1,716 matches
-
Acasa > Stihuri > Reflectii > SUAVE FLORI Autor: Virgil Ciucă Publicat în: Ediția nr. 1958 din 11 mai 2016 Toate Articolele Autorului Suave flori Suave flori, nescrise vise Pe apele imaginare Plutesc prin vorbe interzise Spre un liman de salvgardare Imagini tandre, ireale S-au înșirat în cursul vieții Să-nfrunte vremi atemporale De strajă porților cetătii Pe crângurile milenare În nefirescul poeziei Vibrează suflete hoinare S-alunge regele stihiei! Din depărtări luminescente Răsună glasuri cristaline Și prin
SUAVE FLORI de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378532_a_379861]
-
fizica feminină, irealizabil, în contrast cu eroinele dezamăgitoare din lumea terestră, precum Zina Cornoiu, Arina Velovan sau Donna Alba. „Cerul este, pentru oamenii de felul lui Andrei Lazăr (și, desigur și pentru Gib. I. Mihăescu) nu numai imperiul frumuseților ideale, ci si limanul în care își găsesc mângâiere nevinovatele lor frământări pământerști”[2] Andrei Lazăr este un idealist visător, victimă nefericită cauzată de inadaptarea la o societate degradată. În recentul roman - evocator, prin noul titlu, „La braț cu Andromeda”, contemplarea constelației Amdromeda devine
AL FLORIN ŢENE – LA BRAŢ CU ANDROMEDA de EMIL ISTOCESCU în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378982_a_380311]
-
palma-I se cântau imnuri. Deodată, între noi o scară s- a deschis verticalizând spre Cer, si îngerii stingheri m- au întrebat: " Ești gata să îmbraci vesmântul ceresc? Trupul, mintea și sufletul tău va aparține celor ce nu te văd, liman îngeresc... Din aripi, alungând imagini înșelătoare, vei întoarce pe pamant simțurile omenești, înăbușite în mugurii smulși cândva din sufletele lumânărilor sclipitoare..." Scară la Cer nu avea trepte înșelătoare... Lilia Manole Referință Bibliografica: SCARĂ SPRE CER / Lilia Manole : Confluente Literare, ISSN
SCARĂ SPRE CER de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1967 din 20 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379006_a_380335]
-
Am învățat să mă exprim foarte convingător. Fără concordanță cu adevărul. Că de avut am ceva, dar nici eu nu știu ce anume. O nevoie de ceva. O așteptare a ceva. Și acest ceva nedefinit, curgere fluidă ca a dorului, spre un liman necunoscut, ar trebui să aibă un nume, rost și împlinire cât mai degrabă. Îmbătrânești așteptând- se răstește un gând rebel, scăpat de sub control.” - Ar mai de exemplificat intertextualitatea, preluarea unor sintagme celebre, folosirea mai multor genuri literare, poezia, teatrul, apoi
SLALOM SENTIMENTAL- ROMAN- VALERIA MANTA TĂICUȚU de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 2130 din 30 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379118_a_380447]
-
cana și săcăteul, îi preciză Bunu. Lingura de lemn, care nu ardea băgată-n foc, avea darul să-l hrănească pe flămând, chiar dacă se termina mâncarea-n blid; cana smălțuită scotea de neunde apă proaspătă pentru însetatul ajuns la ultimul liman. În fine, săcăteul adăpostea buruieni de leac, vindecătoare de orice boală, ieșind la iveală după nevoile mâinii căutătoare. -Cu astea a înduplecat Culai părinții fetei, zicând că așa comori vor ajuta, de-a lungul vremurilor, neamul pe cale să se ivească
LINGURA, CANA ŞI SĂCĂTEUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381967_a_383296]
-
nu-i minte, Pe deget să-nvârtești acul, De n-agonisești grăunțe Și la gură nu legi sacul, Te-i uita luuung... la plăcinte. 1. Unui chefliu Ținând-o într-un bairam Și cu ochii după fuste, Ajunse dar’ la liman, Savurează mai nou... huște. 2. Unui chefliu Când sorbi țuica tacticos Ai de grijă, măi frățâne, Să o bei, dar’ cu folos, Tu pe ea, nu ea pe tine. 1. Unui leneș Se zvonise, nu degeabă, Că-n loc de-
EPIGRAME de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382089_a_383418]
-
