2,130 matches
-
îmbunătățește semnificativ prognosticul sau aspect endofitic protuberant cu noduli sateliți intramu începe să se contureze ca și După Akiya (intraepitelial, g conopidă (malignitate scăzută, ad ea bine d țiată. Această muscularis mucoas de malignitate scăzută (nu precoceă sau intermediară = disecția limfatică completă; dar nu ar rali, indiferent de ganglioni și metastaze la distanță. Rolul radioterapiei și chimioterapiei în cancerele digestive superioare Rolul chimioterapiei și radioterapiei ca tratamente unice sau în combinație, momentul folosirii lor în raport cu terapia chirurgical ablativă, capitol mai consistent
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
sunt alterate și în același timp crește permeabilitatea pentru drogurile anticanceroase. Hipertermia potențează efectul chimioterapiei. Folosind o abordare nouă, Takahashi a randomizat 113 pacienți cu interesare seroasă cu mitomicina C legată de particule de carbon activat, care este preluată de limfatice, sau doar cu intervenție chirurgicală. Ratele de supraviețuire la 2 și 3 ani pentru grupul cu MMC au fost de 42% și 38% față de 28% și 20% (p<0,05Ă pentru grupul de control. Diferențele au fost chiar mai impresionante
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
foliculară, foliculi cu centri germinativi cu macrofage și corpi tingibili (aspect de „cer înstelat”). Celulele epitelioide sunt situate interfolicular sau la periferia centrilor germinativi, conferind acestora aspectul de eroziune. Limfocitele B activate (CD 25+) cu aspect monocitoid la nivelul sinusurilor limfatice determină aspectul de sinuzită cu limfocite B activate. VI. CONDUITA ÎN TOXOPLASMOZĂ VI.1. CONDUITA PROFILACTICĂ VI.1.1. Prevenția și dispensarizarea Prevenția înseamnă un complex de acțiuni realizate în absența bolii, pentru a menține această stare, prin depistarea și
TOXOPLASMOZA ŞI SARCINA by Cristian Negură, Nicolae Ioanid () [Corola-publishinghouse/Science/418_a_729]
-
Cum se formează un abces? Una sau mai multe colonii microbiene pătrund în organism printr-un punct de efracție a pielii sau mucoasei unde, prin progresie de-a lungul unor conducte naturale sau prin transport la distanță pe cale sanguină sau limfatică, sub formă de embolii microbiene, se localizează într-un țesut. Local, aceștia se înmulțesc determinând necroză prin acțiunea toxinelor microbiene care se acumulează în concentrație mare. Edemul inflamator scade fluxul sanguin favorizând tromboza și apoi necroza tisulară. Necroza centrală se
Capitolul 6: INFECŢII ACUTE LOCALIZATE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Viorel Filip () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1185]
-
Limfangita acută se însoțește de obicei de semne generale ca: febră (39°40°C), frison, alterarea stării generale și de relativa impotență funcțională regională, datorită durerii locale. 6.7.1. LIMFANGITA ACUTA Este o inflamație septică a vaselor și trunchiurilor limfatice, datorată pătrunderii în interiorul sistemului circulator limfatic a unor germeni microbieni de 138 la nivelul unei plăgi a tegumentelor sau mucoaselor sau în urma unui proces inflamator persistent (furuncul, abces). Clasificare. În funcție de localizarea procesului inflamator, deosebim două forme de limfangită: a. Limfangita
Capitolul 6: INFECŢII ACUTE LOCALIZATE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Viorel Filip () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1185]
-
microbieni de 138 la nivelul unei plăgi a tegumentelor sau mucoaselor sau în urma unui proces inflamator persistent (furuncul, abces). Clasificare. În funcție de localizarea procesului inflamator, deosebim două forme de limfangită: a. Limfangita reticulară, când sunt interesate vasele mici din piele (capilare, limfatice), manifestându-se în jurul focarului inflamator sub formă de linii fine roșii la suprafața pielii, care se contopesc alcătuind o zonă intens hiperemică și edem discret. La compresiunea digitală, roșeața dispare. b. Limfangita tronculară, în care sunt afectate vasele mari limfatice
Capitolul 6: INFECŢII ACUTE LOCALIZATE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Viorel Filip () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1185]
-
