializării berii Tuborg în Suedia, dar numai după ce s-a renunțat la licențierea exclusivă. Pripps este marcă a grupului norvegian Orkla și este cea mai bine vândută bere în Suedia. Tuborg este marcă a grupului danez Carlsberg, care mai este prezent pe piața suedeză prin acțiunile pe care le are în cadrul producătorului local
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
bere în Suedia. Tuborg este marcă a grupului danez Carlsberg, care mai este prezent pe piața suedeză prin acțiunile pe care le are în cadrul producătorului local de bere Falcon Bryggerier. Care este legătura cu procesul de integrare europeană? Acordul de licențiere asupra căruia s-a pronunțat Comisia datează din 1975, dată de la care Pripps are exclusivitatea pentru berea Tuborg în Suedia. După aderarea Suediei la Uniunea Europeană (1995), acest acord a fost notificat Comisiei Europene. După discuțiile preliminare, părțile renunțaseră deja la
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
masiv al balanței de plăți japoneze); - liberalizare graduală. Japonia a „întredeschis” ușile pentru accesul firmelor străine doar în urma presiunilor externe și atunci când s-a simțit pregătită pentru acest pas; - menținerea unui mecanism de monitorizare; - existența unor interdicții în cadrul acordurilor de licențiere; - promovarea investițiilor străine prin acordarea de consultații la nivel guvernamental și printr-un mecanism financiar. Politici privind CTN-urile adoptate de Franța: • monitorizarea atentă a investițiilor; • acordarea de autorizații pe baza unei distincții între investițiile „bune” și cele „rele”. Criterii
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
de săpun, apariția firmelor străine a dus la dispariția vânzării, la oraș, a săpunului de casă, firmele locale fiind obligate să achiziționeze linii de producție și ambalare mecanizate și să diversifice gama de produse, prin acorduri de subcontractare sau de licențiere (Langdon, 1981). Pătrunderea CTN-urilor în industria kenyană de încălțăminte a condus, de asemenea, la creșterea competiției pe piață și la înnoirea liniilor tehnologice ale firmelor locale (Jenkins, 1990). Apariția CTN-urilor în industria textilă braziliană a adus un nou
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
al Dobrogei, fiind apreciat de directorul D.P.S.G., Eduard Ghica. Ulterior, neînțelegerile profesionale cu Romulus P. Voinescu, noul lider al D.P.S.G., și anumite dubii asupra corectitudinii financiare în derularea unor acțiuni de spionaj/contraspionaj au avut ca rezultat destituirea din funcție, licențierea din serviciu și chiar arestarea sa, împreună cu câțiva subalterni. În urma unei verificări a inspectorului general al Polițiilor, Caton Călugăreanu, Parchetul Constanța a fost sesizat contra lui Mihail Moruzov și a deschis acțiune publică la 13 mai 1920. Alături de șeful serviciului
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
dușmănoasă» contra forțelor democratice, activitate hitleristă în timpul războiului sau nu era de acord cu colaborarea alături de noul regim. La 30 martie 1945, „Monitorul Oficial” nr. 74 a publicat Decretul-Lege nr. 446 privind purificarea administrației publice, care a avut ca efect licențierea unui alt lot de polițiști. În pofida vicisitudinilor, activitatea D.G.P. a continuat să se desfășoare conform normelor în vigoare. De la începutul lunii octombrie 1944, la conducerea D.G.P. a fost numit colonelul magistrat Radu Ionescu, care și-a desfășurat activitatea, anterior, în cadrul
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
celui de-al doilea război mondial și începutul unei scurte democrații la instaurarea regimului comunist în România. Structurile de informații, conservatoare prin excelență, au fost printre primele instituții pe care comuniștii și le-au subordonat, dar printre ultimele afectate de licențieri, reduceri de personal, treceri în cadru disponibil sau arestări în masă. În perioada menționată, România nu a avut nici un atașat militar în străinătate, în timp ce Secția a II-a a fost reorientată spre alte activități, prin diminuarea drastică a acțiunilor și
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]