să-și vadă liniștiți de afaceri. Însă acum...mămăliga a explodat la vot, contrar așteptărilor. Să vedem ce s-a întâmplat cu această mămăligă, care a răsturnat toate calculele hârtiei: -după lunga perioadă de întuneric comunist, când a ieșit la limanul democrației, în mentalitatea sa era fixată gena istorică a „tătucului conducător”. De atâtea secole era condusă de voievozi și domnitori. O perioadă, istoric relativ scurtă, a gustat și din democrația cu parlamentari care s-au bălăcit ca și astăzi, în
FENOMENUL 16 NOIEMBRIE SAU TREZIREA LA DEMOCRAŢIE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382080_a_383409]
-
spre cetate, Drumul înapoi îl bate. Cum ajunge-n mare grabă Domnul țării îl întreabă: - Ei, ia spune, ai mers bine, Dumnezeu a fost cu tine? Ai făcut ce-am poruncit? - Da, răspunde fericit, Închinându-se, oșteanul, Am ajuns bine limanul. Mi-au spus, doamne, să primești, Meșterii din Ciocănești Cu drag, doamne, acest dar! Și scoase dintr-un ștergar O săgeată minunată Foarte, foarte fin lucrată. Ștefan-Vodă larg zâmbește Și în mâini o cântărește. - Și ți-au mai trimis în
SĂGEATA CU VÂRFUL DE AUR de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382092_a_383421]
-
spirituală, care ne ,,antrenează“ pentru luptele duhovnicești ale perioadei Postului Mare. Astfel, odată cu pilda vameșului și fariseului, Sfinții Părinți ne învață că temelia urcușului duhovnicesc și garanția lui este virtutea smereniei. De asemenea, prin cântările ei, Biserica ne îndrumă la limanul pocăinței, prin aceste imne care ne vor însoți până la Florii: „Ușile pocăinței deschide-mi mie, Dătătorule de viață, că mânecă duhul meu la Biserica Ta cea sfântă, purtând locaș al trupului cu totul întinat; ci, ca un Îndurat, curățește-mă
CĂLĂUZĂ DUHOVNICEASCĂ SPRE ÎNVIERE, CÂT ŞI DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380288_a_381617]
-
începu să-i povestească despre Nicolae și socrul său. Ochii îi jucau în lacrimi, gata să le dea drumul. - Nu știu, Gabi, ce să mai aleg din viața mea, prea multe s-au adunat, am obosit încercând să ies la liman. Mi se pare atât de nedreaptă viața, când am sperat și am întrezărit o nouă șansă, am primit lovitură după lovitură. O să-mi fie greu, dar m-am decis, nu mă mai întorc la Nicolae. Nu am mai spus nimănui
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380427_a_381756]
-
Visez la aripi și la zbor de-o vreme! M-adaug, mă împart și-apoi mă scad din cearcănele lunii, din devreme ca prin hățișul șansei să-mi fac vad de stăruință, să-mi aduc povestea din largul nerostirii la liman ca toate încercările acestea ce m-au călit să nu fi fost în van. Vin dintr-o stirpe cu accente clare și pe strădanie și pe contemplare... Referință Bibliografică: Vin / Aura Popa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1610, Anul
VIN de AURA POPA în ediţia nr. 1610 din 29 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/380520_a_381849]
-
o vreme când ploile luminii îmi fântâneau în ochi noaptea îngenunchea supusă lupoaicei albe risipei date azi sub ochiul timpului clipind spre iarnă dor amurgurile de prea plin aduceri aminte colindă nostalgic la poarta zorilor închisă Tantal mă cheamă spre limanul umbrelor însetate încă de seva dulce amară a lumii azi să rămân în ramul toamnei aș vrea lupoaică albă până în clipă acea definitivă când lumina se întoarnă în “nous” când mă închid în lumină Referință Bibliografică: Lupoaică albă risipei date
LUPOAICĂ ALBĂ RISIPEI DATE de AGAFIA DRĂGAN în ediţia nr. 2110 din 10 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380528_a_381857]
-
minuni, Părinte, izvorăsc din mila ta cea mare și îi ridică pe cei aflați în dureri. De aceea, și la sfânta ta mănăstire, fără încetare sosește mulțime de lume, cerând vindecarea și izbăvirea de boli, cântând neîncetat: Aliluia! Icos 8: Liman izbăvitor, în insula Eghina, este mănăstirea ta, Sfinte. Aici, sufletele monahiilor le-ai condus duhovnicește spre mântuire și le-ai îndreptat cu înțelepciune spre Hristos. Pentru aceasta, neîncetat se vor ruga, către tine zicând: Bucură-te, a minții sfântă lucrare