limfatice), manifestându-se în jurul focarului inflamator sub formă de linii fine roșii la suprafața pielii, care se contopesc alcătuind o zonă intens hiperemică și edem discret. La compresiunea digitală, roșeața dispare. b. Limfangita tronculară, în care sunt afectate vasele mari limfatice. Se manifestă sub forma unor treneuri roșii, ce se propagă de la focarul inflamator la grupele ganglionare regionale. Apare mai frecvent la nivelul membrelor, îndeosebi cele superioare, iar la palpare se prezintă ca niște cordoane sensibile. De obicei, coexistă o adenopatie
Capitolul 6: INFECŢII ACUTE LOCALIZATE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Viorel Filip () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1185]
-
adenopatie satelită). Manifestările generale în limfangită sunt: febra (39°-40°C), frison, alterarea stării generale, cefalee, vărsături. Evoluția poate îmbrăca 3 aspecte: resorbția procesului limfangitic; supurația, ce poate evolua spre formarea unui flegmon sau mici abcese de-a lungul vaselor limfatice; gangrena, în cazul unei virulențe microbiene excesive pe un teren cu o reactivitate precară. Tratamentul limfangitei constă în: repaosul regiunii (uneori chiar imobilizare); aplicarea de comprese locale antiflogistice (alcool 30%); antibiotice; tratamentul chirurgical corect al supurației care a generat limfangita
Capitolul 6: INFECŢII ACUTE LOCALIZATE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Viorel Filip () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1185]
-
preexistente la acel bolnav, prin contact cu un bolnav infectat sau prin instrumente nesterile, pentru inoculare fiind suficientă o mică soluție de continuitate la nivel epidermic. Anatomie patologică. Leziunea erizipelatoasă este o dermită acută, procesul inflamator afectând în special vasele limfatice. Reacția inflamatorie este mai evidentă la periferia placardului, care este mai ridicată, denivelată ca un prag („bureletul”) și reprezintă adevărata zonă de extensie a procesului patologic. Frecvent, edemul dermic provoacă prin presiune un clivaj dermo-epidermic, ceea ce explică apariția flictenelor. Uneori
Capitolul 6: INFECŢII ACUTE LOCALIZATE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Viorel Filip () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1185]
-
ÎI au citoplasma mai densă și prelungiri dendritice mai puține. Deși celulele lui Langerhans sunt derivate din macrofagele măduvei osoase, nu au funcții fagocitare. Localizate în epiderm, fixează antigenele pătrunse în piele, pe suprafața prelungirilor dendritice și migrează pe calea limfaticelor aferente spre zona paracorticală a nodurilor limfatice, unde se transformă în celule interdigitate și contribuie la formarea unei nișe ecologice favorabilă sensibilizării limfocitelor Ț. Celulele interdigitate, sunt asemănătoare celulelor Langerhans și sunt localizate în zona profundă a nodurilor limfatice, dar
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
dendritice mai puține. Deși celulele lui Langerhans sunt derivate din macrofagele măduvei osoase, nu au funcții fagocitare. Localizate în epiderm, fixează antigenele pătrunse în piele, pe suprafața prelungirilor dendritice și migrează pe calea limfaticelor aferente spre zona paracorticală a nodurilor limfatice, unde se transformă în celule interdigitate și contribuie la formarea unei nișe ecologice favorabilă sensibilizării limfocitelor Ț. Celulele interdigitate, sunt asemănătoare celulelor Langerhans și sunt localizate în zona profundă a nodurilor limfatice, dar și în teaca limfatica periarteriolară din splina
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
calea limfaticelor aferente spre zona paracorticală a nodurilor limfatice, unde se transformă în celule interdigitate și contribuie la formarea unei nișe ecologice favorabilă sensibilizării limfocitelor Ț. Celulele interdigitate, sunt asemănătoare celulelor Langerhans și sunt localizate în zona profundă a nodurilor limfatice, dar și în teaca limfatica periarteriolară din splina, plăcile lui Peyer și medulara timusului (Olinescu, 1995Ă. Au nucleu alungit, neregulat, citoplasma bogată, cu prelungiri care se întrepătrund că degetele de la două mâini (Zarnea, 1990Ă. Celulele dendritice - sunt celule de forma
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
paracorticală a nodurilor limfatice, unde se transformă în celule interdigitate și contribuie la formarea unei nișe ecologice favorabilă sensibilizării limfocitelor Ț. Celulele interdigitate, sunt asemănătoare celulelor Langerhans și sunt localizate în zona profundă a nodurilor limfatice, dar și în teaca limfatica periarteriolară din splina, plăcile lui Peyer și medulara timusului (Olinescu, 1995Ă. Au nucleu alungit, neregulat, citoplasma bogată, cu prelungiri care se întrepătrund că degetele de la două mâini (Zarnea, 1990Ă. Celulele dendritice - sunt celule de forma neregulata cu proeminențe ascuțite ca
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
Nucleul este oval sau neregulat. Citoplasma conține numeroase mitocondrii dense, deosebite de cele alungite ale macrofagelor. Sunt bogate în reticul endoplasmatic neted și sărace în reticul endoplasmatic rugos. Zarnea G. (1990Ă remarcă faptul că celulele dendritice circulă prin splina, nodurile limfatice și porțile de intrare în organism, unde formează adevărate bariere și se încarcă cu antigene pe care le transmit celulelor limfoide. Celulele prezentatoare de antigen expun antigenele degradate celulelor Ț helper și ajută celulele B la sinteză anticorpilor. Ele modulează
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
ba Celulele prezentatoare de antigen de origine limfoepitelială Includem în această categorie celulele M și unele celule B, (CD2Ă, după Tizard (2004Ă. Celulele M sau celulele cu sertăraș sunt celule epiteliale specializate în preluarea antigenelor și transcitoza lor spre căile limfatice. Morfologia lor diferă de la specie la specie și de la o locație la alta. Cele mai studiate au fost celulele M de la șoareci, de la nivelul mucoasei intestinale. Butor și colab. (1995Ă le-au observat în toate epiteliile căilor de acces în
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
umană ÎL-2 și sunt active contra celulelor tumorale de la om. Suine. Celulele NK de porc sunt CD2+, CD8+, CMH clasa a- II-a și LFA - 1+. Se găsesc în splina și în sângele periferic și mai puțin în nodurile limfatice sau timus. Sunt celule mici rotunde cu butonase în microscopia electronică SEM (scanning sau în reliefa. Alți cercetători le consideră limfocite cu granule mari. Pot liza celulele canceroase de om ca si pe cele infectate cu TGE- virusul gastroenteritei transmisibile
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
difuza; inflamația hemoragica în focare și inflamația hemoragiconecrotică. Inflamația hemoragica difuza se manifestă prin cuprinderea unor teritorii întinse. În tubul digestiv sunt afectate zone mari din peretele gastric sau intestinal; țesutul conjunctiv este înfiltrat având un aspect gelatinos roșiatic; nodurile limfatice sunt transformate într-o masă roșiatica, umedă; conținutul gastric sau intestinul este roșiatic sau roșunegricios. Inflamația hemoragica în focare se caracterizează prin acumularea exsudatului hemoragipar sub forma unor insule sau zone de dimensiuni variabile. Se observă în stomac la porcii
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
din ramurile mici ale sistemului portal, pe cale retrogradă În ramurile mai mari mergând până În vena portă; invazia venelor hepatice tributare este mai puțin obișnuită, În această situație malignitatea propagându-se pe calea venei cave inferioare și atriului drept; 4. extensie limfatică și vasculară → responsabile de metastazele la distanță este Întâlnită În 48-73% din cazuri; → ganglioni limfatici regionali hilari și celiaci, precum și metastazele pulmonare și peritoneale sunt cel mai frecvent Întâlnite. TABLOU CLINIC În 70% din cazuri pacienții prezintă metastaze În momentul
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
cancerele colo-rectale afectează În cele din urmă ficatul; - numeroase alte tumori metastazează la nivelul ficatului: pulmon, prostată, sân, pancreas, stomac, rinichi, cervix, ovar;căile prin care celulele tumorale ajung să metastazeze În ficat sunt multiple: circulația venoasă portală; extindere pe cale limfatică; sistemul arterial hepatic; extensie directă. - creșterea este mai rapidă decât la nivelul leziunii primare Ț mitozele sunt de 5 ori mai rapide În cazul metastazelor limfatice. - metastazele apar În raport cu leziunile primare la intervale diferite de timp: 1. precocecând leziunea primară