VIAŢA ŞI ACATISTUL SFÂNTULUI IERARH NECTARIE DIN EGHINA… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379231_a_380560]
-
unele ca acestea: Bucură-te, scăldătoarea vindecărilor; Bucură-te, dezlegarea suferințelor; Bucură-te, cel ce degrabă alergi în ajutor; Bucură-te, că în vis sau în chip tainic te arăți tuturor; Bucură-te, fântână ce părintească iubire izvorăști; Bucură-te, liman al bucuriei sufletești; Bucură-te, că de îngrozitorul cancer pe mulți i-ai vindecat; Bucură-te, că demonilor rană de mult plâns le-ai dat; Bucură-te, cel ce trufia înțelepciunii lumești ai îngenunchiat; Bucură-te, că în chip minunat
VIAŢA ŞI ACATISTUL SFÂNTULUI IERARH NECTARIE DIN EGHINA… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379231_a_380560]
-
Dacoromân trăiește nemuritor prin jertfa sfântă de sânge în care grăiesc necontenit Limba română cu stihurile ei de aur și psalmii serafici ai cântării Liturgice. Nemurirea precreștină dacică și-a odrăslit sufletul creștin prin cuvânt și rugă, revărsându-se dincolo de limanurile timpului și spațiului pe țărmurile veșniciei ortodoxe. Focul din Cuvântul dumnezeesc și flacăra Rugii divino-creștină prelinsă pe Chipul ființei și persoanei dacoromânului străbun i-a împletit unitatea în același cuget și aceeași simțire sfântă care, l-a întrupat ca Dăinuire
BISERICA ORTODOXĂ BASARABEANĂ-ÎNFĂPTUITOARE A MARII UNIRI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379265_a_380594]
-
fost o nebunie,o dragoste adâncă și duioasă.Curgea în preajma mea,ca o cascadă,... XXI. AMURG SOLITAR. RECENZIE. ADRIAN ERBICEANU( MONTREAL), de Valentina Becart , publicat în Ediția nr. 1934 din 17 aprilie 2016. NOTE DE LECTOR blânda rostuire a noilor limanuri... Lirismul, ca manifestare reală a unei susceptibilități extroverte, este, prin definiție, exaltarea de a simți sau de a exprima sentimentele. Scria Ibrăileanu: "Lirismul, după unii, dă măsura frumuseții în orice gen literar". Ne vine în minte, cu ușurință, acest lucru
VALENTINA BECART [Corola-blog/BlogPost/379262_a_380591]
-
transformă introspecțiile - inerente umilei noastre ființe - în neașteptate capete de acuzare. Revolta ei, sinuoasă de altfel, se ridică ca o necesitate a debarasării de tot ceea ce o frământă. Căutările, neliniștea (ca ... Citește mai mult NOTE DE LECTORblânda rostuire a noilor limanuri...Lirismul, ca manifestare reală a unei susceptibilități extroverte, este, prin definiție, exaltarea de a simți sau de a exprima sentimentele. Scria Ibrăileanu: "Lirismul, după unii, dă măsura frumuseții în orice gen literar". Ne vine în minte, cu ușurință, acest lucru
VALENTINA BECART [Corola-blog/BlogPost/379262_a_380591]
-
Tu, iartă-mă când gânduri n-au hotar, Fantasme adumbrind suflet sau cuget, Iubește-mă cum sunt, alint sau jar, Să simt sfios în mine, linu-ți umblet. Îți dăruiesc în prag de primăveri, Potirul plin cu dragoste nestinsă, Spre noi limanuri, tandri, efemeri, Plutind dual... Din ființă, spre neființă. Mugurel Pușcaș ( Liga Scriitorilor din România, Uniunea Scriitorilor Europeni din Moldova ) Referință Bibliografică: FEMEIE / Mugurel Pușcaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2259, Anul VII, 08 martie 2017. Drepturi de Autor: Copyright
FEMEIE de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2259 din 08 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379445_a_380774]
-
de-a lungul cărora am întâlnit și oameni buni în calea noastră, am scăpat de la moarte,iar ultima verigă în lanțul evenimentelor a constituit-o prezenta avocatului Dădu Rosenkranz. Datorită strădaniilor și curajului acestuia,a determinării sale, am ajuns la liman: la un loc sigur, împreună cu părinții mei adoptivi. În decembrie 1947 ; m-am îmbarcat pe unul din vapoarele în care erau îngrămădiți că vitele zeci de mii de evrei imigranți ilegali,și după trecerea printr-un lagăr de tranziție din
POVESTIREA LUI FIMA, COPILUL DIN TRANSNISTRIA de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 2182 din 21 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379436_a_380765]
-
-ntorc, iar asta-i pentru neam o tragedie... Întreaga noastră existență, statornic multimilenară din vremea tracilor încoace, pe-acest meleag se desfășoară. Este meleagul despre care, al dragostei papă Ioan va spune că-i ținut divin și-al Maicii Domnului liman! Pe-atunci, tracul regat nord-dunărean până departe se-ntindea: în Europa până-n centru, în Est pe inzi vecini i-avea. Dar oricât le venea de greu în depărtări pe căi hâite, acasă tracii reveneau la pieptul gliei îndrăgite. Aicea doar
BALADA DORULUI DE DUCĂ de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2293 din 11 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381046_a_382375]
-
veche Să ne plimbăm pe-acolo rusticana Dorință-a mea și gândul tău pereche. Pe panta blândă a verzilor coline Îți rotunjește-n via-n rod parfumul Și mărginește panglica ce vine Șerpuitoare de departe - drumul. Acolo, undeva, lângă-un liman, Cu ziduri ocru și obloane verzi, Pitită lâng-un vechi templu roman, E-o casă mică, ce din ochi o pierzi. E villa veche-a Donnei Marguerita Ce-așteaptă musafiri, ori din vecine Ce vin cu drag, așteptând mult râvnita Dulceață
STELUȚA CRĂCIUN [Corola-blog/BlogPost/381390_a_382719]
-
o fantezie a mea mai vecheSă ne plimbăm pe-acolo rusticanaDorință-a mea și gândul tău pereche.Pe panta blândă a verzilor colineîți rotunjește-n via-n rod parfumulși mărginește panglica ce vineșerpuitoare de departe - drumul.Acolo, undeva, lângă-un liman,Cu ziduri ocru și obloane verzi,Pitită lâng-un vechi templu roman,E-o casă mică, ce din ochi o pierzi.E villa veche-a Donnei MargueritaCe-așteaptă musafiri, ori din vecineCe vin cu drag, așteptând mult râvnitaDulceață parfumată de smochine.Ne
STELUȚA CRĂCIUN [Corola-blog/BlogPost/381390_a_382719]
-
din chinezi. Înțelegem, vrem, nu vrem, Legi mai proaste noi avem, Că una e România, Unde gâlgâie prostia. O s-ajungem un deșert Cu-n legiuitor deștept Alături de toți aceia Care ignoră femeia. Toate trudesc cu avan, Să-și găsească un liman. Hărăzite-s de Cel Sfânt, Să dea viață pe Pământ ! Singur în durerea mea, Pios mă-nclin în fața ta Și ochii-n lacrimi îmi scânteie Pentru ideea de... FEMEIE. ION PĂRĂIANU Referință Bibliografică: ÎN PRAG DE PRIMĂVARĂ ȘI FEMEIA - IDEE
IDEE de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1894 din 08 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380861_a_382190]
-
Am fost conduși doar de dușmani. Am fost creduli dintotdeauna Și tot le-am însușit minciuna... Mituiți cu lucruri de nimic: Un pix, brichetă sau... batic. Patru ani ne-au fost destul, Aveam mălaiul în pătul... Altfel ieșeam noi la liman, Când ne-au dus toți la aman ? După nouă zeci și nouă Mult mai bine nu ne-a fost; Ca un câine pus pe ouă Din toți câinii cel mai prost. Azi votăm un singur tur, Nu încape îndoială; Dar
GRĂBIȚI-VĂ LA VOT, ROMÂNI ! de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380866_a_382195]
-
Ne-am strâns mâinile, ne-am îmbrățișat și le-am urat tinerilor multă sănătate și succes în California, unde intenționau să meargă: - Poate ne vedem la anul la Făget, la sărbătoarea de la Valea Narciselor, sau la Tomești, la Valea lui Liman, au glumit ei: - Poate! Le-am zis eu și ne-am despărțit. Se înserase bine când am plecat, traficul se relaxase mult așa că am putut mări viteza. Trecuseră aproape patruzeci de ore de când plecasem din California și parcursesem peste două mii
ÎN ARŞIŢA PRIMĂVERII TIMPURII (NUVELĂ) PARTEA A DOUA de IOAN CÂRJA în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380816_a_382145]