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
celulele tumorale ajung să metastazeze În ficat sunt multiple: circulația venoasă portală; extindere pe cale limfatică; sistemul arterial hepatic; extensie directă. - creșterea este mai rapidă decât la nivelul leziunii primare Ț mitozele sunt de 5 ori mai rapide În cazul metastazelor limfatice. - metastazele apar În raport cu leziunile primare la intervale diferite de timp: 1. precocecând leziunea primară nu e suspectată (ex: carcinoid de ileonă; 2. sincrone - În același timp; 3. metacrone- urmează după Îndepărtarea tumorii primare; Figura III.1-Metastaze hepatice multiple secundare unui
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
care sunt capete de viermi adulți În miniatură); produce chisturi fiice; are proprietăți antigenice importante E. Multilocularis: nu are capsulă și are tendință spre metastaze multiple; În timp ce creșterea progresează, centrul devine necrotic, iar periferia invadează vasele de sânge și canalele limfatice MANIFESTĂRI CLINICE - boala hidatică afectează În proporție egală ambele sexe; - diagnosticată mai frecvent În jurul vârstei de 45 de ani; - În 65% din cazuri chisturile sunt unice, În 15-20% duble, iar În 10% dinczuri muliple;chisturile simple sau multiloculare sunt de
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
ETIOLOGIE - mecanismele nu sunt complet Înțelese - nu s-a putut stabili nici o corelație Între gradul hipertensiunii portale și volumul ascitei; - ocazional, ascita apare În obstrucția venoasă portală extrahepatică; - afectarea fluxului venos hepatic → congestie consecutivă hepatică → creșterea În volum a vaselor limfatice și a producției de limfă hepatică, ce extravazează, trecând prin capsula ficatului În cavitatea peritoneală. - În ciroza hepatică: - creșterea În volum a canaliculilor hepatice și mărirea fluxului limfatic la nivelul ductului toracic;asociată ascitei ireversibile: are loc scăderea absolută a
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
fi macroscopic normală sau poate prezenta modificări: - mecanice: pungi diverticulare; boseluri ale peretelui frecvent pe infundibul („gușa Hartmann”). - inflamatorii: leziuni acute - hiperemie, roșeață, aderențe, Îngroșarea peretelui; leziuni cronice. - degenerative: sclerohipertrofice; scleroatrofice. 1. Vezicula fragă: mucoasa roșie-vie + granule mici alb-gălbui; stază limfatică infundibulocistică cu depunerea colesterolului În corion; nucleu al unor viitori calculi „achene”. 2. Hidrocolecistul (hidropsulă: calcul inclavat În cistic; vezicula biliară exclusă față de calea principală destinsă uniform; bila clară sau albă vâscoasă datorită resorbției pigmenților biliari și acumulării secreției de
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
iritației chimice - edem și infiltrat celular parietal + modificări de permeabilitate a mucoasei, cu acumulare lichidiană În vezica biliară. Acestea duc la hipertensiune intraveziculară: staza biliară + mucusul + exudatul inflamator de natură chimică duc la creșterea presiunii comprimându-se vasele sanguine și limfatice (maximum la locul obstrucției) → blocaj microcirculator intraparietal → ischemie → necroză (se creează astfel condiții pentru grefarea infecției). a. Teoria enzimelor pancreatice - agresiunea enzimelor pancreatice: activarea enzimelor pancreatice În colecist refluate ascendent, mai ales În condițiile unui obstacol oddian; această ipoteză are
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
tocmai acest reflux; În final se eliberează și hidrolazele lizozomale din pereții colecistului; așa s-ar explica trecerea bilei În peritoneu fără perforația colecistului. b. Teoria septică - infecția secundară germenii par a avea un rol secundar; ajung pe cale portă, arterială, limfatică, mai rar pe cale canalară: cale hematogenă - intestin - vena portăficat - căi biliare sau ficat - limfatice - căi biliare; cale hematogenă - focar de infecțiecăi biliare (rar); cale canalară ascendentă (foarte rar); frecvent Escherichia coli, Bacteroides perfringens, Staphilococcus aureus, anaerobi (colecistita emfizematoasă - gangrena colecistului
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]